2,329 matches
-
o mutație (dilatare, mirare, autoadmirație, pudoare etc.); descoperirea Eului este o fază dramatică în evoluția personalității; adolescentul caută, se autoanalizează, încearcă să se găsească pe sine; apar ezitări și îndoieli, scrupule și angoase, apare sentimentul de pudoare; e) Depresia și plictiseala; adolescentul trăiește adesea dureros aceste schimbări ale persoanei sale; ele se pot manifesta prin stări de oboseală, tristețe, depresie; f) gustul și analiza sentimentului de a nu fi înțeles sunt specifice pubertății și adolescenței; autoanaliza dezvoltă interogații care generează angoasa
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cunoașterea figurilor geometrice) prin joc didactic sau folosind elementul de joc didactic. Elementul de joc imprimă activității didactice un caracter mai viu, mai atrăgător, aduce o stare de bună dispoziție funcțională, de bucurie și destindere, care previne apariția monotoniei, a plictiselii, a oboselii. Mulți învățători folosesc puțin jocul didactic, considerându-1 o preocupare predominantă la preșcolari; alții consideră jocul o sursă de dezordine. Actualul curriculum este elaborat pentru a răspunde următoarelor exigențe: capacități superioare de gândire critică și divergentă, în măsură să
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
de calcul influențează formarea intelectuală a elevilor, prin: -Stimularea interesului față de nou. Legea de baza ce guvernează educația asistată de calculator o reprezintă implicarea interactivă a elevului în acțiunea de prezentare de cunoștințe, captându-i atenția subiectului și eliminând riscul plictiselii sau rutinei. -Stimularea imaginației. De la jocurile pe calculator care dezvoltă abilități de utilizare, imaginație și viteză de reacție într-o prezentare grafică atractivă, maturizându-se elevul, începe sa folosească calculatorul să creeze propriile produse soft. -Dezvoltarea unei gândiri logice. Descompunerea
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
trebuie să stăpânească anumite cunoștințe pentru a se angaja în activitatea respectivă. Apoi, orice joc se desfășoară într-un spațiu și timp limitate. La fel sunt exercițiile de limbă, care nu pot dura prea mult fără a produce fenomenul de plictiseală sau pe cel de inhibiție. În clasă, rolul arbitrului este îndeplinit de profesor. De asemenea, fiecare joc se termină cu un rezultat care confirmă și răsplătește spiritul competitiv. În clasa de elevi, controlul și notarea exercițiilor rezolvate sunt condiții obligatorii
Fixarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor ortografice la lecţia de limba română. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Bacal Victoria () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1135]
-
adapta. În Vladia, roman legat indisolubil de Stăpânirea de sine (1986), U. revine la realismul magic din proza scurtă, alternând normalul cotidian cu fantasticul parabolic. Într-un ținut al somniei, în care poți face absolut ce dorești, treptat se naște plictiseala pe care o dă libertatea fără limite și sens, lumea de aici fiind apăsată de „singurătatea neomenească, lipsită de suferință și tristețe”. Lui Vicol Antim i se va revela că nu e de ajuns să fii fericit (ceea ce se spune
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
se confruntă cu eroi generici „așteptați”, scriitorul provoacă iar, prin arsenalul schimbărilor, într-o poveste despre soartă; reapare Goreac ca persona (iluminat) și se încearcă o falsă intrigă de policier: descifrarea enigmei legate de caseta portocalie a Micului Nogai, între plictiseala de a găsi piatra filosofală, de a fi nemuritor și îndrăzneala celui ce se amăgește absurd cu „tentația unei clipe de glorie”. Și Memoria (1983), ca temă în conexiune cu „La anii treizeci...”, este o carte care îl reprezintă pregnant
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
părinți le cer copiilor să facă multe ore de pregătire suplimentară, ore de balet, dans, muzică,pictură, fără a ține cont de părerea copilului. Rezultatele sunt de cele mai multe ori contrar celor scontate. Aceasta duce la o suprasaturare de informații, la plictiseală, oboseală și nu în ultimul rând la surmenaj. Forme de colaborare a învățătorului/dirigintelui cu familia Ședințele și lectoratele cu părinții; Convorbiri individuale; Vizite la domiciliul elevului; Corespondența(rezultate la învățătură,invitații la ședințe, scrisori de felicitare sau mulțumire); Antrenarea
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
tipurile de jucării trebuie să crească gradat, odată cu trecerea timpului, dar este de preferat să nu fie prea multe. Ascunde o parte din ele din când în când și arata-i-le în alte zile. Rotația jucăriilor va preveni monotonia, plictiseala și va stimula creșterea. Joaca-te împreună cu copilul și învață-l cum se numesc obiectele pe care le mânuiește, la ce folosesc, ce culoare au, câte sunt, ale cui sunt. Desenați, citiți povești, realizați și organizați petreceri. Totul trebuie făcut
CE ÎNSEAMNĂ A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Cristian Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1425]
-
