1,140 matches
-
fi redus deficitul democratic care minează legitimitatea Uniunii. 6.1. Un spațiu public european în formare?1 Chestiunea existenței unui spațiu public european se înscrie în acest context de dezbatere politică și academică de la începutul anilor 1990. O serie de politologi, printre care Stefano Bartolini 2, dar și alți autori care adoptă socio-istoria ca perspectivă de analiză a integrării europene, au comparat procesul de formare a Uniunii Europene cu cel de constituire a statului națiune. Din această perspectivă, după formarea pieței
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
statului națiune. Din această perspectivă, după formarea pieței, una din principalele realizări ale Uniunii, urmează dezvoltarea unui spațiu public european, care ar preceda crearea unui stat european. Sigur, această abordare, în dimensiunea sa normativă, nu reunește unanimitatea nici în rândul politologilor, nici în rândul elitelor politice. Însă ca perspectivă analitică întrebarea referitoare la existența unui spațiu public european este interesantă pentru că aduce în prim plan mecanismele prin care se pot suda legăturile dintre alegători și aleși. Dacă existența deficitului democratic este
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
presa scrisă din statele membre în contextul electoral. Cum este prezentată Europa 60 de ani de la Declarația lui Robert Schuman, text ce stă la baza construcției europene și a creării primei Comunități? Generațiile de după război, atât oameni politici cât și politologi, imaginau integrarea ca pe un mijloc de a asigura pacea pe continentul european. Primul Război Mondial marcase deja profund societatea europeană prin brutalitatea conflictului și efectele ce i-au urmat. Al Doilea Război este și mai devastator. Conjunctura politică, situația
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
referințele la desfășurarea campaniilor electorale în alte state membre ale Uniunii. Ultima categorie identificată prin cantitatea de informație prezentă în jurnalele consultate privește atitudinile față de Uniunea Europeană. Astfel, observăm că în ceea ce privește percepția asupra importanței alegerilor europene, încă de la începutul campaniei, jurnaliști, politologi și oameni politici au pus accent pe importanța secundară pe care cetățenii și chair și partidele politice o accordă acestui scrutin. Este vorba despre vulgarizarea sau banalizarea concluziilor ce rezultă din analizele bazate pe modelul teoretic mai sus menționat. Politologii
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
politologi și oameni politici au pus accent pe importanța secundară pe care cetățenii și chair și partidele politice o accordă acestui scrutin. Este vorba despre vulgarizarea sau banalizarea concluziilor ce rezultă din analizele bazate pe modelul teoretic mai sus menționat. Politologii au contribuit și ei în alimentarea acestui discurs, punând accentul, așa cum se observă într-un articol publicat în 15 mai în Republica Cehă în MF Dnes, pe faptul că Parlamentul European este prea îndepărtat de cetățeni și nu reușește să
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
mai, de exemplu, Irish Times, atrăgea atenția asupra accentului pus pe personalitatea candidaților și nu pe problematicile europene, deseori absente în dezbateri. Critica este adresată atât oamenilor politici, cât și jurnaliștilor. În aceeași direcție se înscriu și intervențiile mediatice ale politologului Simon Hix, cunoscut pentru promovarea nevoii de politizare a Uniunii Europene. Potrivit acestuia, ce lipsește în campaniile electorale pentru Parlamentul European este o adevărată confruntare între grupuri rivale, o legătură directă între între competiție, program, rezultate și așteptările cetățenilor. Ideile
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
din cadrul PE, PPE și PSE, vine așadar din imposibilitatea acestora de a îndeplini funcția clasică, programatică, din incapacitatea de a prezenta altceva decât "un catalog de propuneri din care au fost eliminate toate subiectele care deranjează 12". O serie de politologi au analizat manifestele electorale produse de partidele politice europene și au subliniat că omogeneitatea ideologică dintre ele, care ar fi rezultatul negocierilor menite să elimine punctele de divergență, ar fi numai aparentă 13. Așa cum s-a arătat în capitolul 2
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
Se poate pune firesc întrebarea: de ce intervine Statul în viața economică? în ce scop? Problema naturii Statului este, după cea a existenței lui Dumnezeu, subiectul care a făcut să curgă cea mai multă cerneală. Chestiunea a fost tratată de filosofi, politologi, sociologi, antropologi, economiști, mai puțin cei neoclasici, care de peste un secol resping subiectul în mod mai mult sau mai puțin savant. Analiza politicilor economice presupune însă această referință, cel puțin implicită, la o anumită concepție despre Stat. Iată, în acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prietenilor prietenilor noștri se lasă de fumat, e mai probabil să ne lăsăm și noi. Iar dacă prietenii prietenilor prie tenilor noștri sunt fericiți, devenim și noi fericiți Unele dintre concluziile celor doi sunt surprinzătoare și contrazic teoriile altor cercetători. Politologul Robert Putnam, de exemplu, care a studiat efectele „capitalului social“ asupra democrației, susține că grupurile strâns interconectate sunt mai bune pentru societate.99 Christakis și Fowler, însă, demons trează că grupurile ai căror membri sunt foarte apropiați comunică în mai
