1,140 matches
-
iar apele litorale sunt de mică adâncime pe o distanță mare de la țărm - sub un metru pe 200 metri lungime. Întemeiat la sfârșitul secolului al VI-lea î.Hr., pe locul unei așezări getice, Acervaticos, de către coloniștii greci veniți din Heraclea Pontică, cetatea Callatis devine un vestit centru de cultură elenistică. În timpul Evului Mediu timpuriu, orașul este un centru al creștinismului dobrogean bizantin. În secolul XIII, odată cu stăpânirea tătară, apare denumirea Pangala, Pangalia, apoi Mangalia, devenind un târg grecesc și găgăuz cu
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Hyles hippophaes", "Kirinia roxelana", "Maculinea arion" (albăstrița pătată), "Zerynthia polyxena", "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru). Flora ariei protejate este una diversificată, alcătuită din specii de arbori, arbusti, ierburi și flori (cu elemente submediteraneene, mediteraneean-pontice, balcanice, de stepă și silvostepă, asiatice, eurasiatice, pontice, caucaziene) distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii; printre care unele ocrotite prin lege și enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
merineană ("Moehringia jankae"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), turiță ("Agrimonia pilosa"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla, Achillea ochroleuca"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), curcubeu ("Lychnis coronaria"), gâscariță ("Arabis turrita"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), ferigă mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), ruginiță ("Asplenium septentrionale"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), mărar de stepă ("Cachrys alpina"), scai ("Centaurea gracilenta"), centaurea ("Centaurea jankae, Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), volbură ("Convolvulus lineatus"), coroniște ("Coronilla scorpioides"), brândușă ("Crocus chrysanthus"), șofran-vărgat ("Crocus variegatus"), garofiță ("Dianthus guttatus"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis"), mlăștiniță ("Epipactis
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
ochroleuca"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), curcubeu ("Lychnis coronaria"), gâscariță ("Arabis turrita"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), ferigă mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), ruginiță ("Asplenium septentrionale"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), mărar de stepă ("Cachrys alpina"), scai ("Centaurea gracilenta"), centaurea ("Centaurea jankae, Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), volbură ("Convolvulus lineatus"), coroniște ("Coronilla scorpioides"), brândușă ("Crocus chrysanthus"), șofran-vărgat ("Crocus variegatus"), garofiță ("Dianthus guttatus"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior dobrogean ("Euphorbia dobrogensis"), alior ("Euphorbia cadrilateri var. transitoria"), laptele cucului ("Euphorbia myrsinites"), scânteioara
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
florei de mull; toate speciile erbacee sunt în principal subtermofile și uneori iubitoare de pe locații însorite (termofile). Procentul redus de împădurire al zonei și prezenta anticlinalelor într-o configurație orientată în general spre sud-sudvest, creează habitate favorabile speciilor cu caracter pontic sau mediteraneean, astfel că valoarea științifică a arealului este completată de existența într-o astfel de zonă cu un regim de climă blândă a: De frumusețea zonei a fost convins și Alexandru Vlahuță, fapt ce l-a determinat sa scrie
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
