3,510 matches
-
între Austria și Moldova era însemnată la munte prin șir de stejari, în al cărora lemn era săpat bourul Dragoșizilor. Dar parte a crescut coajă peste săpătură, parte răuvoitorii au tăiat acei copaci, încît limitele, devenind nesigure, au trebuit rectificate. Posesiunea de fapt a cedat atuncea proprietății inalienabile de drept. Proprietatea statului asupra teritoriului său e inalienabilă, posesiunea de fapt poate fi uzurpată, deci schimbată și rectificată. Schimbare și rectificare presupun totdauna o uzurpațiune. Vedem deci că un teritoriu inalienabil nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
săpat bourul Dragoșizilor. Dar parte a crescut coajă peste săpătură, parte răuvoitorii au tăiat acei copaci, încît limitele, devenind nesigure, au trebuit rectificate. Posesiunea de fapt a cedat atuncea proprietății inalienabile de drept. Proprietatea statului asupra teritoriului său e inalienabilă, posesiunea de fapt poate fi uzurpată, deci schimbată și rectificată. Schimbare și rectificare presupun totdauna o uzurpațiune. Vedem deci că un teritoriu inalienabil nu se poate aliena. Ceea ce se poate aliena sânt posesiuni uzurpate. Uzurpat-am noi Basarabia? Sânt granițele atât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
drept. Proprietatea statului asupra teritoriului său e inalienabilă, posesiunea de fapt poate fi uzurpată, deci schimbată și rectificată. Schimbare și rectificare presupun totdauna o uzurpațiune. Vedem deci că un teritoriu inalienabil nu se poate aliena. Ceea ce se poate aliena sânt posesiuni uzurpate. Uzurpat-am noi Basarabia? Sânt granițele atât de nesigure între noi și Rusia încît să aibă nevoie de așa o rășluitoare schimbare sau rectificare? Tocmai contrariul e adevărat. N-am uzurpat Basarabia și granițele ei sânt foarte sigure. De
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sub regimul asa-numitului pateni de colonizațiune al Înaltei Porți, una din legile cele mai liberale si mai democratice nu numai a Împărăției otomane, ci a Europei în genere. Pământurile se dau locuitorilor gratis. În cei dentîi șase ani ai posesiunii locuitorii erau liberi de orice dare fonciară, ba chiar de darea numită a răscumpărării serviciului militar. După douăzeci de ani coloniștii devin proprietari definitivi ai pământurilor ocupate. Trăind sub regimul unei absolute libertăți a conștiinței, puindu-li-se la dispoziție
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
d. prefect locuitorii de pe pământurile uzurpate. Iată raportul în cestiune: D. prefect al județului Bacău, prin raportul cu no. 21674, îmi face cunoscut că, cu ocazia mergerii d-sale în comuna Berzunțu, spre a pune pe arendașul moșiei statului în posesiunea pământului care i se luase din stăpânire de către d. inginer Tetoianu și se dase locuitorilor din acea comună, observând și lucrările relative aflate în cancelaria acelei comune, a văzut că ajutorul de primar, care gera afacerile comunale în locul primarului demisionat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care a avut puterea de a deposeda pe un arendaș și de a pune în stăpânirea pământurilor pe locuitori? În faptă însă lucrul stă astfel: d. inginer, ca reprezentant al statului, proprietar al acelor pământuri, nu le-a dat în posesiunea, ci în proprietatea locuitorilor. Daca d. inginer a comis erori, acestea-l privesc pe d-sa și pe statul păgubaș, nicidecum pe locuitori, cari erau în drept a da cu pușca atât în prefect cât și în arendaș și în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
orice caz, chiar daca locuitorii n-ar {EminescuOpX 123} fi avut dreptate, pământurile nu li se puteau lua decât în urma unei hotărâri judecătorești și pe calea legiuită, nicidecum însă prin bunul plac al unui prefect sau al unui ministru. Chiar o posesiune uzurpată nu se poate lua așa ca din senin și fără știrea lui Dumnezeu din mâinile unui om ce o posede cu bună-credință. [23 septembrie 1878] ROMÎNII PENINSULEI BALCANICE Unul din defectele cele mari ale noastre e că, departe de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dispozițiunilor din Tratatul de la Berlin care ne privește pe noi și-au mântuit în sfârșit lucrarea prin propunerea unei moțiuni de următorul cuprins: guvernul să fie autorizat a se conforma Tratatului din Berlin. Totodată să fie autorizat a lua în posesiune Dobrogea și s-o administreze prin regulamente de administrație publică până la convocarea Adunării constituante. Totodată comisia propune Senatului de a angaja pe guvern ca, atât pentru soluțiunea definitivă a cestiunii Dobrogei, cât și pentru celelalte cestiuni ce rezultă din Tratatul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zestre europeană. Ce se va întîmpla în realitate? Nota din urmă a Rusiei a spus curat că acele comisii însărcinate cu predarea dintr-o parte și luare în primire de alta a Basarabiei vor putea servi și pentru luarea în posesiune a Dobrogei. Guvernul n-a răspuns nimic la aceasta. Quis tacet consentire videtur... vom primi deci Dobrogea din mâini rusești; schimbul, atât de mult combătut prin vorba de d-l Cogălniceanu, se va consuma în faptă. Într-adevăr la 12
