1,649 matches
-
scriitori basarabeni, Mihai Cimpoi a devenit de mult timp un cetățean al marii familii europene. Asta indiferent de vremelnicele vize pe care destinul încă le semnează... În iarna anului 2007, Mihai Cimpoi a fost prezent la Prelecțiunile Junimii de la Casa Pogor, cu o incitantă comunicare intitulată "Ion Creangă dialecticile memoriei și amintirii". Cu Bojdeuca în suflet și cu Prutul în vene, academicianul a acceptat provocarea unui dialog pe cele mai diverse teme: de la Creangă, la situația actuală a Moldovei, de la literatura
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Creangă, la situația actuală a Moldovei, de la literatura națională la cea universală, de la ...Iași la Chișinău. De la suflet la suflet... Domnule academician, propun să începem dialogul nostru cu "întrebarea casei" pe care o adresez constant tuturor prelectorilor invitați la Casa Pogor. Ce reprezintă pentru dumneavoastră Junimea, spiritul junimist și ideea de prelecțiune junimistă în veacul XXI? Eu cred că întreaga activitate a Junimii și a junimiștilor, pornind de la programul cunoscut, corespunde întru-totul imperativelor europenizării și a integrării europene. Altfel spus, revine
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
limbii, creațiile sale cunoscând o binemeritată circulație internațională. Sosită la Iași, odată cu primăvara, Ana Blandiana a modificat simțitor starea de spirit a "dulcelui târg". Atât prin simpla ei prezență, feminină, sensibilă, visătoare, cât și prin admirabila prelecțiune susținută la Casa Pogor, "Bășcălia la români, între salvare și sinucidere", unde calitățile de mai sus au fost dublate de luciditate, putere de radiografiere, forță de convingere. Aș dori să începem cu o întrebare pe care o adresez frecvent prelectorilor de la Pogor. Ce repre-zintă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
la Casa Pogor, "Bășcălia la români, între salvare și sinucidere", unde calitățile de mai sus au fost dublate de luciditate, putere de radiografiere, forță de convingere. Aș dori să începem cu o întrebare pe care o adresez frecvent prelectorilor de la Pogor. Ce repre-zintă pentru dumneavoastră ideea de Junimea și ideea de junimism? E bine că ați făcut distincția dintre Junimea și junimism. Și eu cred că e vorba despre două noțiuni diferite ca sens. Pentru mine Junimea este în primul rând
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de definiția reuniunii respective. Pe de altă parte, când spun "niște oameni" folosesc o expresie aproape nepotrivită, pentru că se afla acolo o adevărată mulțime. Atunci fuseseră atât de mulți tineri încât, în mod evident, nu putuseră să intre în Casa Pogor. Se stătea pe scări, erau difuzoare... Se liniștiseră și am putut începe abia când am anunțat că vom relua totul a doua zi, la Universitate. Acolo nu s-au obținut aprobările, au fost câteva intervenții, alte câteva drame. Era o
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
făcut optimistă. Nu cred că lucrurile sunt fără ieșire și cred că avem destule calități pentru ca, de la un moment dat, să fim în stare a nu ni le mai distruge singuri" Revenind la tematica bășcăliei despre care ați conferențiat la Pogor, mie nu mi-a fost foarte clar dacă priviți bășcălia ca pe un dat ontologic, ceva "înșurubat" în genă, sau ca pe ceva dobândit. Eu cred că și una și alta. Sigur, este dobândită, fiind în definitiv vorba despre o
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ba mai mult, nici măcar o casă memorială, și totdeauna m-am gândit ce lucru minunat e această trăsătură a dumneavoastră, a ieșenilor, de a privi cu emoție în urmă. Cât m-a emoționat mașina lui Mihai Ursachi din curtea Casei Pogor! Mi s-a părut o idee nemaipomenită. Ce mai, e frumos! George ASTALOȘ Prelecțiunea "Fulguranțe despre vorbirea paralelă" 18 octombrie 2007 "Argoul înseamnă poezie!" George Astaloș, unul dintre cei mai mari specialiști în argou din Europa, autor al unui dicționar
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ASTALOȘ Prelecțiunea "Fulguranțe despre vorbirea paralelă" 18 octombrie 2007 "Argoul înseamnă poezie!" George Astaloș, unul dintre cei mai mari specialiști în argou din Europa, autor al unui dicționar de gen și a sute de studii, a fost prezent la Casa Pogor pentru a susține o prelecțiune pe această temă. Excelent povestitor, cu un umor debordant, Astaloș este, înainte de toate, un practician al argoului. Fiecare fibră din ființa sa respiră argotic, în așa fel încât ai adesea sentimentul că stai de vorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
vorbă cu un genial pușcăriaș și că lumea aceasta în care te găsești este ea însăși o uriașă pușcărie. Domnule Astaloș, ce mai e pe afară? Plouă! Plouă cu argou... Vă pun întrebarea aceasta gân-dindu-mă la prelecțiunea dumnea-voastră de la Casa Pogor, în care ați spus că, la pușcărie, cu această întrebare este întâmpinat orice nou venit. Da, da, asta-i! Vorbesc de infractorii de drept comun, deși și la politici era la fel, doar că aceștia aveau o altă paletă de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