Burebista îl primește pe Calopor ca oștean în armata sa. Burebista află de la solii greci Acornion (marele preot de la Dionysopolis) (Alexandru Repan) și Mitran (prinț și sfetnicul regelui Mitridate al VI-lea al Pontului) că romanii vor să ocupe cetățile pontice grecești. În acest scop, generalul roman Pompei l-a trimis pe proconsulul Hibrida (Mircea Anghelescu) al Macedoniei, cu o armată de 10.000 de soldați din Legiunea Macedonica, să ierneze în cetățile pontice. Burebista decide să coboare cu armatele lui
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
Pontului) că romanii vor să ocupe cetățile pontice grecești. În acest scop, generalul roman Pompei l-a trimis pe proconsulul Hibrida (Mircea Anghelescu) al Macedoniei, cu o armată de 10.000 de soldați din Legiunea Macedonica, să ierneze în cetățile pontice. Burebista decide să coboare cu armatele lui în Tracia pentru a-i alunga pe romani și a proteja cetățile. Ajuns la Dionysopolis, Hibrida a cerut să fie organizate jocuri și serbări dionisiace în cinstea lui. Soția înaltului demnitar roman este
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
Calopor aruncă un trident înspre Hibrida, dar acesta o trage pe Lidia în fața lui, femeia fiind astfel ucisă. Nebun de furie, fostul gladiator îl înjunghie pe proconsul. În acest timp, oștile dacice reușesc să-i alunge pe romani din cetățile pontice Histria, Tomis și Callatis, iar oștile comandate de Carp (Corado Negreanu) îi alungă și din Dionysopolis. Pe drumul de întoarcere, Burebista îi poruncește lui Viezure, șeful poliției dacice, să trimită înapoi carele încărcate cu podoabe scumpe și aur, care fuseseră
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
Callatis, iar oștile comandate de Carp (Corado Negreanu) îi alungă și din Dionysopolis. Pe drumul de întoarcere, Burebista îi poruncește lui Viezure, șeful poliției dacice, să trimită înapoi carele încărcate cu podoabe scumpe și aur, care fuseseră luate din cetățile pontice. Victoria dacilor este celebrată printr-o serie de jocuri ale bucuriei. Între timp, regele Mitridate a fost ucis în luptă de romani, el trimițând anterior o scrisoare în care l-a rugat pe Burebista să-i continue planul de alungare
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
-i convingă pe locuitori cu ajutorul marelui preot Deceneu să-și taie viile și să renunțe la consumul de vin. Coloniile grecești îi solicită protecția. Începând din anul 55 î.Hr.. Burebista duce o campanie de trei ani în urma căreia stăpânește litoralul pontic de la Olbia (colonie aflată la gura Bugului) până la Apollonia (în prezent în Bulgaria), efectuând o incursiune până în Munții Balcani. Incursiunile geților peste Dunăre provoacă îngrigorarea romanilor, care se pregătesc să trimită o armată împotriva lui. În fața primejdiei romane, Burebista încearcă
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
și îngropate în Cetatea Tomisului. Bisericile creștine îl comemorează în ziua de 3 ianuarie. Gordian i-a urmat lui Țiț în scaunul episcopal al Tomisului, continuând cu o și mai mare râvna eforturile acestuia de creștinare a daco-romanilor din Dacia Pontica. Văzând reușitele strădaniei sale, împăratul Liciniu a ordonat întemnițarea episcopului, urmând, ca în timpul persecuțiilor sale împotriva creștinilor din anii 320-323 să i se taie capul împreună cu alți cinci martiri creștini, Macrobiu, Helia, Zotic, Lucian și Valerian, în ziua de 15
Tit și Gordian, episcopi ai Tomisului () [Corola-website/Science/319408_a_320737]
-
a fost o așezare antică de la țărmul Mării Negre, care se află pe teritoriul de astăzi al orașului bulgar Nesebăr. Anticul oraș se afla pe drumul de coastă Via Pontica. Mesembria a fost inițial o așezare tracică cunoscută, potrivit lui Strabon, sub numele de „Menebria” (Μενεβρὶα), de la fondatorul său, Menas; orașul a devenit o colonie greacă atunci când dorienii din Megara s-au stabilit la începutul secolului al VI-lea î.Hr., fiind
