1,106 matches
-
care strigătele de "Libertate" au însoțit fuga unui tiran se dovedesc a fi imposibile: nu pentru că am fi navigat în absurd, nu pentru că timpurile evolutive ar fi haotice, ci pur și simplu pentru că aceste timpuri și semnificațiile lor au fost plurale, amestecate și continuă să fie. Cuvinte foarte frumoase dar prea grele, mari și vagi au acoperit momentul întunecat al rupturii din decembrie 1989. Cuvântul "democrație". Democrație exprima sfârșitul comunismului, dar implicând o pluralitate de concepții și reprezentări: pentru unii nostalgici
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Manifestări nonverbale Manifestări paraverbale potențarea ideii de comunitate comunicativă prin sublinierea apartenenței la grup formule de adresare specifice (de exemplu, în comunicarea dintre soți, dintre prieteni, dintre colegi de clasă etc.) forme pronominale/ adjectivale pronominale și verbale de persoana întâi plural gest specific de salut (la începutul/sfârșitul întâlnirii) obiecte-marcă pentru anumite grupuri (ecusoane, pixuri, mape etc.) tonalitate caldă marcarea atitudinii de deschidere către interlocutor, de sociabilitate, prin exprimarea explicită a interesului și a empatiei față de acesta Îți stă foarte bine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
psihică, a locutorului și a interlocutorului, domenii de interes, comportamente specifice etc.), actualizarea componentei interpersonale/relaționale a comunicării la nivelul discursului apar, în acest sens, modificări în planul formei (al formulelor de adresare, al folosirii persoanei a doua singular sau plural etc.) și al conținutului (relația elev profesor implică, în principiu, alte tipuri de informații actualizate în comunicare decât relația fiu mamă, chiar în condițiile suprapunerii teoretice de roluri: același locutor poate fi elev, într-o situație de comunicare, și fiu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
atitudine simptomatică sau psihopatologică” (P. Berner și H. Luccioni). La acestea H. Tellenbach adaugă, „cameleonismul metodologic” al psihiatrului în actul de delimitare al „modelului bolii”, iar H. Lanteri-Laura, afirmă că „boala psihică” este un „concept operațional” care corespunde unor structuri plurale, ceea ce face din clasificarea nosologică a bolilor psihice un veritabil „pat al lui Procust”. Principii de clasificare Orice clasificare presupune compunerea unei „clase” sau a unui „ansamblu de clase” în care obiectele sau fenomenale sunt aranjate ordonat în conformitate cu niște „criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cei șapte ani de-acasă ai oricărui critic, dar nu poți rămâne la maturitate cu preocupările și problemele copilăriei. Privit de la înălțimea secolului XX, Maiorescu nu este un model suficient pentru o critică modernă, deschisă dialogului de idei și interpretării plurale a operei, cum nu sunt modele suficiente nici Lovinescu sau Călinescu”. Critica de tranziție (1996) include și sondaje în scrisul generațiilor mai noi de scriitori. Textele din Confesiunile unui opinioman (1996) conțin, pe lângă pagini de critică propriu-zisă, și fragmente autobiografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
și Gorăscu 2007). 7 Cf. Jakobson (1963). 8 Cf. Vasiliu (1978: 50−51, 66−69), pentru premisele logico-semantice ale acestui tip de convertibilitate. 9 Adoptăm și adaptăm aici termenii utilizați pentru distingerea celor două tipuri de pronume personal, persoana I plural: noi inclusiv (cu includerea alocutorului) vs noi exclusiv (cu excluderea acestuia). 10 Vezi supra, 2, comentariul legat de acuratețea terminologică. 11 Definițiile clasicizate ale echivalenței logico-semantice (cf. Carnap 1960, Vasiliu 1978) au în vedere doar planul asertiv; am extins conceptul
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
