37,360 matches
-
de către cele două state vecine RPR și RPFI de a realiza împreună un obiectiv situat pe granița comună dintre ele dovedește faptul că în mintea oamenilor aflați la conducerea celor două state se conturase ideea posibilității utilizării în comun a potențialului natural foarte favorabil oferit de fluviul Dunărea în sectorul comun româno-iugoslav. Astfel, primele state și cele mai interesate în realizarea acestui obiectiv erau RPR și RPFI, două state vecine, dispuse să se angajeze într-un efort comun susținut de o
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de menționat faptul că poziția iugoslavă, pentru a putea fi susținută coerent, avea nevoie de mai mult timp: modul în care era concepută organizarea administrativă a RPFI impunea negocieri între teritoriile administrative ce compuneau acel stat și, ținând seama de potențialul hidroenergetic al celorlalte râuri din teritoriile ce compuneau RPFI, trebuia mai întâi să se cadă de acord la nivel intern care sunt prioritățile și direcțiile de acțiune. În cazul RPR, acest impediment lipsea: statul român era direct administrat din București
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
dintre cele două state: este vorba de sistarea demonstrațiilor militare din orașele românești mari situate în apropierea graniței cu RPFI, si mai ales de sistarea lucrărilor militare de la graniță. În luna iunie 1956 s-au făcut referiri explicite la utilizarea potențialului hidroenergetic al fluviului Dunărea în sectorul comun româno-iugoslav, pentru ca, după ce a luat ființă Comisia Mixtă pentru conducerea și coordonarea lucrărilor din sectorul Porților de Fier, aceasta noua instituție și secțiile sale să servească drept for în care să aibă loc
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
producție de energie anuală de cca. 10 mld. KW/h, amenajându-se astfel încă din prima fază cea mai mare parte a sectorului comun româno-iugoslav, cu efectul înlăturării totale a piedicilor din calea navigației și a utilizării a 81% din potențialul Dunării pe sectorul comun. În cea de-a doua fază urma să se construiască UHE la Gruia-Radujevac, în apropiere de vărsarea râului Timok, cu o putere instalată de 364 MW și o producție de 2,4 mld. KW/h, amenajându
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
comun. În cea de-a doua fază urma să se construiască UHE la Gruia-Radujevac, în apropiere de vărsarea râului Timok, cu o putere instalată de 364 MW și o producție de 2,4 mld. KW/h, amenajându-se astfel restul potențialului sectorului comun al Dunării. La această soluție de amenajare a sectorului s-a ajuns pe baza unor importante lucrări de teren și de proiectare, care au luat în considerare un număr mare de amplasamente și de variante de amenajare. Soluția
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ce priveste construcția efectivă a Sistemului de la Porțile de Fier, din nou s-a avut în vedere realizarea acestuia în baza principiului egalității părților. Această rezultă chiar din art. 2 al Acordului româno-iugoslav, unde se menționează că obiectele destinate utilizării potențialului hidroenergetic și cele destinate îmbunătățirii condițiilor de navigație pe fluviul Dunărea vor fi formate din două centrale electrice cu aceiași parametri și caracteristici tehnice, una lângă malul stâng, alta lângă malul drept al Dunării; două ecluze cu aceiași parametri și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
este de 2 000 MW, iar producția medie anuală totală de energie electrică de cca. 10000 GW/h" și din art. 8: "cele două părți contractante au căzut de acord să folosească la toate nivelele de retenție în cote egale potențialul hidroenergetic amenajat prin Sistemul Porțile de Fier pe toată durata existenței acestui Sistem". Fiecare stat are dreptul de proprietate pe partea de baraj deversor până la secțiunea transversala ce corespunde liniei de frontieră de pe barajul deversor, situată exact la jumatatea barajului
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și în consecință, asupra celei iugoslave, prin faptul că aici se produce o cantitate mare de energie electrică, atât de necesară industrializării acestor state. Prin construirea UHE Gură Văii-Sip s-a asigurat chiar din momentul finalizării construcției sale 81% din potențialul energetic al sectorului. Această hidrocentrala de mare putere și producție de energie are investiția specifică și prețul de cost al energiei mai mic decât al oricărei alte hidrocentrale care se putea construi pe sectorul româno-iugoslav al Dunării și a rezolvat
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
aici la Ljublijana. A doua cale urmează valea Moravei până la Skopje și o ia apoi pe valea Vardarului spre Salonic. Însă conflictul din fosta Iugoslavie din anul 1999, care a urmărit reducerea influenței politice în zonă a Iugoslaviei și anihilarea potențialului său militar, a frânat dezvoltarea navigației pe fluviul Dunărea și a adus grave prejudicii navigației, care încă nu s-a restabilit complet și care a adus mari pierderi economice statelor riverane și a contribuit într-o anumită măsură la frânarea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