Mesembria () [Corola-website/Science/319917_a_321246]
-
fondator al Universității Ovidius din Constantă (1990, fiind numit primul rector, funcție la care renunță pentru că, în același timp, era și profesor titular la Facultatea de litere și filozofie a Universității din Florența). Înființează revista culturală "Paradigmă" (1993) și Editură Pontica (1991) în cadrul căreia coordonează colecția „Bibliotecă italiană” și colecția de poezie Euridice. Președinte al Cenaclului Euridice al Uniunii Scriitorilor (2002-2003) și, în continuare - până în 2008, al Muzeului Literaturii Române. Fondator al Premiului literar Euridice (2005, în exclusivitate pentru tinerii autori
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
de Gabriel Dimisianu, Gramar, București, 2000; ediția a III-a, revăzuta, cu o postfața de Bogdan Alexandru Stănescu, Polirom, Iași, 2007); "Intermezzo ÎI", Cartea românească, 1989; "Intermezzo III", cu o postfața de Octavian Soviany, Albatros, 2002; "Intermezzo IV, jurnalul florentin", Pontica, Constantă, 1997; "Jurnalul lui Dracula", rescriere, cu unele referințe critice apărute în Italia (Cesare Segre, Piero Bigongiari, Sergio Givone, D’Arco Silvio Avalle, Lucio Klobas, Giuseppe Pontiggia, Renato Minore, Alfredo Giuliani, Paolo Fabrizio Iacuzzi, Ernestina Pelegrini) și două interviuri cu
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Dario Fertilio, Francesco Specchia, Giancarlo Caprettini, Luciano Morandini), Polirom, Iași, 2005. "Critice", E.P.L., 1969; "Critice ÎI", Cartea românească, 1971; "Poezie și generație", Eminescu, 1975; "Ion Barbu comentat", Albatros, 1975, ediția a II-a, în colecția „Clasici români interpretați” a editurii Pontica, 1995; "Repere", Cartea românească, 1977; "„Luceafărul”" comentat, Albatros, 1978; ediția a II-a în colecția „Clasici români interpretați”, Pontica, 1996; "Ion Barbu. Eseu despre textualizarea poetica", (Cartea Românească, 1981; ediția a II-a, cu un tabel cronologic de George Popescu
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Poezie și generație", Eminescu, 1975; "Ion Barbu comentat", Albatros, 1975, ediția a II-a, în colecția „Clasici români interpretați” a editurii Pontica, 1995; "Repere", Cartea românească, 1977; "„Luceafărul”" comentat, Albatros, 1978; ediția a II-a în colecția „Clasici români interpretați”, Pontica, 1996; "Ion Barbu. Eseu despre textualizarea poetica", (Cartea Românească, 1981; ediția a II-a, cu un tabel cronologic de George Popescu, colecția B.P.T., Minerva, 2000); "Avangardă literară românească" (editură Minerva, 1983, ediția a II-a, revăzuta, colecția B.P.T., Minerva, 1999
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Cartea Românească, 1981; ediția a II-a, cu un tabel cronologic de George Popescu, colecția B.P.T., Minerva, 2000); "Avangardă literară românească" (editură Minerva, 1983, ediția a II-a, revăzuta, colecția B.P.T., Minerva, 1999; ediția a III-a, revăzuta și adăugita, Pontica, Constantă, 2006); "Lucian Blaga comentat", Albatros, 1983, ediția a II-a în colecția „Clasici români interpretați”, Pontica, 1995; "Eseu despre textul poetic ÎI", (Cartea românească, 1986; ediția a II-a, cu o prefață de Ștefan Borbely, editura paralelă 45, Pitești
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
2000); "Avangardă literară românească" (editură Minerva, 1983, ediția a II-a, revăzuta, colecția B.P.T., Minerva, 1999; ediția a III-a, revăzuta și adăugita, Pontica, Constantă, 2006); "Lucian Blaga comentat", Albatros, 1983, ediția a II-a în colecția „Clasici români interpretați”, Pontica, 1995; "Eseu despre textul poetic ÎI", (Cartea românească, 1986; ediția a II-a, cu o prefață de Ștefan Borbely, editura paralelă 45, Pitești, 2006); "Opera literară a lui Ion Barbu", Cartea românească, 1990; "Textualism și autenticitate", Pontica, Constantă, 1993; "Poezia