În artele plastice. El e creat „În timp” și descifrat „În timp”. Deși mai puțin expresiv, reflectând cu infinit mai multă strălucire chipul portretizat, imaginea din jurnalul intim e o dispunere muzicală, care modulează ritmul interior și fluxul mărturisirii. Dimensiunea plurală a autoportretului se relevă, desigur, prin actul lecturii, redimensionându-se de fiecare dată În funcție de unghiul și intensitatea descifrării textului. Lucrul cel mai surprinzător e că autoportretul nu constituie punctul final, ținta și scopul mărturisirii scriitorului. Contemplarea propriei imagini (fărâmițată, fragmentată, alcătuită
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
deși nu de o importanță redusă. Fiind vorba, în plus, despre formule de cooperare socială, raportarea la standarde axiologice comune presupune încă o trimitere înspre prezența ideologiei. Cercetări recente în această direcție ne arată că, cel puțin în forma sa plurală a ideologiilor conceptul de ideologie devine utilizabil în contextul reconcilierii conflictelor potențiale care apar în plan social și politic la punctul de intersecție a intereselor individuale cu cele colective, precum și în cazul altor forme de cooperare socio-politică63. Limitându-ne la
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
unei societăți, credințe ce servesc drept "borne" ale cunoașterii sociale și care își pot modifica sensurile în contextul schimbărilor societale produse de această cunoaștere. 44 În teoria politică a contemporaneității, se specifică faptul că, în măsura în care vorbim despre ideologii ca reprezentare plurală a conceptului de ideologie, avem șansa de a ne apropia și mai mult de înțelegerea adecvată a fenomenelor politice concrete, întrucât "studiul ideologiei devine studiul asupra natiurii gândirii politice: cărămizile sale și mănunchiurile de înțeles cu ajutorul cărora conturează lumea politică
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în vorbirea în grai moldovenesc în i (׀di pi׀), iar în vorbirea în grai muntenesc în u/ e (׀du pe׀). Este același fonem care diferențiază substantivul par de adjectivul pare, respectiv adjectivul la numărul singular par de cel la numărul plural pare. În alte contexte, fonemul are rol în diferențierea cuvintelor din serii paronimice (car par sar var dar rar far har iar jar țar zar), în cadrul cărora se disting, printr-un fonem, atât cuvinte aparținând aceleiași clase semantico-gramaticale (substantivele car
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
etc.; * scrierea cu x și pronunțarea -cs-/ -gzîn cuvinte ca excursie, exercițiu etc.; * scrierea și pronunțarea -csîn anumite cuvinte mai vechi vechi (a ticsi, micsandră, a catadicsi) sau mai noi (rucsac, cocs etc.); * scrierea cu -xla singular și cu -cșla plural, masculin, a unor cuvinte precum: complex/ complecși, fix/ ficși, ortodox/ ortodocși, perplex/ perplecși; formele de feminin plural păstrează scrierea cu -x-; * scrierea și pronunțarea sunt, suntem, sunteți (în loc de sînt, sîntem, sînteți); * scrierea cu î la începutul sau la sfârșitul cuvintelor
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
anumite cuvinte mai vechi vechi (a ticsi, micsandră, a catadicsi) sau mai noi (rucsac, cocs etc.); * scrierea cu -xla singular și cu -cșla plural, masculin, a unor cuvinte precum: complex/ complecși, fix/ ficși, ortodox/ ortodocși, perplex/ perplecși; formele de feminin plural păstrează scrierea cu -x-; * scrierea și pronunțarea sunt, suntem, sunteți (în loc de sînt, sîntem, sînteți); * scrierea cu î la începutul sau la sfârșitul cuvintelor, respectiv în interiorul cuvintelor compuse sau derivate, al căror radical începe cu î: învățător, coborî, reînvățat, bineînțeles); scrierea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale [mamei] (cazul genitiv), grație, datorită, mulțumită, conform, potrivit, contrar, aidoma, asemenea [lor] (cazul dativ), înaintea, contra [lor] (cazul genitiv), spre, în [casă] (cazul acuzativ), o [fetiță] (cazul nominativ-acuzativ, genul feminin, numărul singular), niște [băieți/ fete/ copii] (cazul nominativ-acuzativ, numărul