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
din cele două țări au început să-și împărtășească experiențele pe Facebook, vorbind despre greve și blogging ca forme de protest. Tinerii erau atrași de ideile mișcării Otpor, care contribuise la căderea lui Slobodan Miloșevici în Serbia, și de cartea politologului american Gene Sharp, The Politics of Nonviolent Action (Politica acțiunii nonviolente)117, un adevărat manual despre cum trebuie înfăptuită revoluția pașnică în statele polițienești. De altfel, unii dintre ei au și călătorit în Serbia, pentru a face schimb de experiență
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
cu șansa de penetrare a rațiunii divine și de descifrare a proiectului pe care Dumnezeu l-a așezat la temelia Creației. Taciturnul nu era singurul personaj de asemenea calibru de pe-acolo; Centrul era Înțesat de biologi, filozofi, fizicieni, sociologi, politologi - nume grele ale științei mondiale, supercreiere, un veritabil conclav academic de elită. Pe măsură ce derulam lista pe monitor, mă afundam tot mai adânc În perplexitate: ce căutau acolo, care era rațiunea reunirii tuturor acelor bărbați și femei de rasă Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Cel puțin așa credeam. Am fost nevoit să admit că mă supraevaluasem: dacă manuscrisele erau autentice, iar datarea lor exactă, mă aflam În fața unor texte absolut inedite, neincluse În nici o bibliografie a autorilor. Faptul era valabil și pentru ceilalți - filozofi, politologi, biologi, fizicieni etc. Mi-am dat seama de asta, deschizând - repet, din pură Întâmplare - un manuscris al lui Georg Simmel datat 1913, purtând titlul Filozofia instituției succesiunii, care, În mod sigur, nu figura În bibliografia neamțului. Eram avizat În ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Constantin Țoiu Nu numai oamenii de litere, dar mai ales sociologii, economiștii, politologii vor găsi în Comedia umană, în secolul ce urmează, - dacă nu și într-o bună parte a începutului nou de mileniu, - surse de existență, de adevăr existențial, de meditație și de filozofie, în general, la niște dimensiuni pe care secolul
Balzac azi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17524_a_18849]
-
Ediție de război sub ocupațiunea germană”. Redactor-șef este un anume sublocotenent K. Dammert. Importanța G.B., publicație politică, în evoluția literaturii române a fost mult exagerată. Gazeta poate totuși constitui o sursă de informare de prim ordin pentru istorici, prozatori, politologi. Aici se reproduc textele cuprinzând condițiile păcii de la Buftea, se consemnează evenimentele din Rusia, culminând cu instaurarea bolșevismului. Nu în ultimul rând, lectura articolelor de fond, semnate de colaboraționiști, poate stârni interesul pentru o mai bună înțelegere a modului lor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]
-
terapeutului. Modul în care solicitările și autosolicitările în rezolvarea problemelor grupurilor familiale vor fi onorate va depinde bineînțeles și de calitatea experților implicați. În prezent, în România se asigură pregătire de specialitate atât în cazul intervențiilor la nivel macro(sociologi, politologi, juriști, economiști etc.), unde e vorba de strategii și politici sociofamiliale la nivel de stat sau mari comunități ori segmente populaționale, cât și la nivel median (sociologi, asistenți sociali etc.), adică strategii și intervenții local-comunitare, precum și la nivelul micro-, al
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
opoziția manifestată unanim, introducerea manualelor de istorie integrată, adevărate manifeste politice cu scopuri electorale ale Partidului Comuniștilor, a continuat. Conferințe și simpozioane: în 13-18 octombrie 1996, grupul format în jurul rectorului Universității de Stat, Gheorghe Rusnac, ce cuprindea membrii ai Asociației politologilor, Facultății de Științe Politice a Universității de Stat, Academiei de Științe și Academiei de Studii Economice, a organizat un simpozion moldo-german, pe tema „Statul național în societatea polietnică: Moldova în anii ‘90”, la care au participat aproximativ 50 de cercetători
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
pe care Schramm îl conferă unui număr de patru cercetători veniți dinspre științele sociale în cadrul Institutului și subliniază contribuția acestora la consolidarea cercetării fenomenului comunicațional în calitate, nici mai mult, nici mai puțin, decât de "părinți fondatori" ai noului domeniu: politologul Harold Laswell, psihologul social Kurt Lewin, sociologul Paul Lazarsfeld și psihologul experimental Carl Hovland. Preocupați de fenomene variate, cu impact semnificativ asupra comunicării, în noua sa, post al doilea război mondial, identitate, de la propaganda nazistă (Laswell) la stilurile de leadership