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Clasici români interpretați”, Pontica, 1995; "Eseu despre textul poetic ÎI", (Cartea românească, 1986; ediția a II-a, cu o prefață de Ștefan Borbely, editura paralelă 45, Pitești, 2006); "Opera literară a lui Ion Barbu", Cartea românească, 1990; "Textualism și autenticitate", Pontica, Constantă, 1993; "Poezia română actuala" (O antologie comentată), vol. I-II, Pontica, 1998; vol. III, Pontica, 1999; "Poeticitatea română postbelică", Pontica, 2000; "Paradigmă eminesciana", Pontica, 2000; "A fi mereu în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv de Octavian Soviany
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
1986; ediția a II-a, cu o prefață de Ștefan Borbely, editura paralelă 45, Pitești, 2006); "Opera literară a lui Ion Barbu", Cartea românească, 1990; "Textualism și autenticitate", Pontica, Constantă, 1993; "Poezia română actuala" (O antologie comentată), vol. I-II, Pontica, 1998; vol. III, Pontica, 1999; "Poeticitatea română postbelică", Pontica, 2000; "Paradigmă eminesciana", Pontica, 2000; "A fi mereu în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr.
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
-a, cu o prefață de Ștefan Borbely, editura paralelă 45, Pitești, 2006); "Opera literară a lui Ion Barbu", Cartea românească, 1990; "Textualism și autenticitate", Pontica, Constantă, 1993; "Poezia română actuala" (O antologie comentată), vol. I-II, Pontica, 1998; vol. III, Pontica, 1999; "Poeticitatea română postbelică", Pontica, 2000; "Paradigmă eminesciana", Pontica, 2000; "A fi mereu în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr. 42(434), 28 noiembrie
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Ștefan Borbely, editura paralelă 45, Pitești, 2006); "Opera literară a lui Ion Barbu", Cartea românească, 1990; "Textualism și autenticitate", Pontica, Constantă, 1993; "Poezia română actuala" (O antologie comentată), vol. I-II, Pontica, 1998; vol. III, Pontica, 1999; "Poeticitatea română postbelică", Pontica, 2000; "Paradigmă eminesciana", Pontica, 2000; "A fi mereu în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr. 42(434), 28 noiembrie 2001, "Poezia română în secolul
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
45, Pitești, 2006); "Opera literară a lui Ion Barbu", Cartea românească, 1990; "Textualism și autenticitate", Pontica, Constantă, 1993; "Poezia română actuala" (O antologie comentată), vol. I-II, Pontica, 1998; vol. III, Pontica, 1999; "Poeticitatea română postbelică", Pontica, 2000; "Paradigmă eminesciana", Pontica, 2000; "A fi mereu în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr. 42(434), 28 noiembrie 2001, "Poezia română în secolul XX", vol. I, Pontica
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Constantă, 1993; "Poezia română actuala" (O antologie comentată), vol. I-II, Pontica, 1998; vol. III, Pontica, 1999; "Poeticitatea română postbelică", Pontica, 2000; "Paradigmă eminesciana", Pontica, 2000; "A fi mereu în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr. 42(434), 28 noiembrie 2001, "Poezia română în secolul XX", vol. I, Pontica, 2003; "Avataruri de tranziție", Pontica, 2004; "Fărâme critice", Pontica, 2005; "O panoramă critică a poeziei române
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Pontica, 2000; "A fi mereu în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr. 42(434), 28 noiembrie 2001, "Poezia română în secolul XX", vol. I, Pontica, 2003; "Avataruri de tranziție", Pontica, 2004; "Fărâme critice", Pontica, 2005; "O panoramă critică a poeziei române din secolul al XX-lea", Pontica, 2007, "Cvasitratat de/despre literatura", Ed. Paralelă 45, 2009. Postum: Vol. Polemos, Ed. Compania, 2011. D’Arco Silvio
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]