plural), a [ajuns] (timpul perfect compus, persoana a III-a, singular), voi [veni] (timpul viitor, persoana I, numărul singular), [ar/ să] fi [vrut] (timpul perfect), foarte [frumos] (gradul de comparație superlativ absolut), se [gândea] (diateza reflexivă, persoana a III-a) etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul cuvintelor pe care le însoțesc: copiilor (-lor = articol hotărât enclitic, marcă pentru cazul genitiv/ dativ, genul masculin, numărul plural), a lui (a = articol posesiv-genitival, marcă pentru cazul genitiv al cuvântului care indică posesorul, respectiv pentru genul feminin, numărul singular în cazul cuvântului care denumește obiectul posedat); articolele demonstrative-adjectivale au rol de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor de comparație
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
marcă pentru gradul de comparație superlativ absolut), mai util (mai = marcă pentru gradul de comparație comparativ de superioritate); * marca Ø în opoziție cu mărci concrete: frumosØ (desinența Ø = marcă pentru genul masculin, numărul singular) vs. frumoși (-i = desinența pentru masculin, plural); * contextul: Cântă și tu! Cântă [și el + eventual, gest indicativ către autorul acțiunii]. (contextul este cel care face diferența între persoana a II-a a verbului la modul imperativ și persoana a III-a a verbului la modul indicativ prezent
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cuprinde: radicalul cu alternanță vocalică și cu alternanță consonantică băieț(raportat la cuvântul de bază băiat), cuvântul flectiv cu (marcă a cazului acuzativ) și flectivele propriu-zise de tip desinență -iși tip articol hotărât enclitic -i (mărci pentru genul masculin, numărul plural, cazul acuzativ). III.2. Părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale elemente de specificitate În literatura de specialitate (cf. Gramatica, 2005; Gramatica, 1966; Irimia, 2008; Popescu, 2007; Iliescu, 2003; Dimitriu, 1999; Avram, 1997; Coteanu, 1995; Iordan & Robu, 1978 etc.), părțile de vorbire
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Ștefan cel Mare, câine-lup) sau conversiune (frumosul, un intrând, mersul) etc.; * capacitatea de a trimite către un element considerat izolat sau ca mulțime de elemente și reflectarea acestei capacități la nivelul formei: substantive propriu-zise (cu forme distincte pentru singular și plural: copil copii) vs. substantive defective de singular/ pluralia tantum (substantive care au formă doar pentru plural: icre, zori, Carpați etc.) vs. substantive defective de plural/ singularia tantum (substantive care au formă doar pentru singular: șah, foame, sete, aur, rouă etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
epicene (substantive în cazul cărora distincția masculin feminin nu este concretizată în planul formei: privighetoare, crocodil, uliu, ciocănitoare etc.); Categoriile gramaticale ale substantivului sunt: * genul: copil (genul masculin), primăvară (genul feminin), stilou (genul neutru); * numărul: copil (numărul singular) copii (numărul plural); * cazul: Copilul este vesel. (cazul nominativ); Merge la bunici. (cazul acuzativ); Dorința mamei era importantă pentru el. (cazul genitiv); I-a dăruit mamei o carte. (cazul dativ); Mamă, mă ajuți, te rog? (cazul vocativ). Prin raportare la criteriul sintactic, pe lângă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Numeralele cu valoare adjectivală preiau categoriile gramaticale ale substantivelor determinate, cu care se acordă, de altfel, în gen, număr și caz: A făcut eforturi întreite pentru a fi pe măsura așteptărilor celor două colege. (numeralul multiplicativ întreite = genul neutru, numărul plural, cazul acuzativ preluate de la substantivul determinat, eforturi; numeralul cardinal celor două = genul feminin, cazul genitiv preluate de la substantivul determinat, colege). Numeralul cu valoare adverbială nu prezintă nici o categorie gramaticală: A citit de trei ori același rând. Prin raportare la aceleași
