1,516 matches
-
A. Metoda topologică: istoria ca obstacol Autorii care aplică literal modelul lui Rokkan și Lipset propun efectuarea unor simple statistici de ordin topografic: ei înțeleg astfel să contabilizeze diferențele și similaritățile între diviziunile formate în societățile post-comuniste și clivajele occidentale. Postulatul lor este unul dintre cele mai simple: în țările Europei Centrale și Orientale, formarea unor clivaje ușor de observat este împiedicată de caracterul contrastant al reformelor gândite ca o încrucișare complexă între registrul politic și cel economic. Adoptând strategii pe
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
analizei Minoritatea maghiară din România este o comunitate instalată în esență în Transilvania, dar membrii săi sunt foarte dispersați pe acest teritoriu. Este o comunitate care se situează pe unul din versanții clivajului etnic din România. Dacă se pornește de la postulatul că UDMR se naște pe clivajul etnic, avem cel puțin două direcții de cercetare cu două cadre de observație diferite: primul cadru este comunitatea/interiorul comunității maghiare din România: ne situăm atunci pe unul din versanții clivajelor rokkaniene; al doilea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
moment dat, violentă. Evenimentele care s-au desfășurat, agravate de criza europeană și amenințări anarhice, îi aduc însă o verificare neîndoioasă și o confirmare care se generalizează în întreaga națiune conștientă. Unirea totală și desăvîrșită în cuget și simțire devine postulatul generației care se ridică. Poetul răsfrîngea odinioară sentimentul obștesc, înturnîndu-l către ai săi într-o formă divină. Astăzi cugetătorul face neamului său același serviciu interpretîndu-i instinctul de conservare, mai mult interpretîndu-i legea vieții“ <footnote După Ion Dodu Bălan, op. cit., p.
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
1955, Al. Piru, G. Ibrăileanu, București, 1967), dar și de eseurile lui M. Ralea (Scrieri din trecut. In literatură, București, 1963) și, în general, de direcția critică a Vieții românești. Față de această orientare se va delimita cea "estetică", bazată pe postulatul autonomiei esteticului, de etic, etnic, sau politic, începînd cu Titu Maiorescu (Critice, Iași, 1874 ; ediție amplificată, 3 vol., București, 1892-1893; București, 1966) si continuînd ou Eugen Lovinescu, (Istoria literaturii române contemporane, 6 vol., 1926-1929, Istoria civilizației române moderne, 3 vol
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
ascunzînd privirii și simțurilor repulsia fizică a bărbatului care joacă rolul femeii. Iată-ne înarmați pentru a înțelege eficacitatea, limitele și... derapajele susținătorilor unei concepții reprezentative a inteligenței artificiale. 2. Inteligența profund artificială a lui Simon și Newell 27 Cinci postulate: Postulatul nr. 1: Întrebarea este redusă la problem solving: o ființă individuală, normală; durata limitată. Asupra a ce vor autorii noștri să lucreze în mod special? Răspuns: "Prezentul studiu se referă la performanța adulților inteligenți în cultura noastră". Sarcinile discutate
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
privirii și simțurilor repulsia fizică a bărbatului care joacă rolul femeii. Iată-ne înarmați pentru a înțelege eficacitatea, limitele și... derapajele susținătorilor unei concepții reprezentative a inteligenței artificiale. 2. Inteligența profund artificială a lui Simon și Newell 27 Cinci postulate: Postulatul nr. 1: Întrebarea este redusă la problem solving: o ființă individuală, normală; durata limitată. Asupra a ce vor autorii noștri să lucreze în mod special? Răspuns: "Prezentul studiu se referă la performanța adulților inteligenți în cultura noastră". Sarcinile discutate sînt
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
este tentant să stabilim un raport de similitudine între acest demers "pas cu pas" și acela al calculatorului... pînă la punctul de a le face să coincidă și certitudinea că omul operează ca un sistem de procesare a informațiilor (IPS). Postulatul nr. 2: Mintea umană operează ca un sistem de procesare a informațiilor (IPS): fapt recunoscut ca postulat, care nu merită să fie demonstrat și care trebuie să fie numai clarificat. Problema credibilității unui astfel de postulat este îndepărtată. Postulatul nr.
