3,799 matches
-
Mantova. De altfel, Jacoppo era plecat, În acea perioadă, la Padova, unde i se comandase un triptic. Sosirea lui Alexandru, Însoțit de Gentile, Întrerupse o discuție animată Între Giovanni și un tânăr pe care Alexandru nu-l mai văzuse niciodată. - Poftește, Alessandro, spuse cu bucurie Giovanni, am să-ți arăt imediat la ce lucrăm... Dar Întâi trebuie să termin această discuție În contradictoriu cu cumnatul nostru sosit de la Mantova. Mi scusate, n-am făcut prezentările. Alessandro Frassetti, fiul contesei Fabiana și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Poate... poate că e prea departe. Nu știu nici eu... - A, Înțeleg... spuse, grav, Giovanni. Nu e ușor să ai un tată erou. Dar știu pe cineva care o să crape de furie. * - Il condottiere Montassini! anunță ușierul dogelui, deschizând ușa. - Poftește, condotiere, spuse dogele Pasquale Malipiero, dar te avertizez că nu avem mult timp. Voi ieși cu Buccintoro În larg, să inspectez galerele de luptă din Golful San Marco. - Scuze, excelență, dar puteți să-mi spuneți ce e cu porcăria asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de iapă. Călăreții erau prăfuiți, caii lor erau obosiți. Se vedea că veneau de departe. Priviră În jur cu mult interes, apoi descălecară În fața iurtei cu cele nouă cozi de iac, semnul șefului de trib. Amir le ieși În Întâmpinare. - Poftiți, orice musafir e bine-venit la ora când se fierbe primul lapte de dimineață. Oaspeții primiră câte un bol cu lapte cald. Doar doi dintre călăreți aveau trăsături mongole. Ceilalți trei păreau mai degrabă arabi. Aveau fețe măslinii, erau Înveșmântați În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
prag, făcând un gest larg spre interior. Nu se schimbase aproape deloc de când Îl văzuse Oană. Înalt, osos, cu părul alb, Îmbrăcat Într-un costum negru, Încheiat până la gât cu nasturi de fildeș, cu aceeași undă de blândețe În surâs. - Poftește, Cosmin, scuză-mă că am Început atât de protocolar, poate timpul scurs de când nu te-am văzut... Contesa nu e aici, a fost invitată la palatul Ca d’Oro, o serată cred... Dar Alexandru e sus, la el. - Pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
lumea spadasinilor, Gentile Își dădu seama că numele lui Fabio Foscolo și ușurința cu care rezolvase o situație complicată nu Încurajau nici o altă Încercare de agresiune. Era, se pare, un maestru recunoscut. - Prieteni, spuse Foscolo, cu un zâmbet larg, vă poftesc la o cupă de vin Într-un loc mult mai primitor, aproape de Piața San Marco! Nu ai cum să refuzi, tinere, Îi spuse lui Alexandru, căci Îmi ești dator cu această cupă. - Adevărat, răspunse Alexandru. Vă sunt Întru totul Îndatorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mustățile lungi Îi cădeau pleoștite până la colțul buzelor. - Apăi, mai mare cinste decât aiasta, că sosiră Măria Sa Ștefan cu boierii și căpitanul Oană cu prieteni ai mei din oastea Celor o mie, nu cred să fie! Vă mulțămesc și vă poftesc să gustați o cupă de vin Înainte de a trece la bucatele cele alese! - Ușurel, căpitane! spuse vesel Măria Sa. Un vin bun se bea din mâna unei femei frumoase! Mireasa este cea care ar trebui să pună vinul În cupe, semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
-mi-se, multă treabă la Cetatea Hotinului! - Avut, Măria Ta, spuse pârcălabul Vlaicu, lăsând calul În grija slujitorilor și apropiindu-se de masă. Dar s-au sfârșit toate cu bine! Iar noaptea e lungă și frumoasă, avem vreme să petrecem! - Poftește, pârcălabe, aici, la stânga miresei, unde ai avut ținut loc de cinste! - Mulțămesc, Măria Ta, vin Într-o clipită, doar o vorbă să-i spun Domniei Sale căpitanului Oană. Oană se ridică de la masă, văzând cu coada ochiului cum Erina privește În urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Cetatea Albă. Dar să mai așteptăm. Acum abia Încep ninsorile. - Știam și acum o lună că Încep ninsorile, căpitane Oană! Dar am pregătit această plecare pentru pricinile de judecată care așteaptă de mult. Și pentru misiunea de la Dunăre. Așa cum ai poftit domnia ta. - Da, Doamne, dar acum... ceva nu e bine cu plecarea asta. Să mai așteptăm. - Ceva nu e bine? Dar când a fost bine totul, căpitane? Când am plecat noi fără primejdie dinăuntru sau dinafară? Spuneai că oamenii tăi au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
