KorAP: Find »[drukola/base=postoperatoriu & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...126 >

3,133 matches

Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994

bariatrică trebuie să fie incluse într-un program structurat de evaluare, control și monitorizare de către o echipă specializată, multidisciplinară. Scopul acesteia este de a realiza o evaluare și pregătire cât mai completă preoperatorie, dar și de a realiza ulterior urmărirea postoperatorie, de o importanță vitală în prevenirea și eventual tratarea eventualelor deficite nutriționale ce pot apare și care ar putea să compromită rezultatele intervenției chirurgicale. Criterii de succes în tratamentul obezității:scăderea ponderală dorită - menținerea unei greutăți stabile cât mai mult

Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei (2012) [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

a tratamentului chirurgical în controlul simptomelor de reflux, reducerea expunerii acide a mucoasei esofagiene, normalizarea scorurilor de calitate a vieții și corectarea factorilor implicați în producerea BRGE. Complicații. Tratamentul chirurgical este însă grevat de o serie de complicații tardive: disfagia postoperatorie (obișnuit moderată și tranzitorie, cedează în general după câteva săptămâni spontan sau după dilatația endoscopică), sindromul “manșetei strânse” sau “gas bloat” (datorat unei valve prea strânse și manifestat prin plenitudine postalimentară, imposibilitatea de a avea eructații și vărsături) și sindromul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
face în funcție de simptomul principal: -dacă rectoragia este principalul simptom diagnosticul diferențial se face cu: boală hemoroidală, fisuri anale, diverticuloză, angiodisplazii, polipi, boli inflamatorii colonice sau enterocolite acute, endometrioză . -dacă sindromul subocluziv predomină, diagnosticul diferențial se face cu: diverticulita, volvulusul, aderențe postoperatorii, boala Crohn, tuberculoza colonică, pseudoobstrucția intestinală; - dacă tulburarea de tranzit este predominantă, diagnosticul diferențial se face cu: colonul iritabil, boala Crohn, rectocolită; - dacă sindromul de impregnare neoplazică este dominant, diagnosticul diferențial se face cu: alte tumori maligne digestive; 175 CANCERUL

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
astăzi în proporție de peste 80% din cazuri prin metoda laparoscopică care beneficiază de unele avantaje notabile față de metoda clasică: mortalitate mai mică, incizii mai mici care reduc necesarul de analgetice de tip opioid, durată de spitalizare mică (uneori 24h), recuperare postoperatorie rapidă. Dezavantajele metodei, întâlnite mai ales când chirurgul este începător, constau într-un procent mai mare a injuriilor intraoperatorii ale coledocului. Uneori metoda laparoscopică nu poate fi finalizată și chirurgul trebuie să convertească intervenția într-una clasică. La un pacient

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
CPRE când s-a realizat sfincterotomia, dar nu s-a putut asigura permeabilitatea căii sau după plasarea unei proteze pentru o stenoză malignă. Tabloul clinic sugestiv: febră, frisoane, durere, apărare sau contractură. Tratamentul: antibioterapie + colecistectomie (sau colecistotomie percutană). Complicațiile septice postoperatorii sunt frecvente. C. PERFORAȚIA COLECISTULUI se produce prin necroza peretelui colecistului, frecvent în zona fundului vezicular mai puțin vascularizat. Pacientul prezintă greață, vărsături, dureri în hipocondru drept, febră, masă palpabilă în hipocondru drept. Diagnosticul poate fi uneori dificil. Ecografia sau

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
la creșterea și a fracției conjugate și, consecutiv, a urobilinogenului. Deși hemoliza, cu numeroasele sale etiologii, este cea mai frecventă cauză de icter prehepatic, trebuie considerate ca posibile cauze: eritropoeză ineficientă cu distrugere prematură intramedulară, infarcte pulmonare, hematoame mari, perioada postoperatorie, transfuzii de sânge sau îndepărtarea bilirubinei de pe albumină de către substanțe endogene (acizi grași cu lanț lung etc.) sau exogene (medicamente, medii de contrast etc.) care intră în competiție cu Bl. Icterul hemolitic determină următoarele modificări: creșterea Bl serice, predominant pe seama