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
calculatorului... pînă la punctul de a le face să coincidă și certitudinea că omul operează ca un sistem de procesare a informațiilor (IPS). Postulatul nr. 2: Mintea umană operează ca un sistem de procesare a informațiilor (IPS): fapt recunoscut ca postulat, care nu merită să fie demonstrat și care trebuie să fie numai clarificat. Problema credibilității unui astfel de postulat este îndepărtată. Postulatul nr. 3: Un sistem de procesare a informațiilor (IPS) este un sistem de semne: un IPS este un
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
procesare a informațiilor (IPS). Postulatul nr. 2: Mintea umană operează ca un sistem de procesare a informațiilor (IPS): fapt recunoscut ca postulat, care nu merită să fie demonstrat și care trebuie să fie numai clarificat. Problema credibilității unui astfel de postulat este îndepărtată. Postulatul nr. 3: Un sistem de procesare a informațiilor (IPS) este un sistem de semne: un IPS este un sistem ce constă într-o memorie conținînd structuri de semn31, un procesor, efectori și receptori. Anumite consecințe decurg de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
IPS). Postulatul nr. 2: Mintea umană operează ca un sistem de procesare a informațiilor (IPS): fapt recunoscut ca postulat, care nu merită să fie demonstrat și care trebuie să fie numai clarificat. Problema credibilității unui astfel de postulat este îndepărtată. Postulatul nr. 3: Un sistem de procesare a informațiilor (IPS) este un sistem de semne: un IPS este un sistem ce constă într-o memorie conținînd structuri de semn31, un procesor, efectori și receptori. Anumite consecințe decurg de aici. Postulatul nr.
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
îndepărtată. Postulatul nr. 3: Un sistem de procesare a informațiilor (IPS) este un sistem de semne: un IPS este un sistem ce constă într-o memorie conținînd structuri de semn31, un procesor, efectori și receptori. Anumite consecințe decurg de aici. Postulatul nr. 4: Acest sistem de semne are la bază o concepție exclusiv reprezentativă. O dată cunoscut postulatul nr. 3, postulatul nr. 4 nu ne surprinde. Dacă IPS este un sistem de semne, de aici decurge o concepție reprezentativă. În cartea lui
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un IPS este un sistem ce constă într-o memorie conținînd structuri de semn31, un procesor, efectori și receptori. Anumite consecințe decurg de aici. Postulatul nr. 4: Acest sistem de semne are la bază o concepție exclusiv reprezentativă. O dată cunoscut postulatul nr. 3, postulatul nr. 4 nu ne surprinde. Dacă IPS este un sistem de semne, de aici decurge o concepție reprezentativă. În cartea lui Newell și a lui Simon, reprezentarea apare în orice moment, și mai întîi în raportul limbajului
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
un sistem ce constă într-o memorie conținînd structuri de semn31, un procesor, efectori și receptori. Anumite consecințe decurg de aici. Postulatul nr. 4: Acest sistem de semne are la bază o concepție exclusiv reprezentativă. O dată cunoscut postulatul nr. 3, postulatul nr. 4 nu ne surprinde. Dacă IPS este un sistem de semne, de aici decurge o concepție reprezentativă. În cartea lui Newell și a lui Simon, reprezentarea apare în orice moment, și mai întîi în raportul limbajului cu lumea. Noi
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
întîi în raportul limbajului cu lumea. Noi am poseda o serie de asociații, care ar reprezenta ele însele mișcările noastre externe, am putea spune a priori. Cascada de reprezentare: limba, care reprezintă structurile lingvistice profunde, care reprezintă a priori lumea. Postulatul nr. 5: Reprezentarea este spațială. În această reprezentare, dacă o parte este legată în mod real de subiecți (psihologia lor) și de diferențele lor, rămîne neschimbată o parte: faptul însuși de a-și reprezenta sarcina, de a o potrivi, de
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
deja, s-a văzut, pe faptul că emițătorul și receptorul unei informații aparțin amîndoi aceluiași sistem. Apare aici, centrală, convergența lui von Foerster, Maturana și Varela 77. Să examinăm aserțiunile lui Maturana și ale lui Varela. Autorii noștri indică trei postulate: 1. Trei postulate Postulatul nr. 1 Lumea are o realitate obiectivă, independentă de noi, ca observatori. Acest postulat, confirmat de experiență, rămîne nedemonstrat. Postulatul nr. 2 Noi cunoaștem cu ajutorul organelor noastre senzoriale, printr-un proces de proiectare a realității exterioare
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
văzut, pe faptul că emițătorul și receptorul unei informații aparțin amîndoi aceluiași sistem. Apare aici, centrală, convergența lui von Foerster, Maturana și Varela 77. Să examinăm aserțiunile lui Maturana și ale lui Varela. Autorii noștri indică trei postulate: 1. Trei postulate Postulatul nr. 1 Lumea are o realitate obiectivă, independentă de noi, ca observatori. Acest postulat, confirmat de experiență, rămîne nedemonstrat. Postulatul nr. 2 Noi cunoaștem cu ajutorul organelor noastre senzoriale, printr-un proces de proiectare a realității exterioare obiective asupra sistemului
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
