1,360 matches
-
lege morală absolută poate exista numai într-o minte absolută, pentru că: * idealurile pot exista numai în minți (gândurile există numai în gânditori); * ideile absolute există numai în mințile absolute (nu în mințile individuale). 3. Rezultă că este rațional necesar să postulăm o minte absolută, în care există idealul moral absolut 50. Rashdall susține că dacă legea morală este obiectivă, independentă de mințile individuale, atunci ea trebuie să își aibă sediul într-o Minte care există independent de mințile umane finite. Este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în care există idealul moral absolut 50. Rashdall susține că dacă legea morală este obiectivă, independentă de mințile individuale, atunci ea trebuie să își aibă sediul într-o Minte care există independent de mințile umane finite. Este rațional necesar să postulăm o asemenea Minte pentru a explica existența obiectivă a legii morale. Argumentul moral a fost lărgit și nuanțat în continuare de filosofi precum W.R. Sorley, Elton Truebold sau C.S. Lewis. Aceștia au adus argumentul în centrul dezbaterilor filosofice și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
vine în contradicția opiniilor formulate de Kant, Frege și Russell. Atunci când ne referim la existența indivizilor existența acestora nu are nevoie de existența altor indivizi deoarece există întotdeauna proprietăți reprezentante a acelor indivizi. În legătură cu proprietățile și existența acestora, trebuie să postulăm alte proprietăți sub care primele să cadă trebuie să avem o serie infinită de proprietăți care să susțină existența unei singure proprietăți, dar în realitate nu există o astfel de serie. Deoarece se consideră că fiecare lucru existent trebuie să
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
premise trebuie negată. Negarea lui (1) și (2) constituie pozitivismul, iar negarea lui (3) ar conduce spre o ființă perfectă care există în mod contingent o afirmație contradictorie. Negarea lui (4) reprezintă teism a priori. Premisele (1) și (2) sunt postulate teiste semnificative, iar premisa (3) este un postulat metafizic semnificativ 344. O existență care este deductibilă dintr-o definiție abstractă trebuie ea însăși să fie abstractă. Prin urmare, avem două soluții: ori realitatea lui Dumnezeu este cu totul abstractă, ori
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
crește brusc numărul de experiențe necesare, ceea ce face practic imposibilă selecția factorilor semnificativi din totalul lor. Diminuarea considerabilă a numărului de experiențe se obține prin utilizarea planificării suprasaturate și, În particular, a metodei balanței aleatoare. Prin metoda balanței aleatorii se postulează că În cazul În care factorii independenți ce influențează parametrul de optimizat, se ordonează În sens descrescător din punctul de vedere al ponderii lor asupra dispersiei parametrului de optimizare, se obține un șir de valori ordonate de tip exponențial, figura
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
crește brusc numărul de experiențe necesare, ceea ce face practic imposibilă selecția factorilor semnificativi din totalul lor. Diminuarea considerabilă a numărului de experiențe se obține prin utilizarea planificării suprasaturate și, În particular, a metodei balanței aleatoare. Prin metoda balanței aleatorii se postulează că În cazul În care factorii independenți ce influențează parametrul de optimizat, se ordonează În sens descrescător din punctul de vedere al ponderii lor asupra dispersiei parametrului de optimizare, se obține un șir de valori ordonate de tip exponențial, figura
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
enunțurilor care pot fi produse prin respectarea constrîngerilor formației discursive respective. Discursul nu mai este un simplu rezultat, un ansamblu de texte, ci un proces, o practică discursivă, legată de o practică intersemiotică, integrînd manifestări lingvistice, picturale, muzicale etc. Se postulează astfel scheme de corespondență între domenii diferite de manifestare ale spiritului uman, într-o dialectică regăsire a unei unități fragmentate de exigențele analizei. Principiile identificate mai sus se regăsesc, implicit sau explicit, în volumul Analyser les textes de communication, al
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
fapt de a intra într-un proces de comunicare verbală implică faptul că respectăm regulile jocului. Aceasta nu se face printr-un contract explicit, ci printr-un acord tacit, co-substanțial activității verbale. Este vorba de niște cunoștințe reciproc știute: fiecare postulează că partenerul său se conformează regulilor și așteaptă ca și celălalt să le respecte. Astfel de reguli nu sînt obligatorii și inconștiente ca acelea ale sintaxei sau morfologiei, ci sînt convenții tacite. Problematica în cauză a fost introdusă în anii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
În virtutea acestei legi, clientul marelui guru indian va căuta să deducă conținutul implicit al enunțului "Visatul interzis". Am putea face o remarcă asemănătoare pentru "În această încăpere nu se fumează": cititorii anunțului deduc că le este interzis fumatul tocmai pentru că postulează faptul că afirmația îi privește și că transmite un mesaj susceptibil să le modifice situația. Orice enunțare implică faptul că este pertinentă; ceea ce determină destinatarul să caute confirmarea acestei pertinențe. Dacă un cotidian pune pe prima sa pagină " Daniel a
