2,294 matches
-
în scenă personajele tradiționale pentru că în scenele ce descriu Patimile sau învierea lui Lazăr mai apar și Moartea, Belial sau Infernul. Uneori, găsim și scene mai scabroase ca în povestea ispiritii lui Iosif; sau descrieri macabre cum este aceea a potopului sau a învierii lui Lazăr, ori monologuri patetice cum este cel al Sarei care plânge pentru că se așteaptă ca Isac să fie omorât, sau cel al văduvei din Sarepta care îl acuză pe Ilie că a provocat moartea fiului ei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în adevăr, București, 1997, Opera calicilor (Caruselul), București, 2000; Alena Vastrá, Cine sapă groapa altuia, București, 1965; Karel Capek, Krakatit, București, 1967, Fabrica de absolut, București, 1969, Echipa întâi, București, 1974; L. Smocek, Labirintul, București, 1967; Josef Toman, După noi, potopul!, București, 1968, Don Juan. Viața și moartea lui Don Miguel de Mañara, București, 1970, Socrate: în căutarea beatitudinii (în colaborare cu Miroslava Tomanová), București, 1980; I. Klíma, Castelul, București, 1970; Ladislav Tazký, Amenmaria. Soldați unul și unul, București, 1970; Jan
GROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
Cine sîntem, LA, 1988, 37; Ioan Holban, [„Linia de plutire”], „Moldova socialistă”, 1988, 212; Constantin Cubleșan, „Vămile”, ALA, 1991, 91; Mihai Cimpoi, Fenomenologia inerției, RL, 1991, 26; Dan Mănucă, Un romancier și trei personaje, LCF, 1991, 32; Nicolae Popa, Între Potop și Apocalipsă, „Sfatul Țării”, 1992, 220-224; Ioan Adam, Dincolo de oceanul Prut, „Vocea României”, 1994, 122; Laurențiu Ulici, Un prozator basarabean, RMB, 1994, 1 323; Vladimir Beșleagă, Linia Serafim, „Contrafort”, 1995, 5-6; Victor Teleucă, Cine suntem?, „Moldova suverană”, 1995, 43-44; L.
SAKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
păstorul din Oile Ducăi-vodă, acesta din zel de a-i face pe plac domnitorului. Tot rău se sfârșește povestea și pentru fiul nelegitim al unui domn, călugărit cu sila (Boii lui Ionașcu). File de cronică apocaliptică (război, ciumă, cutremur, secetă, potop, lăcuste) se succedă în Adevăratul letopiseț al lui Enaki vătaful, în timp ce Jalba lui Paramon, care deschide volumul, sau relatarea intrigilor de curte în Sărbătorile boierului Melentie se susțin prin imitarea stilului biblic în prima și a viziunii cronicărești în cealaltă
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
viziunea poetului, omenirea străbate un timp în care „istoria moare de lingoare”, pe cer răsare „soarele cel negru” al păsărilor de pradă, generatorul frigului, și în locul Duhului Sfânt zboară peste ape „Duhul cel Strâmb”: „Trei cioroi la o viroagă / în potopul de ninsoare / ori așteaptă ori se roagă / să răsară Negru-Soare [...] Duhul care peste ape / a zburat pe ceruri sfânt / au venit să îl îngroape / cioclii Duhului cel Strâmb”. Nu toate priveliștile derulate pe ecranul sufletesc sunt sumbre, apar și peisaje
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
altă predică se intitulează Noua cîntare (De cantico novo), și aici oratorul explică în ce constă reînnoirea omului prin creștinism; una vorbește Despre ultima și cea de-a patra sărbătoare și e scrisă pentru miercurea sfîntă din 439; alta, Despre potop (De cataclysmo), în care se explică ce tip de botez este traversarea Mării Roșii; în două predici (prima datează din 439) Despre epoca barbară sînt descrise condițiile îngrozitoare în care trăiesc în acel moment creștinii din Africa, supuși samavolniciilor vandalilor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
poetică. De aici rezultă că era vorba de o interpretare tipologică a două dintre cele mai cunoscute episoade din istoria biblică, fiecăruia fiindu-i consacrată o carte: începutul lumii și al omenirii, păcatul originar și judecata lui Dumnezeu (primul episod); potopul și traversarea Mării Roșii (al doilea episod). Tema principală a acestor istorii o constituie căderea în ispită a lui Adam și izgonirea din Paradis; tipologia e cea obișnuită (de exemplu, crearea Evei din coasta lui Adam simbolizează formarea Bisericii din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
aducă în scenă personajele tradiționale, deoarece în scenele ce descriu Patimile sau învierea lui Lazăr mai apar și Moartea, Belial sau Infernul. Uneori, găsim și scene scabroase, ca în povestea ispiritii lui Iosif, sau descrieri macabre, cum este aceea a potopului sau a învierii lui Lazăr, ori monologuri patetice, cum este cel al Sarei care plînge pentru că se așteaptă ca Isac să fie omorît, sau cel al văduvei din Sarepta care îl acuză pe Ilie că a provocat moartea fiului ei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