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
prezintă icter progresiv, prurit, urini hipercrome, scaune acolice. 2) Icterul obstructiv intra-hepatic se datorează blocării canaliculelor și ductelor biliare intrahepatice prin procese patologice diverse: inflamatorii (colangită primară, sclerozantă), calculi intrahepatici, granuloame, amiloidoză, tumori, chiști, medicamente, sarcină etc. În perioada postoperatorie poate apărea un astfel de tip de icter produs prin mecanisme combinate: hipoxie, hipotensiune, toxine, sepsis etc. O altă clasificare, care folosește criteriul biochimic, împarte icterul în două categorii: icter, cu bilirubină neconjugată, indirectă și icter cu bilirubină directă, conjugată

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

comparație cu experiența altor centre. Mai mult decât atât, s-a impus identificarea factorilor ce influențează într-o măsură semnificativă rezultatul demersului chirurgical. Deși literatura abundă în prezentarea unor factori de risc asociați cu mortalitatea, precum și cu diferite stări morbide postoperatorii (unii dintre aceștia fiind incluși în diverse scoruri de evaluare a riscului), multitudinea și diversitatea acestor studii arată relativitatea lor în predicția rezultatelor atunci când sunt aplicate în afara instituțiilor unde au fost elaborate. Desigur că sunt unele aspecte general valabile ca

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stenozelor la nivelul grafturilor venoase, fapt ce evidențiază încă o dată etiologia plurifactorială a acestora, în care regimul presional, mult diferit față de condițiile fiziologice, pare să joace un rol important. Este motivul pentru care combaterea eficientă a hipertensiunii arteriale în perioada postoperatorie crește patența pe termen mediu și lung a grafturilor venoase. FACTORI DE RISC ÎN REVASCULARIZAREA MIOCARDICĂ Factori de risc dependenți de pacient în revascularizarea miocardică .............. 34 Factori de risc procedurali în revascularizarea miocardică .......................... 39 Factori de risc instituționali în revascularizarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocard perioperator care de multe ori își continuă evoluția chiar după o revascularizare miocardică eficientă cum este cazul infarctului miocardic subendocardic. By-pass-ul aortocoronarian ca tratament al anginei instabile este încă asociat cu un risc operator ridicat și cu o morbiditate postoperatorie crescută (34). Distribuția leziunilor pe arterele coronare Numărul de vase lezate Numărul de vase cu stenoze semnificative (> 50%) este un factor de risc important pentru deces după BAC atunci când revascularizarea nu este completă, iar artera mamară internă stângă nu este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
diabetici sunt un factor de risc pentru ocluzia precoce a grafturilor din cauza calității precare a patului vascular distal de locul anastomozei (run-off sărac). Funcția ventriculului stâng Fracția de ejecție Funcția ventriculului stâng exprimată prin fracția de ejecție influențează semnificativ evoluția postoperatorie în special când este redusă (35). În mod surprinzător unii pacienți cu fracție de ejecție scăzută nu au o simptomatologie specifică insuficienței cardiace congestive. Prezența acestui sindrom, adesea asociat cu insuficiența mitrală de etiologie ischemică, crește riscul de deces post-BAC

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
asemenea de o serie de alți factori de risc și într-o măsură esențială de metodele terapeutice folosite. ̨ n cazul în care prin măsurile de reechilibrare energice (inclusiv balonul de contrapulsație) se reușește stabilizarea hemodinamică înainte de operație, mortalitatea precoce postoperatorie poate coborî la 5% (41). Când șocul cardiogen persistă până la operație sau până la stabilirea prin puncție percutană a by-pass-ului cardiopulmonar, mortalitatea este mare și datele din literatură lipsesc. Cu toate acestea, folosirea metodelor moderne de protecție miocardică intraoperatorie pe durata