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Colecția UNIVERSITARIA 124 Seria Știin]e politice Coordonatori serie: Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica Lucian-Dumitru Dîrdală Jean Blondel, politolog francez, este Profesor Emerit la Institutul Universitar European din Florența. A studiat la Paris și Oxford, iar cariera didactică și de cercetare sa desfășurat cu precădere în Marea Britanie, la Universitatea Essex (19641984), dar a activat și în Statele Unite, Franța și
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
general al politicii în lume. Putem atunci descoperi mai ușor în ce măsură caracteristicile pe care le găsim într-o anumită guvernare sunt neobișnuite, sau dimpotrivă, mai degrabă comune. Comentariile despre efectul sistemelor electorale, de exemplu, a devenit considerabil mai sofisticat pe măsură ce politologii au privit aceste efecte într-o manieră generală. Comentariile despre durata ocupării funcțiilor liderilor sau a membrilor de cabinet au devenit mai exacte și astfel mai valide pe măsură ce au ajuns să fie făcute pe baza comparațiilor universale. Acesta este într-
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
părut să sugereze două concluzii. Prima, că absolutismul era un aspect de domeniul trecutului; a doua, că societățile urmau să fie guvernate pe baza statului de drept și a principiilor constituționale. Aceasta însemna că nu mai era necesar nici ca politologii să studieze guvernările absolutiste, nici ca economiștii să studieze economiile de barter. Constituțiile au fost atunci percepute ca centrul analizei guvernărilor, politologii devenind specialiști în drept constituțional. Această perspectivă a ajuns treptat să fie percepută ca limitată atât din punct
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
liberale, dar conceptul de stat pare mai cuprinzător deoarece a fost aplicat în trecut unei game variate de entități. Într-adevăr, după ce a pierdut din strălucire între anii '50 și '60, conceptul de stat a ajuns din nou în grațiile politologilor în anii '70 și '80. Conceptul de stat are o aplicabilitate mai largă decât cel de constituționalism. Este totuși mai puțin adecvat decât conceptul de sistem politic ca bază a studiului comparativ al guvernării, din două motive principale. Mai întâi
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în oricare perioadă de timp, compoziția unui sistem politic, așa cum se stabilește compoziția unei substanțe chimice care include diverse ponderi ale unor elemente precum oxigenul și carbonul. Dar în timp ce chimiștii pot măsura cu precizie ponderile diverselor elemente ce formează moleculele, politologii nu pot face același lucru privind diversele structuri care "compun" un sistem politic. Asemenea naturaliștilor mai demult, ei pot afirma doar că într-un sistem politic dat grupurile de interese precum sindicatele sunt "mai" influente decât în altul, sau că
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
posibilă. Această dimensiune privește conținutul substanțial al politicilor și se concentrează pe scopurile decidenților la introducerea politicilor publice. Această întrebare este esențială poate chiar cea mai importantă dintre cele trei pe care le analizăm aici, din moment ce miza este conținutul realizărilor. Politologii au încercat totuși să clasifice sistemele politice fără să ia în considerare dimensiunea scopurilor. Politica este privită în general ca o activitate "procedurală" care se preocupă de procesul de luare a deciziilor, nu de substanța deciziilor. Deoarece orice politică publică
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
adevăr, dezvoltarea era privită ca un proces complex care nu ar trebui compartimentat: ameliorările (politice, sociale sau economice) care aveau loc într-o direcție depindeau de cele din toate celelalte direcții. Astfel, un număr mare de cercetători ai socialului, inclusiv politologi, au ajuns să studieze dezvoltarea (Blondel, 1981: 90-102; Chilcote, 1981: 271-346). Dar curând a devenit limpede că dezvoltarea politică era un aspect dificil de delimitat și definit. L.W. Pye a descoperit în literatură nu mai puțin de zece baze
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
la sfârșitul anilor '60, deși a avut tendința de a fi mai puțin pronunțată de fiecare dată când partidul se descurca mai slab la vot. Problema influenței sistemelor electorale asupra sistemelor de partide i-a preocupat probabil prea mult pe politologii aflați în căutarea "legilor" care par să justifice automat dezvoltarea sistemelor de partide. Sistemul de partide al unei țări ca întreg nu poate fi modificat prin operarea unui instrument cum este un sistem electoral. În primul rând, cei care se
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]