volumul de material existent în baraj fiind de 43 000 000 mc. Cu toate acestea, puterea instalată nu depășește 2 100 MW, si aceasta deoarece în zona lacului Nasser nu există o mare cădere a apei, ceea ce contribuie la reducerea potențialului hidroenergetic al Nilului. Să încercăm aici să facem o comparație între Înaltul Baraj de la Aswan și Sistemul de la Porțile de Fier: • Dacă la realizarea barajului în Egipt s-a ținut seama numai de interesele Egiptului și Sudanului, cu celelalte state
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Porțile de Fier (2 100 MW), iar producția de energie electrică anuală este oarecum egală (10 mld. MW/h) și aceasta deoarece în sectorul Porților de Fier se află concentrată o cădere mare a apei, ceea ce contribuie direct la mărimea potențialului hidroenergetic al Dunării. • Perioadă în care a fost realizat Sistemul de la Porți a fost de peste 7 ani, iar Înaltul Baraj de la Aswan a fost construit în 13 ani (din 1961 până în ianuarie 1975, când a fost inaugurat oficial în prezența
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
political level between the two capitals. Coming back, Tito stopped în Bucharest, where, în a public declaration, he made a direct reference to the intention of the two neighbouring states to start collaboration for joint exploitation of Danube's hydroelectric potențial, this action being în the interests of both states. Naturally, there was a pressing need for a hydroelectric power plant because the '60s were years when Romanian looked for a heavy industrial development and an electric power plant on the
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
functioning of the System. The effects resulted from the System's construction could be identified în the energetic sector and în the navigation field, too. Immediately after the construction of the Iron Gate System I, 81% of the Danube energetic potențial was used, with all impediments of navigation eliminated. This hydropower plant is one of the most payable în the world, giving an annual output of 10 terrawatts/hour. Of course, this technical accomplishment created the conditions necessary for navigation's
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
care caută scutiri de taxe sau alte avantaje din partea statului. Totuși, oricare dintre actorii care au acces la oficialități și la capacitatea de a asigura beneficii private acestor oficiali pentru a obține avantaje în procesul de guvernare poate fi un potențial corupător. Într-adevăr, înșiși oficialii publici pot corupe statul dacă abuzează de autoritatea lor pentru a da o altă formă instituțiilor și legilor, în principal pentru a-și urmări interesele financiare în ciuda dezavantajării interesului public, deși identificarea și măsurarea exactă
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
se confruntă în lansarea strategiei anticorupție este leadership ul credibil. Un program anticorupție nu poate fi impus din afară, ci reclamă un leadership din interiorul statului. Este clar că, credibilitatea statului, care este subminată de corupția de peste tot, creează un potențial vicios. Cea de-a doua provocare este aceea de a găsi un punct de intrare pentru lupta anticorupție. Din pricina magnitudinii sarcinilor cărora trebuie să le facă față cele mai multe țări, este greu să începi de la un punct unde scopurile sunt fezabile
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
of Policy-Making in the Transition from Socialism: Price Policy in Mongolia”, Economic Development and Cultural Change, Vol. 45, Issue 1, October, University of Chicago Press, p. 23. footnote>. Această tendință înrădăcinată îndreptată către intervenția statului, care variază în funcție de regiune, creează potențialul pentru corupție, în special atunci când entitățile legislative dețin resurse puține pentru a combate comportamentele corupte. Având în vedere faptul că tranziția reprezintă o perioadă în care trebuie formulat un corp semnificativ de noi reglementări, aceasta exacerbează de asemenea riscul ca
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Stimulentele ce-și au rădăcinile în structura economiei par, de asemenea, să fi jucat un rol crucial în explicarea variației în nivelul și tiparul corupției în funcție de regiune. În anumite țări, unde bogăția națională este concentrată în câteva bunuri foarte productive, potențialele „câștiguri neașteptate” i-au tentat pe indivizii cu putere sau grupurile economice să se angajeze în captura de stat<footnote Treisman, D. (2000), “The causes of corruption: A cross-national study”, Journal of Public Economics, Vol. 76, p. 437. footnote>. Eforturile
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
