3,615 matches
-
struguri într-o podgorie Există și alte bazine pomicole, cum sunt cele din: - Banat (Caraș Severin și Timiș); - nordul Podișului Sucevei, cu preponderența merilor; - Dobrogea, îndeosebi cu livezi de piersici. Industria conservelor de fructe este prezentă mai ales în bazinele pomicole: Râureni (județul Vâlcea), Topoloveni (județul Argeș), Vălenii de Munte (județul Prahova), Hațeg (județul Hunedoara), Baia Mare etc. CREȘTEREA ANIMALELOR ȘI PRELUCRAREA INDUSTRIALĂ A PRODUSELOR ANIMALIERE Creșterea animalelor Ca și cultura plantelor, creșterea animalelor are o veche tradiție pe teritoriul țării noastre
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ultimul deceniu al secolului al XX-lea, datorită, în principal, difi98 GEOGRAFIE UMANĂ ȘI ECONOMICĂ • Numiți condițiile specifice culturii viței de vie. • Numiți trei centre în care se produc conserve de fructe. • Menționați după analiza hărții livezilor și a centrelor pomicole principalele bazine. În Evul Mediu, călătorii străini au fost impresionați de marea întindere a livezilor, pe care le comparau cu „adevărate păduri“. Soiuri românești de fructe: - mere domnești; - mere crețești; - pere busuioace. NOȚIUNI NOI transhumanță - deplasare sezonieră a păstorilor cu
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
largi, culoare de vale extinse, depresiune care uneori depășesc 3 km lățime, unde se află terase extinse, cu dezvoltări de sate mari și orașe (majoritatea). Condițiile naturale asigură un potențial agricol ridicat (culturi cerealiere pe suprafețele slab înclinate și plantații pomicole și viticole pe versanții cu pantă mai mare și cu expunere spre sud și est). Pădurile vecine au fost în cea mai mare măsură defrișate, locul lor fiind luat de terenurile agricole, fânețe și pășuni. Peticele de pădure rămase acoperă
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
a localității Comuna Cotnari este atestată documentar din a nul 1448. În prezent se întinde pe o suprafață de 10.353 ha, având o populație de 8500 locuitori în cele 11 sate c omponent e. Comuna are profil agricol, viti pomicol și valențe silvice, cu resurse naturale generoase, cu potențial uman exceden tar, amp lasată pe infrastructura de interes județean. Perspectivele de dezvoltare sunt deosebite, spre centru rural modern viti-pomicol, cu valențe agroturistice, deoarece comuna Cotnar i deține un fond turistic
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
preponderente în evantaiul atracțiilor turistice ocupațiile tradiționale ale locuitorilor. De pildă în aceste zone pomicultura, viticultura, creșterea animalelor domestice, inclusiv a păsărilor de curte etc., oferă posibilități optime pentru practicarea în cadrul turismului rural a unor forme cum ar fi: turismul pomicol, viticol, sportiv (inclusiv sub forma sa de turism piscicol), istoric, religios și desigur tehnic pentru deprinderea unor îndeletniciri pe linia producției artizanale etc. Scurtă prezentare generală În corelație directă cu celelalte activități economice, teritoriul comunei Ciurea oferă condiții suficient de
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
de atracție turistică ce nu poate fi neglijată. Aceste luciuri de apă care pe total se cifrează la peste 110 ha oferă condiții de viitor pentru practicarea odihnei, drumeției, pescuitului și agrementului pe apă. 7. fondul viticol 191 ha și pomicol (92 ha) este demn de apreciat și de utilizat în scop turistic, mai ales că în viitor extinderea acestor suprafețe este impusă de nivelul de accidentare a terenului. Nu ne trebuie multă imaginație pentru a înțelege marea bucurie pe care
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
structura proprietății arată că sectorul privat deține 8.098,3 milioane ha teren arabil din totalul de 9.379,74 mii ha, circa 210,2 mii ha teren viticol din totalul de 271,7 ha, 174,6 mii ha teren pomicol din totalul de 254,9 mii ha și 4.302,2 mii ha pășuni și fânețe din totalul de 4.925,9 mii ha; • modul de exploatare include 10,9 mii exploatații care dețin o suprafață de 2.475 mii
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
Sarmale, o cotim la dreapta și după câteva sute de pași intrăm pe valea Vămășoaiei, care ne primește cu brațele deschise, având în stânga dealul Buciumului și în dreapta dealul Vișanilor. Drumul curge liniștit. La o bucată de vreme, trecem pe lângă Ferma pomicolă Vămășoaia, din livezile căreia ne râd merele cu obrazul rumen. Nu prea departe de aici întâlnim un stejar din stârpea gorunilor - un fost cap încoronat. Ți-l mai amintești cred, dragă prietene, cum i-au rămas doar crengile desfrunzite, care
