1,123 matches
-
fiecare intrase în celulă în pielea goală și tot ce avea era dat de administrație, deci respectând cu strictețe secretul. Pedepsele erau ucigătoare, de o bestialitate fără seamăn, împinse ca durată și intensitate la limita extremă, vecină cu moartea. Cărțile pomenite și multe altele dau cu amănunte o mulțime de situații înfiorătoare. Desigur că nu se pot reproduce toate, dar câteva din ele vor fi menționate, renunțând pe cât posibil la partea subiectivă. Nu toate au fost suportate de Nicolae Petrașcu dar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Movilă ca sinteză a credinței ortodoxe. Activitatea Centrului a fost împlinită și prin membrii săi de onoare, care prin contribuții și participări directe la unele simpozioane au validat, în bună măsură, și recunoașterea internațională a instituției ca atare. Se cuvin pomenite, astfel, numele unor personalități ca Martin Heidegger, Raymond Aron, Henry Corbin (prezent la dezbateri cu o temă precum Mythologie et existence mythique, expression de la structure du Grand Sud-Est européen), Aron Cotruș, José Ortega y Gasset, Gabriel Marcel, Ionel Perlea, Benedetto
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
oraș se infiltrează insidios, apoi ajung să se înstăpânească în maniera regimurilor totalitare „militarizate”, ulterior să se războiască între ei, împărțiți în facțiuni rivale, așa-numiții „realiști”, un fel de similicomuniști egalitariști și autoritariști, mai degrabă sectă decât partid; e pomenită și o „lojă a Armoniei” etc.). Narațiunea mai e împănată și cu alte ingrediente ezoterice, „paranormale” ori mitologice, grefate pe scenarii bine articulate, toate, într-o stringentă construcție (servită și de tehnicile narative puse în joc, nu cu totul originale
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
sale, eventual ajutat de un colaborator apropiat, rămas necunoscut"82. În urma unui excurs cazuistic, el acceptă ca plauzibilă ipoteza lui Ștefan S. Gorovei, menționând și un amănunt care ne interesează: manuscrisul traducerii lui Nicolae Milescu, remaniat de traducătorul mai sus pomenit, a fost cel pe care Dimitre Cantemir amintește, în Descriptio Moldaviae, că l-ar fi citit cândva ("legebamus aliquando in Herodoti manuscripti historiis"). Dovada cea mai clară este menționarea unui pasaj interpolat, despre taifalii care ar fi locuit în preajma Prutului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
el însuși, în preambulul cărții, atunci când pomenește cel de al doilea motiv al redactării alegoriei: "A doa: că istoriia aceasta nu a vreunor țări καθολυκή, ce a unor case numai și μερική ieste. De care lucru, pentru asupreala mai sus pomenită, pre fietecare chip supt numele a vreunia din pasiri sau a vreunuia din dobitoace a supune, și firea chipului cu firea dihaniii ca să-și răducă tare am nevoit"1. Prin urmare, intenționând să dea în vileag anumite dedesubturi ale istoriei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să consolideze construcția epică imediat următoare, să confere o "logică" universală alcătuirii hibride a Monocheroleopardalului și să-l așeze în opoziție ostentativă față de ceilalți hibrizi. Nobila făptură se construiește pe sine, în urma unui proces de elevare spirituală, pe când ceilați hibrizi pomeniți nu sunt decât exemple de nepotrivire, căci aliajul din care sunt alcătuiți privește exclusiv nivelul fizic, concret, nespiritualizat. Istoria părintelui o începe Inorogul stipulând clar calitățile neîntrecute ale acestuia: "Vii ști dară că odânăoară Monocheroleopardalis din toate jiganiile pământului mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
au nu sint mai vrednice decât muștele? (Ce ochiul mândriii pe leu șoarece vădzind, mai pre urmă pre șoarece leu simpte.) De ieste dară la cineva începutul cu socoteala sfârșitului și sfârșitul cu chiteala începutului împreunată, dintr-aceste mai sus pomenite culeagă. Mă rog, lucrurilor noastre ce sfârșit ieste să urmedze? Precum rău și prea rău ieste să urmedze și cel cât de tâmp la socoteală va putea pricepe. Deci de-l cunoști, o, Coarbe, și de pizmă numai într-acesta
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de inevitabilele mustrări de conștiință. Pentru că, da, Crocodilul principelui moldav are conștiință, are noțiunea valorilor, îl prețuiește, clar, pe Inorog și îl disprețuiește pe Hameleon. În plus, el pare a respecta întru totul o caracteristică pe care am întâlnit-o pomenită doar în enciclopedia lui Seneca, Naturales quaestiones (IV, 2, 14): descriind lupta din Nil dintre crocodili și delfini, care le-ar sfâșia abdomenul moale cu oasele ieșite din spinarea lor (rivalitate care există, încă de la Plinius, în multe bestiare) și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