apărare, construcții și Întăriri de cetăți, ridicări de mânăstiri, dăduse Învoiri comerciale, iertase prizonieri de război sau ucisese cu mâna lui boieri trădători. Sala tronului din Cetatea Sucevei nu auzise, până atunci, cereri precum acelea ale sultanului Mahomed. - Și mai poftește luminăția sa, stăpânul lumii de la deșerturile Asiei până În inima Europei, ca voievodul Ștefan să plătească haraciul cuvenit Împărăției pe trei ani Înainte și să Închine cetățile sale de la Dunăre, așa cum cu Înțelepciune a făcut voievodul Țării Românești, Laiotă Basarab. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
un vânt ușor dinspre miazăzi. Cerul era senin, iar Carul Mare se opintea, ca În fiecare noapte, să răstoarne netrebnicia lumii, aducând În locu-i liniștea și frumusețea infinită a depărtărilor. Ușa se deschise fără zgomot. Voievodul se Întoarse și Îl pofti pe căpitanul Pietro să se așeze Într-unul din jilțurile care Înconjurau masa largă, de stejar, pe care se afla un vraf de hărți. Se așeză și el, ascultând un zgomot abia perceptibil care venea de pe culoar și din curtea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
se opriră În fața curții și descălecară. Căpitanul se ridică de la masă, coborâ fără grabă treptele cerdacului, iar vocea i se auzi spunând cu același glas cu care poruncea atacurile Apărătorilor: - Fiți bineveniți În casa noastră, signor Gianluca și prietene Pietro! Poftiți! Chiar mă gândeam să-mi mai Împrospătez puțin cunoștințele de italiană! - Iertare, căpitane, spuse Pietro, intrând În curte cu calul ținut de dârlogi, am picat chiar la ora mesei, dar venim cu știri proaspete. Și ne trimise măria sa Încoace! - Bongiorno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
să spună după acest refuz categoric. Doar Alexandru rămase gânditor. Nu știa să citească gândurile, dar reușea să-și cunoască, Încetul cu Încetul, fratele. - Iar măria sa? spuse căpitanul, fără să comenteze răspunsul fiului său. - Măria sa Îți dorește sănătate și te poftește peste o săptămână la Suceava, la marele sfat domnesc. Unde nu va mai fi vorba de războaie, ci de mănăstiri. - Mănăstiri? - Da. Măria sa cere finanțare de la boieri și răzeși pentru ridicarea unei mănăstiri la Valea Albă, loc care se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Absurditatea că maioritatea ar fi voit împămîntenirea în masă sau chiar pe categorii este vădită; daca ea ar fi voit în adevăr aceasta, ar fi făcut-o, deoarece era maioritate. Auzi d-ta? Va să zică era maioritate și putea face orice poftea. Da, în adevăr era maioritate, dar nu maioritate de revizuire, nu 2/3. Aci e aci, onorabililor. Daca roșii ar fi avut două treimi în Adunări, nu categoriile, întreg paragraful Tractatului de la Berlin trecea în Constituție. D-nii redactori ai "Romînului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mii de franci ce acest consumator le ia pe an, evident din munca altora. Înaintarea pe scara societății române nu este dar datorită meritului, științei, activității; ci un leneș ignorant care învîrtește șurupuri patriotice ajunge prin intrigă și neadevăr oriunde poftește. Acești oameni declasați sunt totodată instrumentele cele mai bune, pentru că cele mai coruptibile, cu cari se servesc străinii pentru a exploata țara, populațiile ei autohtone. Iată nervul răului în contra căruia nu ajută nici proclamarea Independenței, nici coroana de oțel a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
construcții, lucrări publice, fie ele oricât de hazardate. Odată titlurile desfăcute prin manipulații de bursă, treaba acționarilor dacă ele produc ceva sau nu. Din parte-ne se 'nțelege că nu putem opri pe nimenea de a-și întrebuința capitalul cum poftește. Dar orice capital nu se poate întrebuința decât în anume moduri: sau în exploatare, servind a plăti pentru muncă, sau plasat în împrumuturi ipotecare, sau în negoț, ajutând schimbul de mărfuri, sau în fine... în speculă. Pentru milionari, pentru Rotschild
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Națională deoarece capitalul lui nu poate fi nicicând atât de ieften precum e cel de hârtie privilegiată pe care aceasta din urmă are dreptul de a o emite. Prin urmare ținta Creditului e evidentă: speculațiunea. [3 - 4 august 1881] ["CE POFTEȘTE "L'INDEPENDANCE ROUMAINE"? "] Ce poftește "L'independance roumaine"? Crede că prin declarații în contra tezei deosebirei de rasă din România se înlăturează un adevăr? Că se supără mulți asupra unui adevăr atât de izbitor, înțelegem; ne pare rău pe de altă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poate fi nicicând atât de ieften precum e cel de hârtie privilegiată pe care aceasta din urmă are dreptul de a o emite. Prin urmare ținta Creditului e evidentă: speculațiunea. [3 - 4 august 1881] ["CE POFTEȘTE "L'INDEPENDANCE ROUMAINE"? "] Ce poftește "L'independance roumaine"? Crede că prin declarații în contra tezei deosebirei de rasă din România se înlăturează un adevăr? Că se supără mulți asupra unui adevăr atât de izbitor, înțelegem; ne pare rău pe de altă parte că așa este, dar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