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ne privește o clădire ce aduce a castel. Acesta a fost zidit de cineva din familia Sturzeștilor, prin 1840,iar în 1938 a intrat în stăpânirea lui Alexandru Crupenschi. În timpul comuniștilor, însă, a fost transformat în loc de cazare pentru lucrătorii fermelor pomicole din zonă. La o azvârlitură de băț de aici ne ies în cale doi stejari ce stau cu fruntea în soare de câteva veacuri bune. Apoi, șoseaua se frânge brusc la dreapta, ca după un urcuș scurt să facă același
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
acasă așa repede, pentru că, dacă tot am pornit la drum, apoi să nu pierdem ocazia și să vedem tot ce se poate vedea pe cele dealuri. Facem doar stângamprejur și, cu pas vioi, pornim la drum, iar după ce depășim Ferma pomicolă Vămășoaia, o cotim la stânga, pe o cale care urcă în serpentine când repezi când molatice și nu după multă vreme ne găsim în fața acelor frumoase clădiri care ne-au contrariat atunci când le-am descoperit. „Ce caută aici pe deal aceste
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pe colțul din dreapta o casă, care, după 1871 când Galata Miroslavei a devenit comună, a ajuns întâi primărie, apoi jandarmerie, dispensar, și până la urmă, crâșmă. De aici înainte, drumul curge lin în ușoară urcare printre livezile de meri ale Fermei Pomicole Galata. Iată-ne deja pe greabănul dealului Miroslavei, de unde ni se deschide peisajul vălurit până hăt departe. Primul act care pomenește despre Miroslava este cel din 5 aprilie 1579, când Petru Șchiopu a stabilit stăpânirea ei de către nou-zidită Mănăstire Galata
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
colț”; - cabana „Curmătura” și „Plaiul Foii”; UCEA. - castru roman; - m. n. - lacul Podragu; - cabana Podragu; JUDEȚUL CARAȘ - SEVERIN ARMENIȘ. - mi. și de arh.: - Schit Rupestru „Piatra scrisă” cu picturi și inscripții din secolul XV - XVI; - han turistic „Piatra scrisă”; - zonă pomicolă; BĂILE HERCULANE. - stațiunea balneară de interes național; - mi. și de arh.: clădirile complexului balnear ridicate În secolul XVIII - XIX cuprinzînd Baia Horea cu podul de acces, pavilioanele, podul peste Cerna și pavilioanele cu Băile Crișan, fostul cazinou; - statuia lui Hercules
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
formații muzicale populare (fluier, caval, cimpoi); - motel Malu cu Flori; MOROENI. - săpături arheologice: urme din epoca geto-dacică; - m. n. - cascade impunătoare pe rîul Ialomița; - m.n. - cheile (Peșterii, Tătarului, Zănoagei); - m.n. - Peștera Ialomiței; - rezervația Peștera Ialomiței (225 ha), rezervația Zănoaga; - centrul pomicol și forestier; - hidrocentrala; - lacul de acumulare Scropoasa; - colecție muzeală sătească; - telecabina Peștera-Babele; - cabanele Peștera, Zănoaga, Scropoasa, Bolboci, Cota 1000, Popasul la cruce; - tabere școlare: Căprioara, VÎnătorul, Cerbul, Șoimii; - stațiune balneoclimaterică de interes local. PIETROȘIȚA. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
obiecte de artizanat; - muzee: casa Serb Popescu; - muzeu sătesc (din 1975 - etnografie și artă populară); - expoziție de carte și icoane vechi În cartierul Ioșeni; - punct de plecare spre Munții Bucegi. PUCHENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, urme geto-dacice; - centru pomicol; - centru artizanal: arta țesutului. RUNCU. - etnografie și folclor: cioplitorii de furci și de porți de lemn de la Brebu, formații populare muzicale (fluier); VĂLENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, epoca romană și epoca feudală; - etnografie și folclor: producție de obiecte
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
folclor: cioplitorii de furci și de porți de lemn de la Brebu, formații populare muzicale (fluier); VĂLENI. - săpături arheologice: urme din epoca bronzului, epoca romană și epoca feudală; - etnografie și folclor: producție de obiecte de artă populară, festivalul colindelor laice; - centru pomicol. JUDEȚUL GORJ BAIA DE FIER. - m. n.: Peștera Muierii electrificată din 1963 (prima din țară); - etnografie și folclor: port popular ciobănesc, formația de fluierași laureată; - muzeu. - mari crescători de oi; - Industria prelucrării lemnului; - centru minier (grafit); - Cabana Peșterii Muierii - Vila
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
eu Sănduței care și întreabă ce e aia convulsivă. Măgărească, o lămuresc eu. Dar de ce măgărească? E luată de la măgari? În fine se așterne tăcere, dar tusea continuă destul de violent. După o oră de drum vedem o foarte mică stațiune pomicolă pierdută în imensitatea câmpului de aci. Se urmărește înmulțirea de puieți din soiurile cele mai potrivite pentru clima Dakotei. Deocamdată stațiunea e bogată în broșuri. Ea însăși e săracă în pomi. În momentul acela, la ora 16, tot personalul stațiunii
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