care violența este cantitativ reprezentată. Dezvoltarea În familie a unor capacități integrative ale copilului prin intermediul jocului relevă importanța sa ca exercițiu de a face față În situații de competiție, frustrație, amenințări ludice sau conflicte. Activitatea ludică antrenează imaginația și Îndepărtează plictiseala ce poate genera violență atunci când capacitatea de neutralizare a pulsiunilor este redusă, ca În cazul personalităților pasiv agresive. Aceste aspecte ale psihodinamicii individuale și familiale, ca și dinamica socializării influențează limitele de declanșare a mecanismelor primitive de apărare În situații
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
elementelor tehnice vor urmări însușirea corecta a momentelor esențiale in efectuarea mișcărilor fără a pierde vremea cu detalii; Exercițiile tactice trebuie sa aibă un caracter concret datorita lipsei de discernământ a elevilor de aceasta vârsta; se va evita starea de plictiseala si oboseala a lecțiilor tactice prelungite; Atenție la limbaj! Profesorul trebuie sa aibă rolul unui prieten mai mare care îl va învăța pe copii un joc atractiv si frumos. Orice manifestare in forța va îndepărta copilul! Daca este posibil se
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
La această școală serioasă nu putea să-l mâne și să-l îndrume decât singura femeie care ne-a mai rămas pe listă: Calipso. Ulise s-a iubit cu ea șapte ani - și perioada este semnificativă. După cum semnificative sunt și plictiseala față de această lungă „învățătură” și dorința arzătoare de a se întoarce acasă iscată în ultimul an de „studii”. Homer insistă asupra faptului că acest răstimp a fost unul al perfectei fericiri și frumuseți. Nimfa Calipso era fiica lui Atlas și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
efecte semnificative asupra evoluției și activității individului (spre exemplu, perioada optimă de elaborare a unor funcții, abilități, competențe în conduita umană depinde uneori de o simplă secreție endocrină, puternic cronoprogramată). Lipsa sincronizării se traduce frecvent în semne de oboseală, indispoziție, plictiseală, scăderi de formă și randament general diminuat (organismul uman, după un anumit interval de timp, se poate adapta, între anumite limite, la ritmuri relativ diferite, dar acest efort afectează într‑o anumită măsură capacitatea de învățare). 2. Disimetriile funcționale rezultate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
oricum... / este foarte important cum folosești / elementul candoare / doar știi / reginele își iubesc supușii... / până atunci, / eu voi privi șoseaua / îmbătând pionul cu o aducere aminte / tu nu uita, / dă-i calului să mănânce / un pumn de cuvinte” (Poem de plictiseală). Gravitatea reflexivă își caută o expresie directă, concentrată, fie ea una abstractizantă, nu lipsită de obscurizări artificiale, de complicata aventură a simulării. O opțiune mai clară pentru autoreferențialitate, mergând spre tehnicile intertextuale, spre disoluția limbajului se poate detecta în Pasul
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
variate pe care P. le utilizează, cărțile ei par secvențe coextensive ale unui text unic, care își revendică un statut transgeneric. Poezia, proza și eseistica se coagulează în jurul acelorași nuclee semantice (refuzul literaturii instituționalizate, supremația poeziei ca „mod de viață”, plictiseala, nebunia, adolescența, memoria, corporalitatea, organicul în genere), care compun un program deopotrivă estetic și existențial. Temele sunt abordate frontal în Volubilis (1998), o colecție de eseuri, dialoguri și articole de presă. Dar, în virtutea unor afinități elective, ele asigură și substanța
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
o radiografie ingenioasă a stării de spleen” (Nicolae Manolescu). Textul constituie în același timp o provocare și un experiment: polifonic și intertextual (procesând atât fragmente livrești, cât și frânturi din conversații cotidiene), pueril și atent manufacturat, poemul transferă senzația de plictiseală dinspre tematica spre retorica discursului. În fond, complicata armătură sintactică din Plicty nu e altceva decât o monodie bine controlată, care secretează continuu același sentiment al vidului semantic: „Între niște oameni de secol trecut/ care cască și umblă în căutare
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
Oprea), București, 1991; Juventus, București, 1994; Exuvii, București, 1997; Noapte sau zi, Pitești, 1998; Volubilis, Pitești, 1998; Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum, București, 2000. Ediții: Gellu Naum, Calea Șearpelui, introd. edit., Pitești, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Marea plictiseală, RL, 1990, 15; Florin Manolescu, Un debut exemplar, LCF, 1990, 9; Codrin Liviu Cuțitaru, Starea de „plicty”, CRC, 1990, 19; Mircea Cărtărescu, Plictis și nostalgie, ATN, 1990, 5; Eugen Simion, Criza de identitate, RL, 1990, 29; Mircea Martin, Poezie feminină
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
Starea de „plicty”, CRC, 1990, 19; Mircea Cărtărescu, Plictis și nostalgie, ATN, 1990, 5; Eugen Simion, Criza de identitate, RL, 1990, 29; Mircea Martin, Poezie feminină?, VR, 1990, 7; Cristian Tudor Popescu, Petala de duraluminiu, ALA, 1990, 40; Dan Grădinaru, Plictiseala Simonei Popescu, CNT, 1991, 17; Gheorghe Grigurcu, Treptele alienării, F, 1991, 8; Andreea Deciu, Portretul artistei în tinerețe, RL, 1994, 23; Ioana Pârvulescu, Vârste pe pânza vremii, RL, 1994, 25; Ion Pop, Tinerețea, ce alternativă!, VTRA, 1994, 8; Ioan Moldovan
