1,953 matches
-
metoda de stabilire a termenilor, relația pentru calculul pierderilor de sol prin eroziunea hidrică în suprafață s-a folosit sub forma modelului ROMSEM (Romanian Soil Erosion Model - Moțoc M.). În acest context agresivitatea pluvială se exprimă prin coeficientul de agresivitate pluvială ce definește, concomitent, erozivitatea ploii cât și efectul asupra solului erodat. Semnificația atribuită și metodele de stabilire a coeficientului de agresivitate pluvială - Ka sunt definite cu metoda de lucru americană, cu observația că în România parcela de referință are elementele
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
ROMSEM (Romanian Soil Erosion Model - Moțoc M.). În acest context agresivitatea pluvială se exprimă prin coeficientul de agresivitate pluvială ce definește, concomitent, erozivitatea ploii cât și efectul asupra solului erodat. Semnificația atribuită și metodele de stabilire a coeficientului de agresivitate pluvială - Ka sunt definite cu metoda de lucru americană, cu observația că în România parcela de referință are elementele După cum se poate observa, comparativ formula USLE, în relația folosită în țara noastră, au intervenit următoarele modificări: - termenul dimensional nu mai este
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
prognozei ritmului de colmatare a acumulărilor de pe cursurile de apă, interesează efluența aluvionară (eroziunea efluentă). Aceasta reprezintă cantitatea de material solid ce trece printr-o secțiune de control într-o anumită unitate de timp. Ea se poate estima la evenimente pluviale singulare, de exemplu la anumite ploi, fie la grupe de evenimente pluviale, de exemplu ploile dintr-un anumit sezon climatic sau la cele dintr-un an calendaristic (an cu un număr mediu de evenimente erozionale sau an cu evenimente de
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
aluvionară (eroziunea efluentă). Aceasta reprezintă cantitatea de material solid ce trece printr-o secțiune de control într-o anumită unitate de timp. Ea se poate estima la evenimente pluviale singulare, de exemplu la anumite ploi, fie la grupe de evenimente pluviale, de exemplu ploile dintr-un anumit sezon climatic sau la cele dintr-un an calendaristic (an cu un număr mediu de evenimente erozionale sau an cu evenimente de o anumită frecvență). 1.3.1. Metodă pentru estimarea eroziunii totale și
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
Valea Seacă (Bîrlad) a demonstrat că valoarea medie multianuală a eroziunii efluente este corespunzătoare unei valori cuprinsă între eroziunea efluentă pe anii cu asigurări de 10% și 5%, foarte apropiată de anul cu asigurări de 10%. Din studiile privind agresivitatea pluviala si eroziunea, efectuate în România pe o perioada de 15 - 20 ani rezulta ca pentru trecerea de la media multianuala la ani cu diferite asigurari se pot utiliza (cu aproximatie) urmatorii coeficienti de multiplicare: - pentru 10% ........0,8; - pentru 5
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
cazul bazinelor hidrografice mici. Metoda prezentată mai sus estimează eroziunea ca medie multianuală. În proiectare este uneori nevoie de exprimat riscul erozional pentru anii cu diferite asigurări. Prezintă importanță mai ales asigurările de 10% și 5%. Din studiile privind agresivitatea pluvială pe o perioadă de 15 - 20 ani, rezultă că pentru trecerea de la media multianuală la anii cu asigurări diferite se pot utiliza următorii coeficienți de multiplicare: 0,8 - pentru asigurarea de 10%; 3,5 - pentru asigurarea de 5%. Procedeul este
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
de 15 - 20 ani, rezultă că pentru trecerea de la media multianuală la anii cu asigurări diferite se pot utiliza următorii coeficienți de multiplicare: 0,8 - pentru asigurarea de 10%; 3,5 - pentru asigurarea de 5%. Procedeul este aproximativ, deoarece evenimentele pluviale care determină „producția” de sedimente prin eroziunea în suprafață, în adâncime sau alunecări nu au aceeași frecvență. • Pentru calculul eroziunii în adâncime sunt necesare următoarele studii: - reprezentarea în plan a formațiunii: - profilul longitudinal al albiei ravenei și a malurilor; - profile
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