că pentru că făcusem pușcărie. Simțeau ei ceva la mine... Mă rog, știam să le și vorbesc, iar cu asta îi domini, pentru că sunt de o poezie extraordinară, iar nimeni nu prea pomenește de asta. Spuneam și la prelecțiunea de la Casa Pogor: vin specialiștii, după două sute de ani de cercetări, și încep să-ți spună că argoul este un limbaj secret, al răufăcătorilor și câte și mai câte. Ei, nu este chiar așa, vă zic eu care cincizeci de ani am lucrat
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în dicționarul general al limbii. Acesta-i răspunsul! Dan C. MIHĂILESCU Prelecțiunea "Literatura română după 1989" 21 martie 2008 "A venit timpul revalorizării istoriei literare" În luna martie a anului de grație 2008, un ceva din tihna înțeleaptă a Casei Pogor a fost silit să-și caute de treabă printre manuscrise, obiecte de demult și priviri de muzeografi visători. Asemenea unei vagi și plăcute dureri reumatice, a sosit la Iași Dan C. Mihăilescu, cu o prelecțiune incitantă despre literatura română de după
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a apropiat cel mai mult de ceea ce numim noi aici, la Iași, "spirit junimist". Ce reprezintă pentru dumneavoastră Societatea Junimea, și ce credeți că reprezintă ea în "economia întregului" literaturii române? Mulțumesc de vorbă bună. Să știți că la Casa Pogor n-am prea fost în apele mele. Locul are realmente blazon, este așa de încărcat de istorie, faimă și aură, încât dâmbovițeanul ludico-logoreic, mai ales când este un cvasi-diletant ca mine, se simte ușor stânjenit. Cu toate că nu sunt chiar lipsit
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
doctoratul prevăzut în 2004 (după ce trecusem de toate probele prealabile, referate scrise, examene orale), am demisionat de la Institutul de istorie și teorie literară " G. Călinescu" și am devenit un simplu "copywriter de succes", după cum mă taxează neprietenii. În prelecțiunea de la Pogor ați vorbit despre pericolele (patru la număr) ce îl pândesc pe scriitorul contemporan. Care ar fi pericolele ce îl pândesc pe criticul literar contemporan? Păi să găsim tot patru, nu? Întâi de toate, narcisismul. Să treacă-n planul doi iubirea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
bietele scandaluri de la plagiatul lui Barbu și Ion Gheorghe, cu alianța Manolescu-Cenaclul de luni, sau cu micile mari demonstrații de forță ale Sistemului precum Meditația transcendentală, Viața pe un peron, Ion Anghel Mănăstire ș.a.m.d.? După susținerea prelecțiunii de la Pogor, mulți dintre cei prezenți s-au arătat oarecum contrariați de una din afirmațiile dumneavoastră; cea referitoare la o anumită criză a criticii generată de lipsa materialului "de criticat". Unii scriitori au interpretat spusa dumneavoastră ca o lovitură "sub centura" valabilității
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
A venit din nou timpul revalorizării istoriei literare. "Casa cu ferestre luminate" O casă și un spirit al ei Aceasta este descripția cel mai frecvent folosită pentru referirile mai puțin tehnice la locația cunoscută astăzi sub numele de Muzeul "Vasile Pogor". Expresia este asociată de cele mai multe ori cu faptul că locuința junimistului Vasile Pogor fusese prima din Iași iluminată electric. În fapt, despre "ferestrele luminate" vorbește pentru întâia oară George Panu, cel care, la începutul anilor '70 ai veacului nouăspre-zece, frecventează
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
casă și un spirit al ei Aceasta este descripția cel mai frecvent folosită pentru referirile mai puțin tehnice la locația cunoscută astăzi sub numele de Muzeul "Vasile Pogor". Expresia este asociată de cele mai multe ori cu faptul că locuința junimistului Vasile Pogor fusese prima din Iași iluminată electric. În fapt, despre "ferestrele luminate" vorbește pentru întâia oară George Panu, cel care, la începutul anilor '70 ai veacului nouăspre-zece, frecventează Ședințele Societății "Junimea" găzduite în acest remarcabil spațiu. "În acea seară, Junimea era
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
din Iași iluminată electric. În fapt, despre "ferestrele luminate" vorbește pentru întâia oară George Panu, cel care, la începutul anilor '70 ai veacului nouăspre-zece, frecventează Ședințele Societății "Junimea" găzduite în acest remarcabil spațiu. "În acea seară, Junimea era la dl. Pogor, care stătea în niște case mari părintești, cu imensă curte și grădină mi se pare strada se zice Patruzeci de Sfinți; ferestrele toate luminate, ușile toate deschise", scrie Panu în ale sale Amintiri de la "Junimea" din Iași (p.63) Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a putut să se nască și să viețuiască într-o asemenea intensitate încât a ține ședințele într-o altă locație devenise aproape ceva de neconceput. Iată ce consemnează același George Panu în acest sens: " Dacă nu ar fi fost dl. Pogor, care deși deputat, politica totuși nu-l pasiona, n-am fi avut în cursul anului 1873 unde să ne adunăm la Junimea, căci atât d-l Maiorescu cât și d-l Negruzzi erau mai totdeauna la Cameră în București. Dl.
