3,622 matches
-
moderne - de la Renaștere până la apariția primelor structuri educaționale de stat, la mijlocul secolului al XVIII-lea; b) apariția și consolidarea sistemelor de învățământ public de masă în țările industrializate - până la finalul celui de-al doilea război mondial; c) revoluția școlară mondială postbelică. Voi trece în revistă principalele evoluții instituționale, luând în considerare contextul politic și socioeconomic, precum și impactul social pe care l-au avut configurațiile specifice ale sistemelor educaționale la anumite momente. La finalul subcapitolului voi aborda teoretic expansiunea postbelică a învățământului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlară mondială postbelică. Voi trece în revistă principalele evoluții instituționale, luând în considerare contextul politic și socioeconomic, precum și impactul social pe care l-au avut configurațiile specifice ale sistemelor educaționale la anumite momente. La finalul subcapitolului voi aborda teoretic expansiunea postbelică a învățământului public de masă. 1.1. Educația la începutul epocii modernetc "1.1. Educația la începutul epocii moderne" La sfârșitul Evului Mediu funcționau în Europa o mare varietate de instituții școlare a căror organizare nu se subordona nici unei instituții
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
important în această perioadă. Este epoca în care, pentru țările industrializate ale Europei și pentru Statele Unite ale Americii, se poate vorbi despre masificarea învățământului primar. 1.4. Explozia demografiei școlare în perioada postbelicătc "1.4. Explozia demografiei școlare în perioada postbelică" Perioada postbelică a însemnat și o creștere fără precedent a efectivelor școlare în țările industrializate, dar și în cele cunoscute ca fiind „în curs de dezvoltare”. Această expansiune explică în bună măsură și dezvoltarea interesului sociologilor pentru problematica educației în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
această perioadă. Este epoca în care, pentru țările industrializate ale Europei și pentru Statele Unite ale Americii, se poate vorbi despre masificarea învățământului primar. 1.4. Explozia demografiei școlare în perioada postbelicătc "1.4. Explozia demografiei școlare în perioada postbelică" Perioada postbelică a însemnat și o creștere fără precedent a efectivelor școlare în țările industrializate, dar și în cele cunoscute ca fiind „în curs de dezvoltare”. Această expansiune explică în bună măsură și dezvoltarea interesului sociologilor pentru problematica educației în perioada respectivă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
poate fi descrisă și explicată expansiunea sistemului universitar românesc din ultimii 12 ani? 1.5. Modele ale expansiuniitc "1.5. Modele ale expansiunii" Înainte de a aborda unele dintre explicațiile care vor să dea seama de dinamica efectivelor școlare din perioada postbelică, este rezonabil să recunoaștem limitele acestor creșteri: - populația școlarizabilă este finită. În țările dezvoltate, de exemplu, toți copiii între 5-6 ani și 11-12 ani sunt (virtual) școlarizați, ceea ce înseamnă că rata de creștere a ratei de școlarizare pentru aceste grupe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
atestă sporirea neîntreruptă, între 1810 și 1910, a accesibilității școlilor primare în această țară. Creșterea exponențială descrie destul de bine și evoluția efectivelor înscrise în învățământul superior în multe dintre țările dezvoltate și în cele ale Lumii a Treia în perioada postbelică. În realitate, dacă este să fim preciși, creșterile efectivelor din învățământul primar în secolul al XIX-lea și din cel superior în secolul XX din țările occidentale se pot reprezenta prin curbe cu creștere exponențială la început, urmată de o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
8. Modele cauzale ale expansiunii sistemelor școlaretc "1.8. Modele cauzale ale expansiunii sistemelor școlare" 1.8.1. Factori demograficitc 1.8.1. Factori demografici" În afara modelelor de mai sus care sugerează o evoluție autocorelată a efectivelor școlare în perioada postbelică, creșterile efectivelor școlare sunt explicabile și prin evoluții demografice. În țările occidentale, explozia postbelică a efectivelor școlare poate fi pusă pe seama fenomenului de baby boom1, adică pe seama sporului însemnat de natalitate care s-a înregistrat în țările dezvoltate imediat după
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlare" 1.8.1. Factori demograficitc 1.8.1. Factori demografici" În afara modelelor de mai sus care sugerează o evoluție autocorelată a efectivelor școlare în perioada postbelică, creșterile efectivelor școlare sunt explicabile și prin evoluții demografice. În țările occidentale, explozia postbelică a efectivelor școlare poate fi pusă pe seama fenomenului de baby boom1, adică pe seama sporului însemnat de natalitate care s-a înregistrat în țările dezvoltate imediat după încheierea celui de-al doilea război mondial. Noile generații rezultate din baby boom ar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Învățământul de masă în România comunistătc " 1.9. Discuție. Învățământul de masă în România comunistă" Analizele de până acum arată caracterul sui generis al evoluției demografiei școlare de după al doilea război mondial. Modelul de dezvoltare a efectivelor școlare în România postbelică este similar cu cel înregistrat în toată lumea. Faptul că acesta s-a desfășurat la comanda Partidului Comunist, precum și subordonarea totală a aparatului educațional față de instanța politică par a confirma teoria importanței majore, cel puțin în regimurile totalitare, a politicului în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