respectiv pe versanții vestici și sud-vestici ai Culmii Holmului). După o scurtă perioadă, începe topirea masivă a zăpezii și la partea înaltă a platourilor și dealurilor, fapt ce se reflectă în regimul scurgerii până la mijlocul lunii mai. Viiturile au geneză pluvială, în marea lor majoritate. În bazinul Bahluiului amonte de Cotnari, viiturile sunt caracteristice intervalului iunie-august și provin din ploile de convecție termodinamică. Debitul maxim, cu asigurare de 1% înregistrat la punctul hidrologic Hârlău a fost de 119 m3/s în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Formele de relief mai des întâlnite sânt versanții cu înclinare slabă la moderat. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul brun eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bârlad. Alimentarea pluvială superficiala este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul verii un debit scăzut iar uneori seacă. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume districtul continental de dealuri acoperite cu păduri, caracterizat prin ierni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
la 4050 m față de primul și reprezentat de gresie oolitică friabilă gălbuie, cu cimentări parțiale care îi dau aspect concrețional. b) Aspecte pedologice: sol brun argiloiluvial pseudogleizat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului superior al Bahluiului. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul verii un debit scăzut iar uneori seacă. d) Aspecte climatologice: teritoriul rezervației se încadreză în sectorul de climă temperat continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și a celui continental temporar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
află pe un platou, iar restul pe un versant cu panta între 8-12°. Sedimentarul este de vârstă volhiniană, acoperit cu luturi loessoide de vârsta cuaternară. b) Aspecte pedologice: predomină cernoziomurile cambice și solurile cenușii de pădure. c) Aspecte hidrologice: apele pluviale și subterane de pe suprafața rezervației sunt colectate de pârâul Uricani, afluent al râului Bahlui. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, numărul de zile cu îngheț pe an 98, regimul eolian direcția predominantă nord-vest, viteza medie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
din luturi, marne și nisipuri. Pe versanți se găsesc depozite deluviale provenite din amestecul rocilor sus menționate. b) Aspecte pedologice: sol brun luvic tipic, slab moderat până la puternic erodat. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Siret. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. d) Aspecte climatologice: se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și a celui continental temporar maritim, și anume climatul de dealuri și podișuri, mai precis ținutul climatic al podișului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Formele de relief mai des întâlnite sunt versanții cu înclinare slabă la moderat. b) Aspecte pedologice: tipul de sol prezent pe toată suprafața rezervației este solul brun eumezobazic tipic. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Bârlad. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Majoritatea văilor au în timpul verii un debit scăzut iar uneori seacă. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume tipul de clima II Bp 2, adică districtul continental de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice, în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri, erodisoluri. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Prut Bahlui. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă absolută: -30,6°C, numărul zilelor cu îngheț pe an: 98, regimul eolian: direcția predominantă nord vest, viteza medie
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sunt acoperite pe alocuri cu luturi loessoide. b) Aspecte pedologice: tipurile de sol prezente sunt: cernoziomuri tipice în diferite grade de eroziune, lăcoviști de coastă, solonețuri, solonceacuri, erodisoluri. c) Aspecte hidrologice: rețeaua hidrografică din cadrul rezervației aparține bazinului Prut Bahlui. Alimentarea pluvială superficială este dominantă. Teritoriul rezervației este străbătut de pârâul Ileana. d) Aspecte climatologice: temperatura medie multianuală este de 9,7°C, temperatura maximă absolută: 37°C, temperatura minimă absolută: -30,6°C, numărul de zile cu îngheț pe an: 98
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în diferitele zone ale amenajării. Din aceste motive pantele longitudinale și cele transversale ale aleilor se proiectează cu anumite înclinări, în funcție de relieful terenului și tipul de îmbrăcăminte, poziția în rambleu sau în debleu,etc. Pe terenurile relativ plane, scurgerea apelor pluviale se poate realiza fără pantă transversală dacă profilului longitudinal i se asigură o pantă de 0,5-1 % . Pe terenurile denivelate, pantele longitudinale maxime admisibile ale aleilor pietonale sunt: 5 % în cazul îmbrăcăminților de asfalt, beton, dale; 10 % pentru aleile pavate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
menținute, pe cele 3 dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea); ● denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție; ● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale, în situația în care declivitatea terenului este mai mare de 10%; ● accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; ● planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. 1.3. Planul