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
realizează acțiunea): persoana întâi (vin, venim) vs. persoana a doua (ai venit, ați venit, vino) vs. persoana a treia (vine, ar veni); * numărul (prin raportare, de asemenea, la persoanele care realizează acțiunea): singular (vii, vino, vine, a venit etc.) vs. plural (venim, au venit, vor veni, veniți etc.); Funcțiile sintactice ale verbelor sunt condiționate, în primul rând, de caracterul predicativ sau nepredicativ al acestora, respectiv de modul (predicativ sau nepredicativ) la care sunt folosite. Astfel, un verb predicativ aflat la un
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este concretizat, în planul formei, în acordul dintre acestea, realizat din perspectiva categoriilor gramaticale comune claselor semantico-gramaticale prin care sunt exprimate subiectul și predicatul propoziției: Eu scriu. (persoana I, numărul singular); Eu și Ioana scriem un articol. (persoana I, numărul plural); Caietele și stilourile sunt noi. (persoana a III-a, numărul plural; genul neutru, numărul plural, cazul nominativ) etc. (b) Raportul de coordonare se stabilește la nivelul propoziției și al frazei între elemente de aceeași importanță: * între elementele subiectului multiplu: Fetele
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
perspectiva categoriilor gramaticale comune claselor semantico-gramaticale prin care sunt exprimate subiectul și predicatul propoziției: Eu scriu. (persoana I, numărul singular); Eu și Ioana scriem un articol. (persoana I, numărul plural); Caietele și stilourile sunt noi. (persoana a III-a, numărul plural; genul neutru, numărul plural, cazul nominativ) etc. (b) Raportul de coordonare se stabilește la nivelul propoziției și al frazei între elemente de aceeași importanță: * între elementele subiectului multiplu: Fetele și băieții din clasă intră în joc.; * între elementele numelui predicativ
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
claselor semantico-gramaticale prin care sunt exprimate subiectul și predicatul propoziției: Eu scriu. (persoana I, numărul singular); Eu și Ioana scriem un articol. (persoana I, numărul plural); Caietele și stilourile sunt noi. (persoana a III-a, numărul plural; genul neutru, numărul plural, cazul nominativ) etc. (b) Raportul de coordonare se stabilește la nivelul propoziției și al frazei între elemente de aceeași importanță: * între elementele subiectului multiplu: Fetele și băieții din clasă intră în joc.; * între elementele numelui predicativ multiplu: E util, dar
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
transmisă prin media, computere, sisteme de comunicații satelitare, ce oferă o imagine ideală a procesului globalizării și a sistemului politic ce rezultă prin aceasta. Forța globalizării constă și în utilizarea în discursul public a unor cuvinte ca libertate, individualism, democrație plurală, etc. * Globalizarea ca schimbare a percepției asupra categoriilor ontologice de spațiu-timp câteva din temele globalizării sunt disjuncția spațiu-timp, deteritorializarea, percepția schimbată a timpului. Ea înseamnă printre altele trecerea de la spațiul euclidian bidimensional, cu centru, periferii și granițe clare, la un
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a impune un centru cultural unic, investit cu autoritatea supremă. Esența sa este, dimpotrivă, policentrismul cultural. Respectiv, cât mai multe centre din care să radieze idei, tendințe, judecăți, ierarhii culturale diferite și, foarte posibil, contradictorii. Deci, o ofertă cultural ideologică plurală, multiplă, cât mai variată. Tradiția și stilul autorității centrale, instaurat la noi încă de T. Maiorescu, a impus principiul ideilor, judecăților și ierarhiilor culturale unice, recunoscute ca singure repere și instanțe posibile, legitime și autorizate. Deși el a fost contestat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]