disproporționată de muncitori necinstiți, odată ce muncitorii cinstiți renunță la oportunitățile din sectorul public. footnote>. Trecerea de la planificare către piață și economie, acompaniată de stabilirea unor reguli care separă res-publica de res-privata, tinde să apară ca o regulă care să reducă potențialul pentru corupție, prin regresia oportunităților de abuz asupra autorităților publice, pentru câștigul personal. Trecerea la „piață” stabilește condițiile pentru emergența societății civile - care, în ultimă instanță, reprezintă cel mai eficient mijloc pentru a controla corupția. Această trecere, dacă ar fi
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
numai. Acesta În căutarea unui trai mai bun a Început să-și folosească calitățile fizice și psihice În vederea obținerii unor foloase pentru sine și ceilalți membrii ai societății. Un veritabil purtător de aptitudini fizice și intelectuale ce constituie componente ale potențialului de muncă, omul este, În același timp, și o ființă socială care are, pe lângă trebuințele legate strâns de existență, și nevoia de stimă, de considerație, de apartenență la un grup, de cunoaștere și, nu În ultimul rând, de concordanță Între
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
social major. El coabitează cu inflația și cu alte procese economice dezechilibrante și destructurante. Câștigă teren formele precare, ocazionale, piața subterană a muncii. Emigrația persoanelor active, a segmentelor cele mai pregătite a acestora se accelerează, devine canal de pierdere de potențial uman creativ; reducerea nivelului de intervenție a statului sau chiar eliminarea totală a intervenției acestuia În anumite momente și zone ale pieței muncii. Așadar, piața muncii În România este dezechilibrată și tensionată. Configurația acesteia este data de presiunea ofertei de
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
calității conform normelor Uniunii Europene. Nu În ultimul rând, se marșează pe sprijinirea centrelor de consultanță și management al informațiilor, a organizațiilor de reprezentare a Întreprinderilor și a organizațiilor Înființate În scopul sprijinirii dezvoltării, la nivel regional, național, prin creșterea potențialului lor instituțional, material și uman, În vederea diversificării, specializării și perfecționării activităților pe care acestea le desfășoară, pentru Îmbunătățirea climatului de afaceri, stimularea creării de noi Întreprinderi mici și mijlocii și sprijinirea dezvoltării acestora. 1.4. Stimularea dezvoltării economice În Uniunea Europeană
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
securitatea În muncă, diversificarea acordurilor contractuale, formarea profesională pentru adaptare la locul de muncă, precum și sprijinirea antreprenoriatului. Vor fi promovate: programe de formare profesională continuă care vor avea ca scop maximizarea utilizării tehnologiilor noi de producție pentru sectoarele economice cu potențial ridicat de valoare adăugată, noile tehnologii informatice și de comunicare, Îmbunătățirea managementului resurselor umane În contextul restructurării industriale, programe de consiliere profesională pentru dezvoltarea carierei, activități de dezvoltare a competențelor de management În domeniul resurselor umane și promovarea spiritului antreprenorial
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
special În țări În care ajutorul de șomaj are cea mai scurtă acoperire sau durată. Sunt necesare acțiuni urgente pentru efectuarea de plăți tranzitorii și Îmbunătățirea accesului la locuri de muncă: reducerea costurilor cu angajarea suportate de angajatori și exploatarea potențialului de creare a unor locuri de muncă destinate În special persoanelor mai puțin calificate; reducerea obstacolelor care afectează munca; Îmbunătățirea regimurilor fiscale și de prestații pentru ca intrarea pe piața muncii să fie interesantă din punct de vedere financiar, inclusiv prin
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
femeilor la formarea profesională continuă; 13. să Încurajeze accesul și participarea tinerilor care au o calificare profesională sau o experiență profesională, indiferent de nivelul lor de competență, la formarea profesională continuă, cu scopul de a le permite școlarizarea deplină a potențialului pe care Îl au ; 14. să Încurajeze accesul și participarea șomerilor la formarea profesională continuă; 15. să favorizeze, În cadrul politicii de acces la formarea profesională continuă, dimensiunea transnațională, În vederea facilitării liberei circulații a lucrătorilor. III. 1. Invită Comisia să Întărească
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
avansată, e-business, bio tehnologii, genomică, materiale pentru uz electronic de bioinformatica aplicată, noi materiale pentru mobilitate, eficacitatea medicamentelor, software, analiza scoarței terestre; dezvoltarea unor centre de tehnologie, care Își extind experiența italiană În districte industriale În zonele de mare potențial tehnologic și inovare; extinderea utilizării raționale a infrastructurii În domeniul energiei și apei; sectoarele de importanță strategică, cu repercusiuni tehnologie În procesele de producție și de bunăstare a cetățenilor sunt capabile de a asigura o mai bună protecție a mediului
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]