pe faptul că emițătorul și receptorul unei informații aparțin amîndoi aceluiași sistem. Apare aici, centrală, convergența lui von Foerster, Maturana și Varela 77. Să examinăm aserțiunile lui Maturana și ale lui Varela. Autorii noștri indică trei postulate: 1. Trei postulate Postulatul nr. 1 Lumea are o realitate obiectivă, independentă de noi, ca observatori. Acest postulat, confirmat de experiență, rămîne nedemonstrat. Postulatul nr. 2 Noi cunoaștem cu ajutorul organelor noastre senzoriale, printr-un proces de proiectare a realității exterioare obiective asupra sistemului nostru
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
centrală, convergența lui von Foerster, Maturana și Varela 77. Să examinăm aserțiunile lui Maturana și ale lui Varela. Autorii noștri indică trei postulate: 1. Trei postulate Postulatul nr. 1 Lumea are o realitate obiectivă, independentă de noi, ca observatori. Acest postulat, confirmat de experiență, rămîne nedemonstrat. Postulatul nr. 2 Noi cunoaștem cu ajutorul organelor noastre senzoriale, printr-un proces de proiectare a realității exterioare obiective asupra sistemului nostru nervos. Această teză repetată de specialiști cu Changeux în frunte este cu siguranță utilă
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și Varela 77. Să examinăm aserțiunile lui Maturana și ale lui Varela. Autorii noștri indică trei postulate: 1. Trei postulate Postulatul nr. 1 Lumea are o realitate obiectivă, independentă de noi, ca observatori. Acest postulat, confirmat de experiență, rămîne nedemonstrat. Postulatul nr. 2 Noi cunoaștem cu ajutorul organelor noastre senzoriale, printr-un proces de proiectare a realității exterioare obiective asupra sistemului nostru nervos. Această teză repetată de specialiști cu Changeux în frunte este cu siguranță utilă experimentatorilor care arată că anumite celule
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
operații de proiectare pot fi efectuate. Dar nu putem deduce din aceasta nici o trăsătură obiectivă a lumii exterioare. În termeni clari, culoarea nu există în lumea "obiectivă". Nu există culoare obiectivă. Culoarea este o fabricație internă a sistemului nervos 78. Postulatul nr. 3 Informația este o adevărată adîncime fizică, măsurată în mod obiectiv ca proprietate de organizare a oricărui sistem observabil. Această idee a unei informații reale și obiective, colectată de organele senzoriale, și sursă pentru sistemele de aserțiuni obiective despre
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
într-un cerc al foamei, privațiunii și amenințării era poliția. Cea a telespectatorilor era doar spectaculară în imaginație. A vorbi aici de împărtășanie ar presupune că decuparea imaginii nu ucide imaginația iar comentariul jurnalistului nu modelează gîndirea. Acestea nu sînt postulate neînsemnate. 2. Bucla lui Baudrillard Bucla se închide aici: începem prin a insista asupra capacităților inventive ale receptorului (Barnlund-Thayer), apoi ajungem să pătrundem în societatea din afara istoriei sau în societatea simulacrului generalizat al lui Baudrillard. Barnlund și Thayre ca și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
la cerc / 63 2. Ruptura lui von Foerster / 65 3. Tabloul metaforei organistice / 67 II. Școala de la Palo Alto / 68 1. De la individ la orchestră / 69 2. De la teorie la experiență / 72 III. Auto-organizarea: demarcație și remedii / 75 1. Trei postulate / 75 2. Delimitarea Varela / 77 3. Atlan circumscrie problema / 79 IV. Conexionism sau inteligență artificială expresivă / 81 V. Mass-media expresive / 84 1. Modelul lui Barnlund / 84 2. Modelul lui Thayer / 84 3. Factorii socioculturali / 85 4. "Coer-seducția" lui Ravault / 86
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
listă lungă: teorie, cadru de referință, set de ipoteze, realizare științifică admisă în mod universal, prototip, sistem formal, ansamblu de credințe și percepții, clasificare, explicare, obicei științific, instrumentare, program de cercetare și încă altele. Am mai putea adăuga: teorie unificatoare, postulat fondator, dogmă științifică. În limbajul celor care admit existența paradigmelor întâlnim foarte des cuvântul "ruptură" (breakthrough). În cea de-a doua ediție a cărții sale din 1969, precum și în Reflexions on my Critics, din 1970, Kuhn însuși a înlocuit cuvântul
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
punctele slabe ale integrării teoretice. Într-un sfârșit, departamentul de Social Relations a fost desființat. Cercetătorii din științele sociale și-au dat seama că, spre deosebire de științele naturii, disciplinele din științele sociale nu au un consens în ceea ce privește lexicul, tipologia, metoda și postulatul. Nu există norme de obiectivitate și de adevăr (Johnston). După această experiență nicio altă construcție paradigmatică n-a mai reușit să se impună majorității teoreticienilor, nici în sociologie, nici în știința politică. Mai degrabă s-a deschis un cimitir unde
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
puțini savanți aderă la ele. Noțiunile de paradigmă și de revoluție paradigmatică sunt uneori acceptate provizoriu, pentru a fi respinse in fine. Lakatos este adesea beneficiarul acestui exercițiu, deoarece apare drept un Kuhn moderat"24. Incompatibilitatea dintre metoda comparată și postulatul paradigmatic Cuvântul paradigmă s-a înrădăcinat în unele discipline din științele sociale. Dar majoritatea filosofilor și sociologilor științei îl resping. Cei mai mulți istorici nu îl folosesc. Majoritatea economiștilor continuă să gândească în termeni de supoziții și postulate. Majoritatea sociologilor, și dintre
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]