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
evident că ziarul L'Équipe se bazează mai mult pe cunoștințele cititorului în materie de baschet decît pe cunoștințele sale lingvistice, în timp ce Le Courrier picard face apel în mod masiv la competența lingvistică. Se poate spune că cele două articole postulează niște cititori model diferiți unul de celălalt: - cititorul model pentru articolul din Le Courrier picard este cel al unui cotidian regional, deci un public foarte eterogen al cărui numitor comun este faptul că locuiesc împreună în aceeași arie geografică; presupusa
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
presupusa sa competență enciclopedică este redusă la maxim, dar nu anulată; probabil că majoritatea cititorilor nu cunosc mai bine Ailly-sur-Noye (adică nu pot să situeze geografic localitatea) decît Esclainvillers, dar ziaristul s-a simțit îndreptățit să nu expliciteze referentul Ailly, postulînd astfel că cititorul picard model cunoaște satele din regiune, dar nu cunoaște cătunele; - despre cititorul model al ziarului L'Équipe se presupune a fi interesat de campionatul de baschet, ale cărui întîmplări le urmărește atent. În acest mod, cotidianul sportiv
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
înscriși doar în categoria consumatorilor de substanțe. Consumatorii de alcool, spre exemplu, pot alterna perioade de consum abuziv cu perioade de abstinență sau cu perioade de consum social-controlat (Vaillant, 1996). Referitor la dependența de alcool, teoriile timpurii ale adicțiilor, au postulat că odată dependent, individul nu mai este capabil să își controleze comportamentul și prezintă risc crescut de a muri, din cauza efectelor asupra sănătății determinate de consumul de alcool. Această abordare pesimistă are la bază observarea comportamentelui persoanelor dependente, aflate în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
droguri. 3.3.2. Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii În cadrul acestora sunt incluse o serie de teorii care își bazează explicațiile pe stadii sau pe evoluția dezvoltării cu privire la maturizare și la consumul de droguri. Modelul evolutiv (Kandel) postulează că utilizarea de droguri urmează niște pași secvențiali. Începutul se face cu anumite substanțe (droguri legale) care servesc ca element facilitator pentru consumul ulterior de alte substanțe, în special marijuana și apoi și alte droguri ilegale. Kandel pornește de la teoria
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o mai mare importanță factorului semantic. De altfel, principala preocupare a lingvistului american nu e aceea de a diferenția așa-zisele phrasal idioms de lexical idioms, ci de a delimita expresiile idiomatice de omonimele lor literale. În acest sens, Weinreich postulează că "sensul idiomatic al unei expresii complexe poate fi diferit de sensul ei literal, fie în virtutea funcției sale semantice [...], fie a constituenților ei semantici. Diferența dintre constituenții preconizați și cei obținuți poate conduce la suprimarea, la adăugarea sau la înlocuirea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
abordări" diferite și complementare ale metaforei: metafora în gândire ca sistem; metafora în gândire ca uz; metafora în limbaj ca sistem; metafora în limbaj ca uz123. Această clasificare constituie și punctul de plecare al demersului Corneliei Müller, care precizează: "A postula doar că limbajul este gândire riscă să avanseze o ipoteză mai degrabă trivială, deoarece orice comportament comunicativ este, desigur, într-o anumită măsură un produs al gândirii. Aceasta înseamnă că atât limbajul, cât și gândirea trebuie considerate pe cât se poate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acestui principiu, sunt unități funcționale ale unei limbi unitățile delimitate ca atare în limba însăși prin intermediul solidarității între cele două planuri semiotice: există unități de expresie dacă ele corespund totodată unităților de conținut, și invers." a1) Corolarul semnificatului unitar, care postulează ca "pentru fiecare formă lingvistică distinctă să presupunem totodată un semnificat distinct și, mai exact, un semnificat unic și unitar, valabil pentru toate contextele în care apare forma; aceasta, desigur, făcând abstracție de determinările suplimentare ale acestui semnificat unitar, care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
această repetiție a diferențelor (sau "regularitate" a opozițiilor), oricât de curentă ar fi în limbi, nu este deloc necesară [...]. Tocmai de aceea e vorba despre o "prezumție": putem să ne așteptăm la repetiția diferențelor funcționale, dar nu putem să o postulăm pentru toate cazurile particulare; pentru a ști dacă repetiția are loc efectiv, trebuie să o constatăm în fiecare caz." d) Principiul neutralizării, ca "excepție importantă în funcționarea opozițiilor lingvistice în vorbire": "opozițiile care există într-o limbă nu funcționează întotdeauna