au pierdut numele iar pe locul lor viețuim noi, câți își mai aduc aminte de ei? Manualele de istorie scot în evidență mai mult numele și micile fapte ale vedetelor actuale din presă și de la televiziunea română, uitând că doar pomenitele personalități au fapte și scrieri care oricând ne înnobilează. Lucrarea de față are însă și considerente practice, îndemn ca plecând de la asemenea izvoare, tot mai adânci și prăfuite, să-i îndemne pe intelectualii locali să sporească zestrea locală a monografiilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aprilie 1490 când avea să se termine biserica Sf. Ioan, ctitoria sa; în martie 1491, în ianuarie 1495, dar și în 1497, în 1502, din 1 martie până în 17 martie, aceasta fiind ultima vizită la Vaslui. Într-una din vizitele pomenite, la 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare, ocupându-se de ocolul Vasluiului și de proprietatea sa, cumpără cu 1490 zloți tătărăști încă 17 sate și seliști, le alipește „către târgul nostru al Vasluiului", făcând ca noul ocol să devină mult
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
învăluiască (pe coloniști)”... Șeful globnicilor se numea „Vornicu Globnâi": „Nicolai Tiron Vornicu Globnâi”; „Ioniță Similian Vameșu” - într-o condică din anul 1744. Podvodarii ca și Olăcarii, pomeniți în Cartea lui Ștefan Vodă din 1661, pentru scutirea polușnicilor Episcopiei, sunt des pomeniți. Primii erau însărcinați a executa cărăturile domnești: de fân, de paie, de gheață, de lemnesocotite angarale și beilicuri, făcute de populație fără nici o plată; ceilalți - olăcarii - făceau serviciul poștal, luau cai de la cei care îi aveau și executau transportul coletelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
intre, nici vornici, nici pârcălabi, nici paharnicul al doilea, nici alți oameni domnești, nici boierești, nici să-i judece, nici să-i globească fără numai părintele Episcopul - să le fie cercetător și judecător, să certe pe cei vinovați. De la acești pomeniți poslușniuci nimeni să nu aibă a lua cai de olac, sau podvodă, nici conacia, nici alte angării”... „Plocon de la autor” era apostila pe care își punea semnătura autografă profesorul Ioan Urban Iarnik, trimițând Broșura cu cuvântarea rostită în românește în numele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domni în România, sunt aproape 50 de ani, scria Melchisedec în 1861, dar exemplele cele rele sunt molipsitoare și efectele lor durează mult". Țara întreagă l-a denunțat pe Mavrocordat - atribuindu-i epitetul de „Pârlea Vodă", nu numai pentru faptul pomenit și altele, dar și pentru că toate casele unde a locuit el le-a pârjolit focul: a locuit în Curtea domnească, în al doilea an al Domniei palatul măreț s-a prefăcut în cenușă; s-a mutat la Mitropolie și a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
făcea în prezența ispravnicului și a unui boier ținutual, ales de Departament care privegheau alegerea, ca să se facă „cu cinste și vrednicie" .Alegerea privighetorului se făcea pe trei ani, iar dacă alesul era vrednic, putea fi reales, repetându-se „orânduiala pomenită". Leafa privighetorului făcându-se de la vistierie i se interzicea orice avantaj de la săteni atât pentru sine, oamenii lui, vitele sale, inclusiv trăsura pentru transport, mită ori danie nemeritată, inclusiv pentru ispravnic și oamenii lui. Intrarea privighetorului în slujbă urma a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pornești pe un bulevard oarecare din Iași, Timișoara sau Cluj. Aici nici nu mai contează dacă orașul e construit pe șapte-opt coline, cum e Iașiul, sau e mai neted, precum Timișoara ori Bucureștiul. De fapt, Bucureștiul nici n-ar trebui pomenit: acolo orice ciclist pornit pe șosea e pe trei sferturi condamnat. Dacă nu-l prinde vreo limuzină azi, îl strivește un camion mâine. Pentru ciclistul român nu diferențele de relief contează, fiindcă aici spațiul șoselelor e de fapt uniform geografic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
pe care Alain Montandon îl găsește la această coincidență ține de intertextualitatea de esență a oricărei scrieri literare, fiindcă o știm de la Kristeva și Barthes încoace, nu există text în afara intertextului. Capitolul consacrat intertextualității ca ospitalitate în Cartea ospitalității, deja pomenită, este edificator în acest sens. Astfel diversele practici textuale pot fi asimilate cu elemente ale ospitalității. Moto-ul ar putea fi oaspetele de onoare, citatul oaspetele de marcă în timp ce aluzia doar un oaspetele de-al casei; pastișa ar avea de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pentru că nimeni nu l-a văzut"! Și așa mai departe. Autorii articolului repetă, prudent, că deocamdată nu se pot trage concluzii, nici nu e cazul să facă previziuni... Desigur, situația românească nu e comparabilă cu cea din limbile mai sus pomenite: la noi, se vorbește tot mai mult despre euro, dar moneda nu a înlocuit leul; nu e așadar momentul să ne întrebăm dacă în expresii de tipul ,de doi bani" sau ,de doi lei" se vor produce substituții prin cenți