puținelor propoziții (aproape transformate ele însele în S sau Nmzi) este înecată în lungul lanț de S plus Adj., care tind să orienteze către final (acesta nu mai era neașteptat pentru receptori): un șir devenit abstract, vag, plutind într-un potop atemporal de vorbire. Adevărata "interpretare" este că (în acele timpuri de înfometare, de injustiție, de cenzură, de imposibilă înflorire a artei și culturii), niciun "mesaj umanist" nu era credibil, nu exista niciun "om nou, înaintat", niciun "vis de aur" nu
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
Reiese clar: receptorii acestui act de comunicare unilaterală, întregul popor - dar numai dacă face asta și asta, și dacă privește către "viitorul de aur" ca un eveniment de vis (pentru că, știm, NC numea și prezentul o "Epocă de aur"). În potopul de substantive și de adjective pozitive (chiar accentuate prin hiperbole și expresia adverbială exagerată), se pierde simțul realității trăite (Simposionul dedicat lui ME, dar și viața prezentă, dificilă). Gerunziul este o cheie pentru stimularea către ceea ce urmează, adică înșiruirea de
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
prin adevăratul sens al frazei, ci prin valoarea ei goală, de bine-cunoscute clișee. Nu mai este necesară o adevărată "interpretare", înțelegere a m (ca în actul normal de comunicare), pentru că până și perceperea lui este distorsionată sau chiar înecată în potopul verbal. Întâlnim, aici, cheia adevăratelor trăsături ale Ll și ale efectelor ei: o comunicare distorsionată, de fapt pierderea unei reale comunicări. După zeci de ani de Ll și de pierdere a credibilității, deși M vrea să convingă, scopul, de persuadare
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
se într‑însa, va fi zvârlită în cuptorul plin cu vâlvătăi” (29, 2). Interpretarea propusă de Irineu cifrei 666 se articulează în jurul a trei evenimente simbolice ale istoriei răului: 600 este vârsta pe care o avea Noe în momentul primului potop, provocat de apostazia îngerilor; cele 66 (60 + 6) de unități care rămân se referă la dimensiunile statuii lui Nabucodonosor, recapitulând „întreaga rătăcire idolatră, uciderea profeților și arderea drepților” (29, 2). Irineu îi amintește apoi pe cei trei tineri evrei, Anania
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
într-o parte, și-ntr-alta, și pre nimenea nu-și găsia, făr’cât pre cel mare...”. înaltul protector, prezentat, decisiv, într-o cohortă de convingătoare izbânzi („carele au izbăvit pre izrailiténi din mâna lui Faraon, și pre Noe din potop, și pre Lot din Sodom, și pre David din mâinile lui Saul...” etc.), aliat permanent al postelnicului, „întărește inima robului său Costandin” și ne sugerează desfășurarea ulterioară a evenimentelor. Apariția postelnicului în fața vizirului, act de „vitejească cutezanță” - socotește, pe bună
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îndrăgostit, Cluj-Napoca, 1986; Mic tratat de miresme, Cluj-Napoca, 1989; Vedere de pe Olimp, Cluj-Napoca, 1993; Circe și păunul, Cluj-Napoca, 1995; Soluția fericirii (conspect de versuri vechi), Cluj-Napoca, 1997; Închisoarea liberă, Cluj-Napoca, 1998; Cocoșul metalic, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 1999; Dintr-un potop de cuvinte, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Daniel Dimitriu, „Maluri înalte”, CL, 1974, 12; Petru Poantă, „Maluri înalte”, ST, 1974, 12; Ulici, Prima verba, I, 132-134; Dan C. Mihăilescu, Obsesia de viață, LCF, 1978, 29; Petru Poantă, „Ce nu vindecă vremea
SAVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289522_a_290851]
-
dezvăluie, ca în O scrisoare pierdută a lui I. L. Caragiale, dedesubturile abominabile din viața înaltei societăți. Altă piesă, Insula, neterminată, va fi pusă în scenă în 1947, cu un ultim act compus de actorul Mircea Șeptilici. S. face și dramatizări: Potopul (după H. Berger), Nopți fără lună (după John Steinbeck, montată în 1945). O componentă definitorie a scrisului practicat de S. e dată de jurnalul său, în cea mai mare parte un jurnal de creație, editat postum (1996). Fragmente, unele necuprinse
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
ani, m-am aflat în fața unor situații și întrebări cu o doză apreciabilă de scepticism, referitoare la reușita demersului didactic. Prima întrebare care îți vine în minte în momentele de neliniște este „Din ce rezultă eșecul școlar? ”, pentru ca mai apoi, potop de reproșuri să-ți inunde conștiința, căutând să scoată la iveală partea de vină a fiecăreia dintre părți - pentru că, indubitabil, două sunt componentele care alcătuiesc și în același timp netezesc drumul spre reușită:cadrul didactic și elevul. Lucrarea de față