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și semnal, în virtutea apelului său către ascultător, al cărui comportament exterior sau interior îl ghidează..."276. Chiar dacă aduce o serie de precizări importante cu privire la statutul acestor funcții, Coșeriu respinge, în același timp, mai cunoscuta schemă a lui Roman Jakobson, care postulează existența a șase funcții lingvistice. Prin urmare, funcțiile fundamentale ale semnului lingvistic rămân, pentru Coșeriu, trei la număr: manifestarea, apelarea și reprezentarea. 5.3.2. Cu toate acestea, fondatorul integralismului avertizează că OMS "nu este suficient pentru a răspunde la
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textemul Obrazul subțire cu cheltuială se ține. Vom dezvolta această intuiție în cadrul aplicațiilor din secvențele următoare. 1.2. Principiile semanticii configurative sunt în anumite privințe identice sau, cel puțin, asemănătoare celor patru principii ale semanticii structurale pe care le-a postulat Coșeriu (v. supra, II.4.2.), dar ele cuprind și o serie de nuanțări și/sau diferențe specifice: a) Asemenea semanticii structurale, și semantica configurativă adoptă principiul funcționalității, întemeiat pe "solidaritatea dintre planul conținutului și planul expresiei". Atâta doar că
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
considerăm că e important să clarificăm cel puțin trei probleme metodologice. 1.1. Prima dintre aceste probleme privește statutul și obiectul poeticii lingvistice. După cum am precizat într-unul dintre capitolele anterioare (v. supra, II.6.0.), Eugeniu Coșeriu nu a postulat în mod explicit necesitatea fundamentării unei discipline specializate în investigarea textelor "poetice", dar a trasat îndeajuns de ferm o frontieră între acestea și textelele "informative". De aceea, chiar dacă instrumentarul conceptual al lingvisticii textului (în special conceptele "sens" - "funcție semnică" - "funcție
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lumii date) și metafora poetică (revelatoare, trans-semnificativă, creatoare de lumi). Pe de o parte, Lucian Blaga depășește concepția tradițională bazată pe "uzul retorico-stilistic, în care "geneza metaforei" s-ar explica prin finalitățile particulare ale acestui fel, determinat, de vorbire", și postulează "esențialitatea funcției metaforice pentru constituirea discursivă a limbajului în general"400. Pe de altă parte, Blaga se relevă a fi un pionier și în "definirea teoretică a unei funcții metaforice radical diferită de cea a limbajului", precum și în "legitimarea acesteia
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
la pacientul renal. Există o ateroscleroză accelerată? Primele comunicări despre ateroscleroza accelerată la pacienții dializați datează din anii 70. în 1974, Lindner și col. au observat o incidență deosebit de ridicată a infarctului miocardic acut la populația hemodializată din zona Seattle, postulând accelerarea aterosclerozei la această categorie de pacienți. Studiile ulterioare au confirmat prevalența ridicată a leziunilor aterosclerotice în uremia cronică atât în cursul investigațiilor necroptice [Ansari et al., 1993], al examinării in vivo a arterelor iliace [Vincenti et al., 1980], cât
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
endotelială subtilă, care este inevitabilă la vârstnici, este însoțită de activarea celulelor endoteliale de către citokine și activarea coagulării. Așa cum s-a menționat, la vârstnici există niveluri crescute pentru anumiți factori de coagulare sau creșterea frecvenței unor mutații. Recent a fost postulat rolul în hemostază al microparticulelor derivate din celule (fragmente de membrană) în cursul proceselor de activare celulară și/sau apoptoză, care devin locul de asamblare pentru diverse molecule procoagulante și cărăuși ai factorului tisular, cel mai important promotor al generării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
ce aveau loc în Europa de Vest și care aveau foarte curînd să cuprindă zone tot mai întinse ale planetei. Edmund Burke (1729-1791) este considerat, cu îndreptățire, ca întemeietor al ideologiei conservatoare europene, un consecvent practicant al unei modernități înțelepte. "Principiile sale postulau creșterea organică, schimbarea treptată, respectul față de religie, familie și instituțiile tradiționale. A avut, probabil, cea mai mare influență în proclamarea superiorității obiceiurilor și valorilor nescrise în fața abstracțiunilor și raționalității rigide" (V.N.). În Reflecții asupra revoluției din Franța, principala lucrare a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai generale, o precizare a principiilor "intermediare", mai specifice, și precizarea complexului de drepturi care decurge din etapa anterioară. În acest sens, nu poate fi acceptată niciuna dintre definițiile normative recurente, care înțeleg democrația doar ca un regim politic care postulează o "corespondență obligatorie între actele guvernului și dorințele celor afectați de acestea" (May, 1978: 1), sau, într-o versiune parțial diferită, ca un regim politic caracterizat de o "continuă "receptivitate" a guvernului la dorințele cetățenilor săi, considerați egali din punct
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]