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
Realitatea TV susținând teoriile tracomane și conchizând că "istoria României trebuie rescrisă" în spiritul tracomaniei. Să nu uităm că Adrian Păunescu este un senator al PSD, ceea ce înseamnă că el conferă un gir oficial acestei imposturi. Atitudinea publică mai înainte pomenită a lui Adrian Marino este cu atât mai importantă, cu cât această "nebunie" tracomană își mai păstrează, cum se vede din păcate și în zilele noastre, actualitatea. Paralel cu tracomania s-a dezvoltat o nouă teorie culturală, la fel de nocivă, și
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
aria de la orașul provincial la o întreagă societate, adică la societatea așa cum o vedea un Max Nordau (foarte citit în epocă), i se pare a fi o altă față a Infernului - sau o contemplare a Infernului". Celor trei demoni literari pomeniți, li se alătură "hidosul burghez" și partenera lui, "femeia modernă". Clădit pe același principiu ca și Plumb, cel de-al doilea volum al lui Bacovia își amplifică, în fond, suprafața vizionară prin anexarea socialului. El ar învedera o "arhitectonică de
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
separare nu numai că nu constituie pricini de regret și nu dă strîngeri de inimă, dar e chiar firească. Însă pentru circuitul oficial al literaturii situația e puțin mai complicată. După ce studiile în chestiune ale unui Umberto Eco, mai sus pomenitul Fish, E.D. Hirsh, Richard Rorty sau Jonathan Culler au analizat atent fiecare față a problemei, măsurînd riscurile și avantajele, precum și plauzibilitatea pratică ori legitimitatea teoretică a oricăreia dintre cele două atitudini posibile (interpretarea ca traseu unic sau ca spațiu plurivalent
Limitele interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16635_a_17960]
-
și eseuri, dar cartea de față e prima sinteză istorică referitoare la oamenii diferiți. Autorul propune, de fapt, înlocuirea pluralului cu singularul. Acesta e „miezul tare“ al cărții. Oricît de deosebite ar fi între ele personajele imaginare de felul celor pomenite mai sus, toate sînt reductibile la un numitor comun, la un personaj unic, care vorbește despre o anumită structură de profunzime a psihicului uman: „Omul diferit este un martor al istoriei, înregistrîndu-i cu fidelitate oscilațiile, ca și atitudinile schimbătoare ale
Chipurile omului diferit by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13082_a_14407]
-
primim un pașaport la europeitatea avangardei. Mă refer la viziuni răscolite de convulsii crude, asociate dereglărilor. Încrucișarea de biografii maladive cu fiziologicul ucigător nasc o lume aparte, citadin contradictorie entologic. Din concretul etnic urcăm spre orgoliul epuizării funeste. În spatele deformărilor pomenite se ițește o ordine oculta, cum și o stilistica minuțios diferențiată de grele spaime. Spiritualitatea iudaica marchează întreaga rețea de simboluri problematice, de incursiuni strămutate în regatul păcatelor și ispășirilor. Este o spiritualitate puternică, polifonica, deloc întâmplătoare, ciudată, chemată la
Sondarea abisului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17663_a_18988]
-
o pavăza contra palavragelii ideologice, ieșind, scăpînd din ea, refugiindu-mă că un iepure, primăvara, pe un sloi de gheață în timpul dezghețului primăvăratec, erau aceste cuvinte ale lui Virgiliu, tot din Eneida, mirmidonumque dolos. Efectul extraordinar al situării vicleniilor grecilor, pomenite, - si vicleniile grecilor, între fenomenele grandioase ale naturii, cu noaptea învăluind pămîntul abia ieșind din ocean, învăluind polumque, si polii; și,... aici vine surpriză virgiliană, atît de grea și de modernă, estetic vorbind... După toate aceste, ea, noaptea acoperind și
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
și mai ferm, ca un om cinstit care a plătit o datorie apăsătoare, sau mai bine, care a început să plătească. Tu citeste-o încet, cu ochi critic, dar cu inima atentă (p.161). Apoi, amintindu-i de întâlnirea Băncilă-Chinezu-Nandris pomenita în scrisoarea precedentă, îi vorbește despre "tăinuiala" să cu Blaga, la Paris: Timp de opt zile, aproape că nu ne-am părăsit. Tu erai cu noi tot timpul, cum eu eram cu voi trei la București, precum îmi scrii. Dar
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
pe când Eliade mai trăia și eu mă aflam la Iowa-City, poate că l-aș fi întrebat cum a străbătut el pe jos distanța Ploiești - București, pedeapsă primită din partea Legiunii nu mai știu de ce... Coincidența face ca și în romanul meu pomenit, eroul, legionar, să facă și el pe jos drumul Iași -Turnu-Severin. Nu citisem, nu auzisem nimic despre marșul biografic impus lui Eliade. Ar fi inept să jur. În asemenea cazuri, un autor care se respectă, nu minte! Tot ce pot
Note americane (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14331_a_15656]