45,800 matches
-
este îngăduit, pot să spun că, parcurgând excelentul album de cartofilie al lui Valeriu Avramescu, am retrăit și eu, cu emoție, anii copilăriei și adolescenței mele brăilene. Dar albumul poate oferi oricărui cititor posibilitatea de a cunoaște trecutul unui pitoresc port al țării noastre.
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
cu 14.500 de litri de vin Beaujolais dintr-un castel francez, fiecare deține acum o cameră modestă de două persoane cu dotări standard, o baie atașată și o cameră de zi. Vizitatori din întreaga lume au călătorit în orășelul port din nordul Stavoren pentru a sta într-una din aceste camere.
Top 10 hoteluri construite din materiale ciudate by Baciu Loredana () [Corola-journal/Journalistic/81852_a_83177]
-
să construiască un canal care să lege Laguna Vistula de Marea Baltică astfel încât să evite o linie de coastă controlată de Rusia. Proiectul de infrastructură costă aproximativ 167 de milioane de dolari. În prezent, întreg traficul maritim dinspre Laguna Vistula și portul Elblag trebuie să treacă prin ape rusești pentru a ajunge în Marea Baltică. Noul canalul va trece printr-o fâșie îngustă de pământ care separă laguna de mare. Aprobarea acestui proiect este o piruetă a guvernului de centru-dreapta condus de Donald
Polonia construiește un canal între Laguna Vistula și Marea Baltică pentru a evita Rusia by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/82122_a_83447]
-
schimbărilor dictate de modă. Pasajul cel mai cunoscut și adeseori citat pentru ideea legăturii dintre haine și mentalitate este desigur cel al lui Alecu Russo, din Studie moldovană, 1851 (comentat de Șt. Cazimir, de Liviu Papadima ș.a.), în care schimbarea portului e simbolizată în special de adoptarea pantalonilor. În textul de un umor apreciabil, autorul afirmă peremptoriu că "ideea nouă a năvălit în țară o dată cu pantalonii"; descriind asaltul noii mode vestimentare, arată că, în comparație cu costumul oriental, hainele "nemțești" au efecte multiple
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
pălăriile ușoare au înlocat șlicele globoase" - și mai ales a picioarelor: "botinele de la Paris țin minunat locul mestiilor și al papucilor care, spre a nu cădea din picioare, te sileau a-ți face mersul mai cumpănit". Imaginile pitorești ale schimbării portului definesc o epocă în care s-a petrecut o la fel de radicală schimbare lingvistică: modernizarea limbii, occidentalizarea sau "reromanizarea" vocabularului sînt adesea prezentate ca rupturi, ca transformări violente și profunde, ducînd chiar la neînțelegere între categorii sociale sau generații (ideea apare
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
închisă". Ipoteza formării limbii române prin guturai merită oricum un loc central într-o istorie neconvențională a teoriilor lingvistice autohtone... Într-un articol nesemnat, probabil al lui Gh. Asachi, dar care a fost atribuit și lui N. Istrati, Limba și portul (în Albina românească, nr. 21, 1844), se afirma: "Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației". Istoria se face din schimburi de haine și cuvinte: "În luptele lor cu barbarii și
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
un loc central într-o istorie neconvențională a teoriilor lingvistice autohtone... Într-un articol nesemnat, probabil al lui Gh. Asachi, dar care a fost atribuit și lui N. Istrati, Limba și portul (în Albina românească, nr. 21, 1844), se afirma: "Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației". Istoria se face din schimburi de haine și cuvinte: "În luptele lor cu barbarii și nevoiți de asprimea climei, ii au adoptat mai în
Analogii vestimentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9635_a_10960]
-
cu atât haz, în ea, și să vedem ce ne povestește printre câte observă... "O femeie sărăcuță, c-o roche pe ea capot Veche, ruptă, peticoasă, și cârpită peste tot Mai mult ață decât față se vedea în al ei port, De cânepă, de in și lână și de tot felul de tort, Fiind astfel îmbrăcată, nici mai bine, nici mai prost, S-a dus să se spovedească la un duhovnic în post..." Frazarea, ritmul, rima, impecabile. Păcătuiește, biata eroină a
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
în 2020, când schimbările de climă vor transforma bărăganele și văioagele noastre - inclusiv cele din regiunea secuiască - în jungle cutropite de uriașe ferigi, bambuși, orchidee, canguri, papagali multicolori, cobre albe și mamba negre. Când Bucureștii vor fi, în mod natural, port la Marea Neagră, mare cu toate conflictele dezghețate. Din ce pricini vom fi și atunci polarizați, prin ce urmări ale trecutului și nefericite poziționări ale momentului, tot ei ne-o vor spune. Dacă vom fi și noi, atunci...