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numai așa vor învață a iubi România. Acum venim la instituțiile noastre liberale, pe cari n-am voi să le vedem introduse în noua provincie. Am voi să se respecte adică statu quo ante bellum relațiunile de proprietate și de posesiune, administrația comunală cum a fost, jurisdicțiunea matrimonială exercitată de cler, sentințele de pace dictate părților prin persoane clerice, c-un cuvânt toată organizația primitivă, însă morală și de bună-credință a unui popor primitiv. Pentru aceasta ar trebui un studiu îndelungat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ruinătoare, fără ca cineva s-o poată preântâmpina sau ocoli, și asemănătoare cu contribuțiile de război sau a birurilor impuse peste noapte de turci sau de tătari. În fine e nedreaptă, pentru că nu lovește venitul sau averea reală a omului, ci posesiunea vremelnică, adecă pe cel ce se-ntîmplă a avea rubla în mână, fără ca să fie a lui. Acuma d. Dim. Sturdza poate vedea singur cât de plăcută e acuzarea ce a ridicat-o în privirea pretinsului deficit al conservatorilor, acuma când
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nostru și a cărui rațiune de-a fi este tocmai origina lui traco-romană, cum, din chiar seniu și într-o singură noapte, erige teoria de "om și om" în teorie absolută de stat și face din banul internațional și din posesiunea întîmplătoare a acestuia singura măsurătoare pentru a deosebi înrîurirea unui om de a celuilalt în viața statului. Nici e lesne de înțeles cum un popor de plugari, ba încă unul care s-a lăsat de păstorie de ieri-alaltăieri și s-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care zeii mor. Pe lângă aceasta se mai adaogă o generală corupțiune economică. Capitalul, care ar trebui să fie și să rămână ceea ce este prin natura lui, adecă un rezultat al muncii și totodată un instrument al ei, e adesea, ca posesiune individuală, rezultatul unor uneltiri vinovate, a esploatării publicului prin întreprinderi hazardate și fără trăinicie, a jocului de bursă, a minciunei. Elemente economice nesănătoase, uzurari și jucători la bursă, cavaleri de industrie și întreprinzători șarlatani se urcă cu repejune în clasele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a Atenei si a Triestului si ajungând până la Nistru spre miazănoapte și răsărit, până-n șesurile Tisei spre apus, n-a mai rămas decât mâna aceasta de popor românesc liber pe petecul de pământ dintre Prut, Dunăre și Carpați, și pentru posesiunea acestui petec se vor arunca sorții ca asupra cămășii lui Hristos, de astădată nu în străinătate, ci în chiar Camerele României. Nu e într-adevăr un popor megieș care să n-aibă români sub jugul său: sârbi, bulgari, greci, turci
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
urmă putea lesne, fără a se teme de o răsturnare economică, să îndeplinească condițiile puse de Congres pentru independința ei, pe când emanciparea spontanee a evreilor din România ar avea de rezultat o revoluție în toată forma în toate raporturile de posesiune. Deci daca nu se potrivește ca cerințele echității de a trata după același calup Serbia și România în cestiunea evreilor și de a măsura cu aceeași măsură, totuși pe de altă parte împrejurarea că clasele superioare din Principatele dunărene sânt
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cesiuni, moșteniri, procese pentru hotărnicie etc. etc. O analogie a acestui soi de proprietate latentă au fost la noi bunurile încărcate cu embatic. Dacă embaticul, adecă prețul posesiei ereditare, nu se plătea în curs de câțiva ani, bunul retrecea în posesiunea proprietarului originar, a mănăstirii, a domniei, a boierului, dar pe câtă vreme embaticul {EminescuOpX 312} se plătea, proprietarul încărcat cu el avea toată libertatea în privirea bunului; el îl putea vinde, schimba, imposesui fără nici o primejdie. Înțelegem dar ca, admițîndu-se teoria aceasta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e cestiunea răscumpărării drumurilor de fier pentru noi. În principiu am avea de obiectat ceva numai atunci când am fi în altă țară, unde încărcarea statului c-o nouă ramură de administrație ar fi cu totul de prisos, pe când la noi posesiunea drumurilor de fier are pe lângă importanța economică o importanță pentru chiar direcția culturii naționale. Plângerea noastră constantă, de până acum este că românii, în loc de a se deda la studii practice și pozitive, cari să-i poată susținea prin ele înșile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oameni cari să se lase amăgiți, iar de cei puțini cari nu se lasă poate {EminescuOpX 388} să nu vă pese. Autoritatea puterii pe care o aveți în mână, miile de interese mari și mici care sânt strâns unite cu posesiunea autorității statului vă garantează că mulți oameni sânt lacomi după pretextul de-a vă urma și de-a fi părtași cu d-voastră la exploatarea țării. Dați-le aceste pretexte și vor fi pururea bucuroși de-a vă urma. Mundus