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
41). Când șocul cardiogen persistă până la operație sau până la stabilirea prin puncție percutană a by-pass-ului cardiopulmonar, mortalitatea este mare și datele din literatură lipsesc. Cu toate acestea, folosirea metodelor moderne de protecție miocardică intraoperatorie pe durata clampării aortei și terapia postoperatorie adecvată incluzând sistemele de asistare mecanică a ventriculului stâng pot asigura supraviețuirea postoperatorie precoce a cel puțin 50% din pacienți (42). Supraviețuirea la distanță depinde de prevalența celorlalți factori de risc. Afecțiuni asociate Diabetul zaharat insulino-dependent Diabetul zaharat insulino-dependent este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a by-pass-ului cardiopulmonar, mortalitatea este mare și datele din literatură lipsesc. Cu toate acestea, folosirea metodelor moderne de protecție miocardică intraoperatorie pe durata clampării aortei și terapia postoperatorie adecvată incluzând sistemele de asistare mecanică a ventriculului stâng pot asigura supraviețuirea postoperatorie precoce a cel puțin 50% din pacienți (42). Supraviețuirea la distanță depinde de prevalența celorlalți factori de risc. Afecțiuni asociate Diabetul zaharat insulino-dependent Diabetul zaharat insulino-dependent este un puternic factor de risc pentru deces după BAC din cauza atât a efectului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prin scăderea VEMS sub 1,25 L/sec s-a dovedit a fi un factor de risc semnificativ pentru mortalitate după operația de by-pass aortocoronarian (46). Afecțiunile pulmonare cronice reprezintă un factor de risc independent care influențează durata ventilației mecanice postoperatorii. Deși boala pulmonară este considerată a fi un factor major de risc pentru insuficiența respiratorie postoperatorie, există dovezi că cel mai important factor de risc pentru acest tip de morbiditate îl reprezintă insuficiența cardiacă congestivă preoperatorie (47). Modificările induse de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
risc semnificativ pentru mortalitate după operația de by-pass aortocoronarian (46). Afecțiunile pulmonare cronice reprezintă un factor de risc independent care influențează durata ventilației mecanice postoperatorii. Deși boala pulmonară este considerată a fi un factor major de risc pentru insuficiența respiratorie postoperatorie, există dovezi că cel mai important factor de risc pentru acest tip de morbiditate îl reprezintă insuficiența cardiacă congestivă preoperatorie (47). Modificările induse de circulația extracorporeală la nivelul plămânului (scăderea ventilației alveolare, a volumului alveolar, a complianței statice, creșterea rezistenței