față de instanța politică par a confirma teoria importanței majore, cel puțin în regimurile totalitare, a politicului în creionarea fenomenului școlar. O abordare holistă ar evidenția remarcabile similitudini internaționale, similitudini relativ indiferente la variabile precum cele sociopolitice. Expansiunea școlară din România postbelică s-a produs ca și cum statul comunist nu ar fi fost decât instrumentul prin care s-a realizat o explozie a școlarizării ce era inevitabilă. Deși statisticile internaționale susțin cu tărie ipoteza acestei necesități, ea nu poate fi decât presupusă, iar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
specifice, această modernizare la care era constrâns de competiția mondială la care lua parte. Se confirmă astfel, pe de o parte, sintagma de „capitalism monopolist de stat” care este utilizată de anumiți sociologi și politologi cu referire la sistemul socialist postbelic. Pe de altă parte, se poate înțelege de ce, dincolo de pretențiile regimurilor comuniste, învățământul comunist a realizat mult mai puțin pe planul egalizării șanselor sociale și educaționale decât multe dintre regimurile liberal-democratice din Vest. 2. Istoria socială a universităților europenetc "2
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Germania erau de șapte ani -, urmărindu-se compatibilizarea programelor de studii și, astfel, o mai mare competiție între universități, din ce în ce mai mult percepute ca subordonate unor mecanisme de piață. Rezumattc "Rezumat" • Educația de masă a devenit o instituție globală în perioada postbelică, atât ca principiu de politică, dar și ca realitate organizațională. • Învățământul modern european este rezultatul unei evoluții întinse pe trei etape: a) începutul epocii moderne; b) apariția și consolidarea sistemelor publice de învățământ (secolele al XVIII-lea - al XIX-lea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
politică, dar și ca realitate organizațională. • Învățământul modern european este rezultatul unei evoluții întinse pe trei etape: a) începutul epocii moderne; b) apariția și consolidarea sistemelor publice de învățământ (secolele al XVIII-lea - al XIX-lea); și c) revoluția școlară postbelică. • La începutul epocii moderne, dezvoltarea învățământului a fost influențată de câteva momente importante: introducerea curriculumului clasic latin al Renașterii, introducerea tiparului, Reforma protestantă și răspândirea școlilor religioase. • Dezvoltarea sistemelor publice de învățământ este rezultatul emergenței proiectului statului național, mai ales
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
secolul al XVIII-lea. • Forma actuală a sistemelor publice de învățământ derivă din inițiativele instituționale din Europa Occidentală din secolul al XIX-lea. • Învățământul românesc a cunoscut o evoluție similară cu cel din Europa, corespunzătoare consolidării statului național. • În perioada postbelică se înregistrează în întreaga lume o explozie a cifrelor de școlarizare - „revoluția școlară mondială” - și o preocupare primordială a guvernelor și organizațiilor internaționale pentru oferta educațională și pentru rezultatele școlare. • Evoluția numărului de persoane cuprinse în diferite trepte de învățământ
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a sociologiei educaționale, constituindu-se în locul în care construcția teoretică în sociologia educației a fost foarte activă, iar implicarea sociologiei în politic și economic foarte vizibilă. Capitolul de față va aborda câteva teme centrale pentru discutarea inegalităților educaționale din perioada postbelică în țările dezvoltate, dar și în cele socialiste, inclusiv România. La început, vom încadra problematica inegalităților școlare și a mobilității sociale în tema meritocrației, definind-o, indicând principalele rezultate ale încercărilor de a măsura gradul de evoluție al societăților occidentale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
evoluție al societăților occidentale către un model meritocratic și expunând criticile și polemicile din jurul respectivelor studii. În capitolele următoare voi detalia anumite aspecte critice pentru discutarea inegalităților școlare: corespondența dintre mecanismele societale de mobilitate și organizarea școlară; rezultatele marilor studii postbelice dedicate urmăririi inegalităților școlare în țările capitaliste avansate, dar și în țările socialiste; de asemenea, voi oferi un exemplu de calcul al indicilor de mobilitate școlară în România și voi aborda în final problema grupurilor cu risc de neparticipare școlară
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de a echilibra rasial școlile și de a evita un procent de copii negri mai mare de 60% în orice școală. 5.4. Anchetele și rapoartele britanicetc "5.4. Anchetele și rapoartele britanice" Autoritățile din Marea Britanie au arătat în perioada postbelică o preocupare semnificativă pentru asigurarea egalităților de șanse școlare. Aceasta s-a materializat și în studii importante cu privire la accesul la diferite trepte de învățământ. În 1954, raportul Early Leaving, rezultat al unei cercetări finanțate de guvernul britanic care a avut