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vreo manifestație de bună primire la intrarea trupelor române. Acest fapt a fost raportat deja în străinătate (însă nu din partea guvernului nostru), unde se va cunoaște cu mult înainte cauza adâncii tăceri ce vor observa-o populațiunile la luarea în posesiune a Dobrogei. Cu această ocazie rugăm pe confrații noștri de la "Presa" de-a fi atât de buni să nu ne mai dea lecții de patriotism prin notițele cronicei. Cu intenție comunicăm toate știrile date, nu de "Le Nord" ci de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
du Pô aux bouches de Cattaro, la domination de la plus grande pârtie des côtes de la mer Adriatique et aussi une grande influence sur la Méditerranée" (s. Ven.C.)23. La rândul său, Franța a luat ce mai rămăsese din fostele posesiuni maritime venețiene, dar care aveau o deosebit de mare valoare strategică pentru politica orientala a Franței, si anume insulele Corfu, Zante, Cefalonia, Sainte-Maure, Cerigo, Butrinto, Arta, Vonița, precum și cele din Albania, situate mai jos de golful Drino, toate cunoscute sub 21
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
at the University of Leipzig, în "Transactions of the Royal Historical Society", New Series, Vol. X, London, New York and Bombay, 1896, p. 114-115. 129 Loc. cît., p. 115. 130 Cf, W.B. Duffild, op. cît., p. 297. Otoman, în toate posesiunile pe care le avea atunci. Diplomația engleză a fost, însă, deosebit de preocupată că deciziile Conferinței de la Reichenbach să nu lezeze interesele nici unei puteri vizate de acele decizii. Din contră, rezoluțiile ce urmau a fi adoptate acolo trebuiau să creeze condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Ibidem, p. 441. 139 Ibidem, p. 443. 140 Cf., raportul lui Ignatius Mouradgea d'Ohsson, din 5 mai 1795, în Europe and the Porte, Vol. I, p. 35. desfășurare în Europa. Acele interese constau, atunci, în garantarea reciprocă a tuturor posesiunilor pe care le aveau la acea dată, garanție pusă sub autoritatea juridică a Tratatului de alianță defensivă, semnat la Petersburg la acea dată141. Ceea ce pentru Rusia constituia o realizare evidență, de vreme ce Anglia îi garanta, în termenii acestui tratat, inclusiv posesiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
posesiunilor pe care le aveau la acea dată, garanție pusă sub autoritatea juridică a Tratatului de alianță defensivă, semnat la Petersburg la acea dată141. Ceea ce pentru Rusia constituia o realizare evidență, de vreme ce Anglia îi garanta, în termenii acestui tratat, inclusiv posesiunile pe care le anexase în urmă ultimei împărțiri a Poloniei, operată împreună cu Austria, la 3 ianuarie 1795142. Totodată, se făcea și precizarea că, pe lângă obiectivul amintit, noul act internațional viza și restabilirea păcii și menținerea liniștii generale în Europa "et
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
captivării tot mai puternice a Porții Otomane pentru "cauză comună", adică războiul împotriva Franței 164. Ceea ce nu însemnă, însă, că Marea Britanie nu ar fi fost dispusă, chiar și în acele împrejurări, să se acomodeze și cu ideea de reorganizare a posesiunilor Imperiului Otoman din Marea Mediterana 165. Pe acest fundal, lordul Grenville își continuă eforturile diplomatice menite să ducă la crearea amintitei cvadruple alianțe, îndreptată contra Franței. Tratatul de alianță încheiat cu Regatul celor două Sicilii, la 1 decembrie 1798, trebuia să
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
în prealabil, cealaltă problemă cu care se intersecta problemă orientala și anume problemă poloneză. Ca urmare, Napoleon s-a arătat dispus să accepte extinderea anexiunilor rusești în Polonia. Oferta viza, totodată, și diminuarea presiunilor Austriei în Centrul Europei, ale cărei posesiuni în Polonia ar fi fost restrânse, acțiune împotriva căreia nu s-ar fi putut opune, atunci, datorită faptului că era încă angajată în războiul cu Franța 172. Colaborarea Rusiei nu a dat, însă, rezultatele scontate de Napoleon Bonaparte. Așa cum s-
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]