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
care deși deputat, politica totuși nu-l pasiona, n-am fi avut în cursul anului 1873 unde să ne adunăm la Junimea, căci atât d-l Maiorescu cât și d-l Negruzzi erau mai totdeauna la Cameră în București. Dl. Pogor însă nu voia să strice tradiția, de aceea chiar când lipsea din Iași se grăbea vinerea să fie înapoi pentru ca Junimea să aibă unde ținea întrunirea". (G.Panu, op.cit., p.150). Variantele "atât d-l Maiorescu cât și d-l
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
atât d-l Maiorescu cât și d-l Negruzzi" erau acceptate probabil mai degrabă din politețe, mai mult pentru "om" decât pentru "loc". Cât despre casa lui Nicolae Gane, aflată la o aruncătură de băț de cea a lui Vasile Pogor, nici nu încăpea vorbă să se afle pe lista de preferințe a junimiștilor. Spiritul junimist, atât de invocat ieri și azi, deriva tocmai din spiritul casei lui Pogor, din atmosfera aceea în care lucrurile serioase se intersectau cu ludicul, în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Gane, aflată la o aruncătură de băț de cea a lui Vasile Pogor, nici nu încăpea vorbă să se afle pe lista de preferințe a junimiștilor. Spiritul junimist, atât de invocat ieri și azi, deriva tocmai din spiritul casei lui Pogor, din atmosfera aceea în care lucrurile serioase se intersectau cu ludicul, în care tolănirile pe canapele ale gazdei sau membrilor de vază alternau cu discuțiile riguroase pe teme dintre cele mai respectabile. Ca și Junimea, casa respectivă trebuie să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Junimea, casa respectivă trebuie să fi fost o casă a contrariilor 31, un spațiu devenit public, o proprietate a tuturor. Surprinde astăzi, lecturând evocările mai mult sau mai puțin exacte, lipsa acestui sentiment de posesiune pe care îl avea Vasile Pogor (fiul) în ceea ce privește propria-i casă, asta cu atât mai mult cu cât personajul în discuție nu era deloc indiferent la o anume latură materială/ materialistă a existenței, elocvente fiind în acest sens diverse documente existente în arhiva Muzeului Literaturii Române
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
nu era deloc indiferent la o anume latură materială/ materialistă a existenței, elocvente fiind în acest sens diverse documente existente în arhiva Muzeului Literaturii Române Iași32. Într-o terminologie contemporană, funcționa un soi de "parteneriat public-privat" între "persoana particulară" Vasile Pogor și ședințele junimiste în care "intră cine vrea". Alegerea acestei locații pentru ședințele junimiste nu fusese premeditată, ci, cum impersonal formulează Iacob Negruzzi, pur și simplu "se făcuse obiceiul (sb.mea C.C.) ca duminică după prelegere, Maiorescu, Carp, Rosetti, eu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ședințele junimiste în care "intră cine vrea". Alegerea acestei locații pentru ședințele junimiste nu fusese premeditată, ci, cum impersonal formulează Iacob Negruzzi, pur și simplu "se făcuse obiceiul (sb.mea C.C.) ca duminică după prelegere, Maiorescu, Carp, Rosetti, eu și Pogor să ne adunăm la acesta din urmă pentru a discuta asupra obiectului prelegerii ce se ținuse" O "biografie"33 În anul 1995, cu prilejul lucrărilor de restaurare, o descoperire de natură arheologică a adus lumină asupra începuturilor Casei lui Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
să ne adunăm la acesta din urmă pentru a discuta asupra obiectului prelegerii ce se ținuse" O "biografie"33 În anul 1995, cu prilejul lucrărilor de restaurare, o descoperire de natură arheologică a adus lumină asupra începuturilor Casei lui Vasile Pogor: o piatră de temelie, hexagonală, pe care, cu litere chirilice, este notat "Vasile Pogor 1850 și soția sa Zoe". Este vorba, desigur, de tatăl junimistului, vornic cu unele înclinații spre literatură, care, în 1850, ridică această clădire pe vechile temelii
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]