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
și cele pe care Doamna B. le poate avea de la terapeut. Figura 1. Analiza funcțională a Doamnei B. Vulnerabilitate biologică Abandon paternal Abuzuri sexuale din partea tatălui vitreg Antecedente istorice Toxicodependență Prostituție 12 tentative de suicid cu spitalizări consecutive Singurătate, vid, plictiseală Amenințare cu ruptură Antecedente imediate Puternice stări emoționale Dorințe suicidare Nevoie imperioasă de a se automutila Amenințări cu sinuciderea Tentative de suicid Comportamente problemă Automutilări Dificultăți privind controlul furiei Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Relații afective perturbate Cicatrice datorate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Doamna B. constată că, în ceea ce o privește, grădinăritul este o sursă de calm și liniște. Atunci când face fotografii ea trăiește un sentiment de bucurie. Timpul pe care și-l petrece navigând pe Internet îi permite să uite repede de plictiseală. Sedințele iau sfârșit utilizându-se același scenariu descris mai înainte: sinteză, prescrierea sarcinilor și ritualul de încheiere a ședinței. Modulul de toleranță la suferință Obiectivul specific al toleranței la suferință este acela de a învăța cum să suportăm durerea și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și prin Cei mai de seamă folcloriști români (1938), N.-V. se numără printre pionierii bibliografiei folclorului românesc. SCRIERI: Printre străini, București, 1913; „De închiriat o cameră mobilată”, București, 1914; În preajma artei, București, 1914; Elogiul frumuseței, București, 1915; Existența, munca, plictiseala și minciuna, București, 1915; Singur, București, 1915; Cartea inimei, București, 1916; Note despre artă, București, 1916; Spovedania unui singuratic, București, 1917; Însemnările unui singuratic, București, 1928; Paris, București, 1928; Albume cu modele de cusături și țesături naționale românești, București, 1930
NICULESCU-VARONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288455_a_289784]
-
pe liniile unui scenariu al extincției în care patetismul e imanent sugestivității” și, după o seamă de nuanțări hermeneutice, conchide că „poemele lui Virgil Mazilescu sunt o capcană: ele vorbesc despre disperare și spaimă, despre alienare și moarte cu afectată plictiseală și dezinteres, cu sarcasm și oboseală, într-o aparență familiară și colocvială. Cu asemenea șoșele și momele el își ademenește cititorul la marginea prăpastiei, lăsându-l acolo în pragul vertijului”. Toate aceste interpretări sunt validate, în proporții diferite, de textele
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
care se reiau cu obstinență, independent de cadrul referențial: iubirea, singurătatea, frica de boală, moartea. Din grupul acestora derivă toate celelalte „obiecte” ale observației și analizei, dezambiguizate de autor prin prezentarea lor sub aspectul unor studii de caz: Despre păcatul plictiselii, Despre vulgaritate, Despre sinucidere, Despre gustul estetic, Despre arta conversației și miracolul tăcerii, Despre vanitatea iertării, Despre mizantropie, Despre gelozie, Despre tabieturile noastre, Despre fumat, Despre sexualitate, Despre minciună, Despre echilibru. În ceea ce privește latura aplicativă, comedia Cine pe cine mântuiește, de
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
poartă. Acest tip de reuniune este numită de săteni „radio șanț”. Tinerii din sat improvizează discoteca în fiecare sâmbătă în barul satului, unii dintre ei se duc însă și la Luduș, în căutarea distracției de week-end. Tinerii se plâng de plictiseala din sat, de faptul că nu au mai multe surse de a se simți bine, în termenii lor. Sărbătorile satului. În comună s-au păstrat doar câteva sărbători. Pe primul plan sunt situate sărbătorile religioase, importante atât în rural, cât
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
excepției, a fericitului ales de soartă. Luciditatea - dar și un anumit esprit de corps - îl determină să așeze lucrurile în matca lor firească. În viziunea lui Chandler, nu îmbogățirea fără măsură e marele pericol ce te paște la Hollywood, ci plictiseala. Am muncit acolo ceva mai mult de doi ani, ceea ce e departe de a mă face o autoritate, dar mai mult decât suficient ca să mă simt plictisit până peste cap (Chandler, 1977, p. 117). Mărturisirea e nedreaptă: din corespondență, din
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
păcatul pe care-l condamnă: Ceea ce-mi place în acest local e că totul decurge după tipic, am zis. Paznicul de la poartă, fastul de la intrare, fetele de la garderobă, evreul gras, onctuos și libidinos, cu balerina înaltă ce-și poartă plictiseala cu demnitate... Epitetele de mai sus sunt partea finală a unei judecăți pregătite de un episod anterior. Intrând în bar, detectivul încearcă, dintr-o ochire, să stabilească identitatea spațiului în care plonjase. E vorba, desigur, de un loc al pierzaniei
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]