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
etc.) alături de afectarea preoperatorie a funcției pulmonare predispun la amplificarea disfuncției respiratorii post-by-pass cardiopulmonar prin scăderea clearance-ului secrețiilor pulmonare, anomalii ale raportului ventilație/perfuzie, hipoxie și insuficiență respiratorie. O dată instalat, sindromul de detresă respiratorie acută este grevat de o mortalitate postoperatorie precoce crescută. Dislipidemia Persistența dislipidemiei și absența unei terapii eficiente de normalizare a nivelului seric al lipidelor au drept rezultat instalarea bolii de grefon și progresiunea leziunilor aterosclerotice la nivelul arterelor coronare. În consecință crește riscul apariției accidentului coronarian și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
vasorum, drenajului limfatic perivascular, membranei elastice interne bine dezvoltate, numărului redus de celule musculare netede de la nivelul mediei, diferențelor din structura biochimică. Patența pe termen lung a arterei mamare interne anastomozată la artera descendentă anterioară se corelează cu evoluția excelentă postoperatorie a bolnavilor în rândul cărora rata decesului este cu mult redusă comparativ cu cei la care s-a folosit pentru graftarea arterei descendente anterioare vena safenă internă. Numărul de endarteriectomii În cazul leziunilor aterosclerotice extinse la nivelul vaselor coronariene este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardioplegiei folosite în administrarea discontinuă rece, pentru o mai bună protecție miocardică este indicată asocierea răcirii topice a cordului. Folosirea gheții în acest scop s-a dovedit a avea urmări nefavorabile: leziuni termice epicardice, paralizia nervilor frenici, creșterea incidenței aritmiilor postoperatorii și a complicațiilor pulmonare (82, 83). Din acest motiv este de preferat irigarea continuă a sacului pericardic cu soluție salină rece. Ventarea activă a cordului pe durata clampării aortei este foarte importantă pentru realizarea unei bune protecții miocardice. Evitarea distensiei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
incidența leziunilor ischemice intraoperatorii. Cu toate acestea, multitudinea variantelor tehnice și a strategiilor aplicate arată că nu există o metodă ideală de protecție a cordului pe durata clampării aortei. Este motivul pentru care timpul de ischemie miocardică globală influențează evoluția postoperatorie a bolnavilor atât în ceea ce privește incidența complicațiilor, cât și rata mortalității. Durata circulației extracorporeale Circulația extracorporeală induce o serie de modificări particulare organismului, unele dintre acestea putând influența în mod nefavorabil evoluția postoperatorie cu apariția de complicații, determinând uneori decesul pacientului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
care timpul de ischemie miocardică globală influențează evoluția postoperatorie a bolnavilor atât în ceea ce privește incidența complicațiilor, cât și rata mortalității. Durata circulației extracorporeale Circulația extracorporeală induce o serie de modificări particulare organismului, unele dintre acestea putând influența în mod nefavorabil evoluția postoperatorie cu apariția de complicații, determinând uneori decesul pacientului. În timpul operației de by-pass aortocoronarian desfășurată pe cord deschis, sângele, care în mod normal este în contact cu celulele endoteliale, ia contact cu suprafețele de plastic și metal ale aparatului cord-pulmon și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
diastolică a ventriculului stâng (89). Atât edemul miocardic, cât și distensia cordului cardioplegizat au drept consecință reducerea contractilității (89). Deși performanța finală a cordului depinde de multe variabile, activarea complementului și a neutrofilelor de circulația extracorporeală contribuie la disfuncția cardiacă postoperatorie precoce. Cel mai adesea aceasta se traduce, în cazurile extreme, prin sindromul de debit cardiac scăzut care stă la baza evoluției dificile postoperatorii uneori finalizate cu decesul pacientului. By-pass-ul cardiopulmonar induce de asemenea o disfuncție tranzitorie la nivelul plămânilor. Activarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cordului depinde de multe variabile, activarea complementului și a neutrofilelor de circulația extracorporeală contribuie la disfuncția cardiacă postoperatorie precoce. Cel mai adesea aceasta se traduce, în cazurile extreme, prin sindromul de debit cardiac scăzut care stă la baza evoluției dificile postoperatorii uneori finalizate cu decesul pacientului. By-pass-ul cardiopulmonar induce de asemenea o disfuncție tranzitorie la nivelul plămânilor. Activarea complementului și a neutrofilelor determină sechestrarea neutrofilelor la nivelul microcirculației pulmonare și eliberarea produșilor de peroxidare în special după declamparea aortei (90). Activarea

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
extracorporeală prelungită afectează funcția renală. O dată instalată, insuficiența renală este grevată de o rată crescută a decesului. Chirurgul Progresele tehnologice înregistrate în materie de circulație extracorporeală și de asistare mecanică a circulației, drogurile noi folosite în anestezie și în terapia postoperatorie, perfecționarea mijloacelor de protecție miocardică au marcat fără îndoială un progres important în reducerea incidenței complicațiilor și a deceselor după operațiile pe cord deschis în general, și după operația de by-pass aortocoronarian în mod particular. Cu toate acestea, chirurgul continuă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
în ceea ce privește rezultatul. Aici intervine atât experiența acumulată pe plan internațional în legătură cu tipul intervenției chirurgicale, cât și aceea dobândită de echipa care efectuează operația. Pe măsură ce crește numărul intervențiilor se perfecționează tehnica chirurgicală, se pun la punct o serie de protocoale intrași postoperatorii, se acumulează informații ce permit o mai bună selecție a bolnavilor, toate acestea ducând în final la îmbunătățirea rezultatelor operatorii. Curba de învățare specifică fiecărui tip de intervenție arată de obicei o relație invers proporțională între mortalitate și experiența acumulată

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]