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
despre relațiile sociale și politice În cadrul statului și al națiunii. Cea mai mare Îngrijorare a eugeniștilor era legată de destrămarea iminentă a familiei tradiționale, ca rezultat al efectelor negative ale modernizării și industrializării, care produseseră ideologiile individualismului și ale materialismului postbelic. Schimbările din sistemul economic impuse de industrializare au Împins ambii părinți În afara casei, care a devenit, astfel, o noțiune demodată 42. Mai mult, urbanizarea i-a Împins pe țărani la orașe, forțându-i să Își abandoneze legăturile de familie și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
chestionarelor etc., factori în legătură cu care echipa ce efectuează studiul trebuie să ia decizii. Misiune/viziune - Iulian Stănescu Declararea misiunii reprezintă o scurtă descriere a obiectivelor fundamentale ale unei organizații. Elaborarea și derularea programelor de dezvoltare a fost dominată în perioada postbelică de o pronunțată centralizare, vizibilă și în determinarea prin lege a misiunii organizațiilor care implementau respectivele programe. Perspectiva contemporană asupra dezvoltării sociale pune accent și pe o schimbare spre descentralizare (vezi descentralizare). În acest sens, organizațiile implicate în programe de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
au apărut abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în Anglia și în America de Nord, ca o consecință a unor evoluții economice și politice importante, precum sporirea autorității parlamentelor, capitalizarea economiei și proletarizarea categoriilor dominate. Teoriile inițiale formulate în sociologia nord-americană postbelică, surse ale acestor mișcări, dislocările structurale masive asociate unor schimbări sociale rapide și profunde, cum sunt urbanizarea sau industrializarea, care conduc la disoluția controlului social și încurajează comportamentele antisociale (Smelser, 1962; Tilly et. al., 1975). Abordările ulterioare au respins asocierea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al pieței. Introduce ideea ocupării totale, ca mijloc de creștere a veniturilor populației, a cererii și, pe cale de consecință, a ofertei de bunuri pe piață. Ocuparea totală sau șomajul 0 vor deveni principii fundamentale ale guvernării statelor capitaliste în perioada postbelică. Înregistrând o largă acceptanță în rândul statelor capitaliste, soluțiile propuse de Keynes au reprezentat cadrul teoretic care a legitimat apariția și dezvoltarea s.b. Implementarea principiilor keynesiste s-a asociat, în plan practic, cu o serie de condiții materiale favorabile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lucrarea European Welfare Policy-squaring the welfare circle (1996), Vic George și Peter Taylor-Gooby apreciază că atât factorii care privesc cererea de politici sociale, cât și cei care privesc oferta de politici sociale au făcut posibilă dezvoltarea s.b. în perioada postbelică. Relevanți pentru cererea de politici sociale sunt indicatorii demografici, rata șomajului și patternul familial predominant. Condițiile demografice influențează politicile sociale prin faptul că o anumită structură demografică a societății va determina o anumită orientare și dimensionare a fondurilor sociale, tocmai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de vârstă. În general, aspectul problematic pe care factorii demografici îl au pentru politicile sociale este legat de dependența pe care populația care nu se mai află la vârsta activă din punct de vedere ocupațional o manifestă față de stat. Perioada postbelică a înregistrat, pentru majoritatea statelor, rate ale fertilității, în general, ridicate (este bine cunoscut fenomenul baby-boom) și o speranță de viață la naștere relativ scăzută. Această situație s-a reflectat într-o pondere scăzută a persoanelor în vârstă în totalul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dependență economică care avantaja bugetul destinat politicilor de redistribuire a bunăstării. În categoria condițiilor care au făcut posibilă o ofertă generoasă de politici sociale se încadrează rata creșterii economice și rata inflației. Ca urmare a boom-ului economic specific anilor postbelici, statele occidentale înregistrează creșteri economice semnificative. În plus, în aceeași perioadă, rata inflației s-a situat la niveluri scăzute, în timp ce deficitul bugetar nu era considerat o problemă din perspectiva politicilor economice ale vremii. Valorile acestor indicatori relevanți pentru cererea și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rezolva problemele legate de bunăstarea generală a indivizilor era interpretată în termeni negativi, considerându-se că statul este mai degrabă mare decât puternic, costă mult dar realizează puțin (Drucker, apud Vic și Taylor-Gooby, 1996, p. 6). Critici ale s.b. postbelic au venit inclusiv din partea reprezentanților ideologiei de stânga. Argumentul invocat cu preponderență ținea de caracterul stigmatizant și excesiv de controlant al statului, fapt care duce la creșterea dependenței individului fața de stat și, deci, la o creștere dramatică a dominării individului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]