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
parcela cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism; ● amplasarea tuturor construcțiilor care se vor menține sau se vor desființa; ● modul de amenajare a terenului după desființarea construcțiilor; ● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; ● plantațiile existente și care se mențin după desființare. Pe planșă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desființează și cele propuse - plan de situație, construcții noi sau umpluturi de pământ, plantații etc., după caz. 3. Planul
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
proiectate și menținute, pe cele trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor etc.); - denumirile și destinațiile fiecărui corp de construcție; - sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; - accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; - planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. 1.3. Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
parcela cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism; - amplasarea tuturor construcțiilor care se vor menține sau se vor desființa; - modul de amenajare a terenului după desființarea construcțiilor; - sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; - plantațiile existente și care se mențin după desființare. Pe planșă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desființează și cele propuse - plan de situație, construcții noi sau umpluturi de pământ, plantații etc., după caz. 3. Planul
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107568_a_108897]
-
menținute, pe cele 3 dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor și altele asemenea); ● denumirea și destinațiile fiecărui corp de construcție; ● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale, în situația în care declivitatea terenului este mai mare de 10%; ● accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; ● planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. 1.3. Planul
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
parcela cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism; ● amplasarea tuturor construcțiilor care se vor menține sau se vor desființa; ● modul de amenajare a terenului după desființarea construcțiilor; ● sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; ● plantațiile existente și care se mențin după desființare. Pe planșă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desființează și cele propuse - plan de situație, construcții noi sau umpluturi de pământ, plantații etc., după caz. 3. Planul
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
proiectate și menținute, pe cele trei dimensiuni (cotele ±0,00; cote de nivel; distanțe de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor etc.); - denumirile și destinațiile fiecărui corp de construcție; - sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; - accesele pietonale și carosabile din incintă și clădiri, plantațiile prevăzute; - planul parcelar al tarlalei în cazul imobilelor neîmprejmuite care fac obiectul legilor de restituire a proprietății. 1.3. Planul privind construcțiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, în special a rețelelor
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
parcela cadastrală pentru care a fost emis certificatul de urbanism; - amplasarea tuturor construcțiilor care se vor menține sau se vor desființa; - modul de amenajare a terenului după desființarea construcțiilor; - sistematizarea pe verticală a terenului și modul de scurgere a apelor pluviale; - plantațiile existente și care se mențin după desființare. Pe planșă se vor indica în mod distinct elementele existente, cele care se desființează și cele propuse - plan de situație, construcții noi sau umpluturi de pământ, plantații etc., după caz. 3. Planul
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107567_a_108896]
-
consideră ca făcând parte din drum districtele, cantoanele, pepinierele, centrele de întreținere și coordonare și orice alte construcții, amenajări sau instalații destinate apărării, exploatării sau operării drumurilor, inclusiv terenurile necesare aferente, precum și sistemele de captare, pompare și evacuare a apelor pluviale care deservesc drumurile, cu excepția acelora care fac parte, potrivit prevederilor legale, din capitatul social al unor companii naționale, societăți comerciale cu capital de stat sau pentru care au fost emise certificate de atestare a dreptului de proprietate pentru companiile naționale
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121110_a_122439]