organul prin care neamul [î]și cunoaște ființa sa proprie, organul prin care acest neam moștenește avutul intelectual și istoric al strămoșilor lui. Copilul nu învață numai a vorbi corect, el învață a gândi și a simți românește. Agronomie câtă poftiți. De șase ori pe săptămână zilnic, dar limba română rămâne limbă și s-a încheiat. Nu numai istorioare morale, onorabililor, cuprinde o carte de citire menită pentru întreg tineretul românesc. Ea cuprinde biografia lui Matei Basarab, dușmanul vostru, odihnească-l
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asupra pieselor reprezintate și asupra jocului diferiților actori ce compun trupa d-nei Fanni. [6 octombrie 1881] ["CRIZA MINISTERIALĂ DIN PARIS.. "] Criza ministerială din Paris pare a primi o turnură de comedie. Președintele Republicei, opinia publică și majoritatea deputaților și senatorilor poftesc pe Gambetta în fruntea cabinetului și, cu toate acestea, el cată să mai aștepte mult până să-și realizeze mandatul. Ministeriul Ferry e ca și demisionat, dar fără a se putea retrage. El trebuie să se prezinte în fața Camerii, să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nu au convingeri cari să poată fi cumpărate c-o pensie reversibilă, c-o sumă de bani oarecare. Bani - și "Romînul" devine mâne chiar reacționar, bani destui să-i îndopăm - și toată tagma roșie va fi de orice părere vom pofti. {EminescuOpXII 366} Am spus-o demult, e greu, e ingrat a se lupta în contra unor asemenea arme. Nici o idee cât de clară, cât de generoasă nu poate opri tagma oamenilor fără de patrie de-a goni buna lor stare în detrimentul nației
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
guvernul austro unguresc refuză concursul patrioților de la " Timpul " ungurii latră ca câinii ". Să ne-nțelegem. Foile ungurești latră totdeauna, daca vor da concursul lor patrioților de la "Timpul" sau daca nu-l vor da. Odată acest punct francamente stabilit, ce mai poftește "Romînul"? Daca nu am zis acelaș lucru despre ziarele oficioase din Viena e pentru că nu meritau să zicem una ca aceasta despre ele. "Fremdenblatt" îndeosebi s-a exprimat întotdauna c-o moderațiune de termeni demnă de recunoștință și, departe de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
construcții, lucrări publice, fie ele oricât de hazardate. Odată titlurile desfăcute prin manipulații de bursă, treaba acționarilor dacă ele produc ceva sau nu. Din parte-ne se 'nțelege că nu putem opri pe nimenea de a-și întrebuința capitalul cum poftește. Dar orice capital nu se poate întrebuința decât în anume moduri: sau în esploatare, servind a plăti pentru muncă, sau plasat în împrumuturi ipotecare, sau în negoț, ajutând schimbul de mărfuri, sau în fine... în speculă. Pentru milionari, pentru Rothschild
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
vărului său Iordachi Râșcanu, pe care l-a botezat. Printr-această scrisoari a me de danii, ci dau la mâna vărului Iordachi Râșcanu camin(ar) Încredințăz că pentru multă dragosti ci avem Între noi și ori pentru ci l-am poftit nu mé au stricat hatârul, și mai ales botezându-i și un copil, anumi Toader, Îi afierosăsc un flăcău de țigan, anumi Costandin herar, ficiorul lui Anton, nepot de ficior lui Dumitru și a Radéi, și nepot de fată a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
tot; dar voi face contra probă Cine este contra trimiterii? Voci: Și mai puțini! D. președinte: După votul d-v., proiectul jumătate va rămânea aici, jumătate la tipar, deci mai pun o dată la vot și rog pe domnii deputați să poftească la loc și să. voteze! (Se mai votează de 3 ori). D. Chițu: Podoaba de care ne vorbește d. Mîrzescu este ca acele podoabe cu cari se împodobesc băieții cari umblă cu vitleimul... Voci: A, a, o, o! D. președinte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
abținerea sa? Dresat cum este corpul electoral, ca și caii de la manej, cari la un semn se-ntorc când la dreapta când la stânga, ar fi foarte ușor pentru un guvern ca s-aducă într-o Cameră absolut pe oricine ar pofti; pretinde însă "Presa" că șeful statului n-ar avea nimic de zis? Să dăm Cezarului ce este al Cezarului. Noi credem că sîntem mai buni apărători ai principiului monarhic și mai cu seamă ai monarhiei constituționale când susținem că șeful
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]