tinere pleacă la muncă în străinătate, în Italia, în Spania, în Grecia etc. Mai există un fenomen al migrației sezoniere. în perioadele de iarnă târzie și de primăvară timpurie mulți bărbați încă buni de lucru pleacă la lucru în fermele pomicole sau viticole din județele vestice: Timiș, Arad, Bihor sau în Dobrogea. Acolo lucrează la curățat via sau pomii fructiferi, fie la recoltat fructe sau struguri și se întorc acasă cu ceva bani pentru a-și mai îmbunătăți traiul. O parte
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
BARBU N. (1954), Complexul agropedologic din podgoria de la sud de Iași, Bul.Șt.Acad.R.P.R., Secț.de șt.biol., agron., geol., geogr., nr.4, t.VI. BUCUR N., MITU V., BARBU N., DARIE T. (1955), Complexul natural și de utilizare din centrul pomicol și viticol Comarna-Iași, Rev. "Grădina, via și livada", nr.11. BURDUJA C., BARBU N. (1955), Contribuții la fitogeografia Colinelor Tutovei, Probl.de geogr., II. SFICLEA V., BARBU N. (1956), O nouă interpretare a suprafeței de eroziune Câmpuri-Rugetu, An.Șt.Univ. "Al.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
legumicole), datorită faptului că a avut loc schimbarea de proprietate. Suprafața agricolă transformată a fost cea viticolă, ceea ce a determinat scăderea producției de vin de la Centrul pentru Vinificație. Unii proprietari privați au realizat plantații noi de viță- de- vie sau pomicole . Ca urmare a condițiilor naturale defavorabile din ultimul an ( seceta din vara anului 2003), unele culturi agricole, mai ales cea a grâului, a suportat o diminuare drastică a producției, ceea ce a afectat micii producători de cereale din zonă și schimburile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fapt a afectat negativ producția de struguri din zonă, dar și o parte din teritoriile pe care au fost amplasate culturile de viță -de - vie, antrenând alunecările de teren (pe pantele dealurilor Solovăț, Valea Odăii și Ponoare),deoarece plantațiile viti- pomicole au fost executate în cadrul unor măsuri antierozionale, prin amenajarea de terase și potcoave. Desființarea unor plantații viticole după 1989 a determinat ca, începând cu anul 1990, să apară suprafețe cultivate cu viță-de -vie în cadrul gospodăriilor producătorilor particulari (Foto nr. 6
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de cca. 6000 kg/ha, apropiată de a județului Iași (6600 kg/ha ) și mai mare decât cea pe țară (cca. 4400 kg/ha). Ca și în cazul sectorului viticol, producțiile influențate de factorii climatici, pedologici și hidrici, în sectorul pomicol, în anii buni pot fi la nivelul potențialului productiv al zonei și al materialului biologic plantat. Soiurile adaptate condițiilor de aici sunt reprezentate de meri, pruni, cireși, vișini, peri, caiși, zarzări și nuci. Analizând tabelul nr. 18 si fig. nr.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
decât cea a județului Iași (9900Kg/ha), dar mai mare decât producția medie pe țară (cca. 5000 kg/ha). Dacă până în 1992 producția de fructe s-a menținut la un nivel ridicat (între 300-550 t), după acest an, deși suprafața pomicolă nu a avut de suferit în urma punerii în proprietate, menținându-se între 35-39 ha, evoluția acestei producții a fost foarte sinuoasă, înregistrându-se creșteri, urmate de scăderi foarte mari ale producției. Una din explicații ar fi, ca și în cazul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din comuna Provița de Jos este cel răsfirat. Vatra este bine conturată, dar forma e neregulată, gospodăriile fiind răsfirate printre fânețe și livezi. 0 100 200 300 400 500 600 1966 1970 1975 1980 1985 1989 Arabil Pășuni Fânețe Teren pomicol Teren viticol Comuna nu a fost cooperativizată. Teritoriul comunei, care însuma în perioada 1966- 1989, 2533 ha și-a schimbat continuu structura categoriilor de folosință punându-se accentul pe îmbunătățirea suprafeței agricole. Astăzi folosirea terenului este în general agricolă (49
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Basarabenii nu au rămas imuni în fața acestora. Dar ei singuri nu pot face mare lucru; economia lor este slabă, și nici resurse în subsol nu au. Ca și pe timpul Uniunii Sovietice, ei se bazează, în principal, pe produsele viticole și pomicole. Au nevoie ca de aer de piață pentru aceste produse. Au privit în jur. România nu le cumpără pentru că are și ea; Ucraina, de asemenea; în UE le este greu să pătrundă. Le-a rămas doar Rusia, care chiar are
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
prezența regelui și a ministrului Instrucțiunii, C. Angelescu, s-au deschis cursurile clasei Voievodului Mihai (Școala Palatină) pentru anul școlar 1934-1935. Mihai începea clasa a III-a de liceu. În acea zi, „s-au ținut prelegeri în legătură cu bogăția viticolă și pomicolă a țării. În aceste lecții, s-au pus în evidență însemnătatea valorificării fructelor și strugurilor noștri, ca și a acțiunei întreprinsă în legătură cu săptămâna fructelor.” (14-21 sept.). După Ziua Crucii, tradiția populară impunea începerea culesului viilor n.n. Vineri, 21 septembrie. Mihai
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]