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
falsificare a însăși denumirii complexului care duce la anomalii psihice observabile, cu efecte asupra comportamentului. înțelegând astfel lucrurile, vom constata că raporturile sentimentale ale lui Istrati cu mama, o spălătoreasă foarte săracă, trăind la marginea societății brăilene, o lume a portului, oricum pestriță, erau raporturi de o altă coloratură decât cele suspectate. Iar sentimentele față de tatăl natural, dar neoficial, un grec pătimaș, pe care el nu l-a cunoscut, nu erau de nici un fel, nici de iubire, nici de ură. La
Complexele lui Panait Istrati by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/9678_a_11003]
-
ne-cla-ră, cu fi-ri-șoa-re roș-ca-te, de unde în-ce-pe bol-ta albă, de ir-lan-de-ză, a frunții. Ur-mă-reș-te pri-vi-rea lui Levy și, vă-zând că se uită la eșar-fa cu-vi-in-cioa-să, dar sim-pa-ti-că, ea râde și îi dă lă-mu-riri: - El mi-a ce-rut s-o port. A spus că sin-gu-rul lucru pe care și-l do-reș-te la ab-sol-vi-re este că mama lui să nu ara-te că o târ-fă. - Vai de mine. Dar ori-cum îți stă foar-te bine. Și or-hideea a fost tot ideea lui? - Nu
John Updike Teroristul by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/9641_a_10966]
-
a felului în care reacționăm la ce se întîmplă în noi și în afara noastră, inteligența este o rezultantă, și nu o condiție. Este un efect, nu o cauză. Nu mă nasc inteligent, ci devin astfel. Nu "sînt" inteligent, ci "mă port" inteligent. Asta înseamnă că inteligența nu este o aptitudine a cărei exercitare, în măsura în care o am din naștere, mă transformă într-un om deștept, ci ea este o combinație de variabile din a căror convergență ia naștere o astfel de purtare
Oceanul de emoții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9709_a_11034]
-
contacte directe (turcă, greacă, rusă etc.); în trecut, a jucat un rol important și idișul. Pentru puținele împrumuturi romanice (franceză, italiană, spaniolă) s-a presupus existența unui schimb internațional de oameni și metode, în primul rînd prin contrabandă, în mediul porturilor, în emigrație sau în asocieri interlope care nu țineau cont de frontiere.
Tiră by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9728_a_11053]
-
Srbljanovic, am rătăcit prin oraș. Atmosfera unui mister omniprezent mă urmărește peste tot. Mă însoțește pe acolo pe unde încerc să văd nevăzutul, să înțeleg de neînțelesul, să-mi imaginez viermuiala de altădată, acel du-te vino de pe Dunăre, din port, din suflete, amestecul de aristocrație și negustorie, de gesturi mari, filantropice, de matrapazlîcuri, de misterul pe care apa, însăși, îl proiectează în jur. De aceea, aproape că nu m-am mirat prea tare - deși, nu mi s-a mai întîmplat
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
în film. Muzica face un contrapunct reușit cu treburile diplomaticești și politichia românească de centru comunal sau divizia D la fotbal, iar conclavul lui Ali Baba și cei patruzeci de ticăloși este delectat la maxim cu sugestivul "La Chilia-n port" al lui Nelu sau melodia "M-a făcut mama oltean". Și ca totul să fie ca la carte, nu lipsesc balerinele și alte femei frumoase cărora li se aduc omagiile și li se prezintă în chip de spectacol de varieteu
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
de invitație să ia loc, fata se conformă, Îl privi cu atenție, se aplecă spre el Într-o tentativă de sărut la care el se feri. Ștefan ar fi vrut să râdă de cioclul din fața sa dar Își aminti că portul este sacru și tradiția trebuie respectată În Maroc, așa că tăcu neștiind ce să facă mai departe. Tot fata Îl scoase din Încurcătură Întrebându-l: Domnul știe romaneste? Interzicere și stupoare! Asta da surpriză pe bărbatul amețit de vin. Da, știe
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
el pe care niciodată nu l am văzut cu fete!” Socialismul nu permitea și nu accepta consumuri inutile, reșourile electrice erau interzise În birouri. Conducerea fabricii accepta tacit doar termoplonjoanele, extrem de rare la acea vreme, aduse din vamă sau din port, ori de specialiștii care lucrau peste hotare. Și cum birocrații din toate timpurile nu au putut lucra fără cafea, și cei de la Partizanul consumau pe rupte. Rică reparaseră câteva la care a turnat mânere noi și a păstrat, pe cât posibil
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
era singurul om bogat din tot grupul și aceasta era o situație unică. Întrucât ei nu aveau termen de comparație, presupuneau că aceasta este o trăsătură a clasei lui, așa cum un călător care se dă jos de pe vas într-un port, doar ca să ia prânzul, își face o impresie despre întreaga nație judecând după comportamentul afaceristului viclean alături de care a stat întâmplător la aceeași masă. O sută de mii de franci! imploră el, iar Chavel cel calm de lângă el îi șopti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
-și ochii în jur. Așa se spune când stai ca la priveghi, Pâcule. Eu aș spune ceva, dar nu mai dormi cât îi hăul și dudăul, Dumitre. Te pomenești că îți umblă prin scăfârlie cine știe ce nebunie. Apoi de asta o port pe umeri, ca să umble prin ea și bune și rele, că, dacă nu umblă, înseamnă că îs mort. Mort de-adevăratelea, nu ca cela de care tocmai mi-am amintit. Multe prostii ai spus la viața ta, Pâcule, dar despre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fi iubit! Să purtați și acum doliu după el... — Doliu după el? Dă-l în mă-sa! Scuzați-mă. Cu tot respectul pentru morți, dar nenorocitul a fost un bețiv! N-a fost bun decât să-mi lase o pensie. Port negru că slăbește, îi explică Agnès cochetă. Cine e Kiril? Îl știți, bulgarul... cu pepperoni... Îl cunoaște tot cartierul. — Nu cunosc nici un bulgar și nici nu-mi doresc, de când ne-a dat Kostandinov golul ăla în prelungiri. Ne-a mâncat
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
produselor muncii noastre cu produsele obținute de alte popoare din diverse locuri din lume. Gurile Dunării au ajuns să condiționeze înainte de 1910 întreaga viață a României, din totalul exportului nostru, 86% ieșind pe apă, din care numai 1/3 prin portul Constantă.42 Dunărea ne garantează viitorul și propășirea noastră în marea lupta pentru existența între popoarele lumii și tot ea este cea care dictează interesele speciale și politica țării noastre; de modul în care putem să ne îndeplinim rolul ce
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Dar acesta s-a izbit de opoziția marilor puteri semnatare ale Tratatului de la Paris, care, prin prevederile sale, elaborate după indicațiile Austro-Ungariei, isi vedeau știrbite interesele la gurile fluviului. Prin acest regulament, Austria intenționa să limiteze navigația fluviala propriu-zisă între porturile Dunării numai la navele ce aparțineau riveranilor; având însă în vedere starea tehnică avansată a flotei austriece și capacitatea administrativă a organizațiilor austriece, precum și lipsa acestora în cazul celorlalți riverani, acest regulament ar fi creat un regim favorabil în acel
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
a produselor finite; iar direcția asupra căreia se concentra acest curent public era dată de linia Dunării, cu continuarea să spre Mesopotamia. Astfel, Germania a alergat să pună mâna pe Marea Neagră. Legat de aceasta, este de menționat faptul că apariția portului Constantă se datoreaza atât necesităților economice ale României, cât și, în mai mare parte, celor ale Germaniei. Prin Constantă urma să se facă legătura cu Asia Mică și marele proiect ale celor trei căi ferate, care trebuiau să ajungă la
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
atât necesităților economice ale României, cât și, în mai mare parte, celor ale Germaniei. Prin Constantă urma să se facă legătura cu Asia Mică și marele proiect ale celor trei căi ferate, care trebuiau să ajungă la Bagdad, cereau acest port, sub pavilion românesc, dar supus intereselor Germaniei.50 Această consolidare a schimbării de direcție în politica externă germană a avut loc însă abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea, culminând cu vizita lui Wilhelm al II-lea la Damasc în
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fluviului, fără Șerbia, și din riveranii europeni ai țărmului Mării Negre. Aceștia erau Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia și România.58 Tendința de acaparare și monopolizare a Dunării ce s-a manifestat la București de către Germania și Austria culminează cu solicitarea concesiunii porturilor Dunării pe 30 de ani,59 cu drept de prelungire, ceea ce urma să aibă ca efect distrugerea definitivă a muncii desfășurate timp de câteva decenii pe fluviul Dunărea. Biruința aliaților a împiedicat realizarea acestui plan al Centralilor, iar la 2
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]