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
dedesubt atâtea prăpăstii și piscuri?...”), pentru a se vărsa în finalul ce aduce, laolaltă cu prospecțiile în „viitorul luminos” din anii ’60, sugestia factice a izbăvirii: „Pe urmă, praful, murdăria se duseră. Totul redeveni curat. Totul lucea iarăși, ca după potop, când lumea trage dedesubt o linie și începe o viață nouă”. În arca lui Chiril se mai află însă o puzderie de personaje - Puiu Cavadia, Praxiteea, Isac (Sache) Sumbasacu, Comandorul, anticarul Hary Brummer ș.a. -, ce navighează pe o mare grotescă
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
necruțătoare. Autoarea mizează pe „cazuri de conștiință”, morale și imorale, a căror rezolvare rămâne să și-o asume cititorul. Alt roman poartă titlul Astă vară n-a fost vară... (1996), continuat în stil intertextual pe o pagină interioară: „Numai un potop și-o pară”, cu precizarea că se citează dintr-un cântec popular basarabean. Este povestea asasinatului moral săvârșit de mareea roșie asupra individului, în esență a intelectualului, decis să-și apere cu eforturi suprafirești identitatea. Pentru a-și intitula romanul
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
în „țipete de vulturi spăimântați”, „după un chip oval și-un trup subțire” (Gol). Alteori iubirea e pustiitoare, metafora însăși fiind parcă mistuită într-o rotire cosmică. Poetul invocă stelele, dă foc cerului într-o „tragică seară”, provocând „un ultim potop și prăpăd” (Baladă la Steaua Polară). El are în sânge ritmurile agreste ale baladelor dunărene, iubirile dezlănțuite ale haiducilor și hoților de codru (Rit). Formarea lui V. în atmosfera Școlii de Literatură și a revistei „Tânărul scriitor” și-a pus însă
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
I, București, 1971, [Proză], în Îndrăgostiții din Marona, București, 1972; Boleslaw Prus, Anielka, pref. trad., București, 1973, Avanpostul, pref. trad., București, 1992; Henryk Sienkiewicz, Prin foc și sabie, I-II, postfața trad., București, 1973, Pan Wolodyjowski, pref. trad., București, 1974, Potopul, I-III, pref. trad., București, 1977, Hania, București, 1986, Paznicul farului, îngr. și pref. trad., București, 1987 (în colaborare cu Teodor Holban), Familia Polaniecki, pref. trad., București, 1987, Pe câmp de glorie, pref. trad., București, 1992, Prin pustiu și junglă
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
secera fulgerătoare... Bat mii de raze-n fețe dogorite. Ușor se-nclină spicele-aurite, Când snopii-n șir...cântați secerătoare! Se clatină, lung țipă sub povară Căruțele pe drumul alb de țară; Pocnind din bice hăulesc flăcăii. Apusul joacă-ntr-un potop de pară; Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul văii... (Șt. O. Iosif Secerișul) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: holde, hăulesc, huiește, potop, povară, crai. 3. Găsește expresiile din text cu ajutorul cărora se creează
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
de țară; Pocnind din bice hăulesc flăcăii. Apusul joacă-ntr-un potop de pară; Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul văii... (Șt. O. Iosif Secerișul) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: holde, hăulesc, huiește, potop, povară, crai. 3. Găsește expresiile din text cu ajutorul cărora se creează: Imagini vizuale, Imagini de mișcare, Imagini auditive. 4. Ce descrie Șt. O. Iosif în această poezie? 5. Dați titluri celor patru tablouri de poezie 6. Identifică și analizează verbele
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
niciodată anulat, va fi amortizat progresiv în versurile din următoarele două decenii - O casetă cu șerpi (1970), Bunica se așază în fotoliu (1971), Sufletul obiectelor (1972), Trecătorul de demult (1975), Iepuri și anotimpuri (1976), O nuntă de cenușă (1977), Un potop de simpatii (1978), Copleșit de glorie (1980), Prognoză meteorologică (1981), Întrebare retorică (1983), Numai dulceața porumbelor (1985), Tango și alte dansuri (1989), Visul vine pe scara de servici (1992) -, unde se fixează formula caracteristică a poetului. Trei sunt elementele specifice
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
inocente, București, 1969; O casetă cu șerpi, București, 1970; Orologiul, București, 1970; Bunica se așază în fotoliu, București, 1971; Sufletul obiectelor, București, 1972; Trecătorul de demult, București, 1975; Iepuri și anotimpuri, București, 1976; O nuntă de cenușă, București, 1977; Un potop de simpatii, București, 1978; Copleșit de glorie, București, 1980; Prognoză meteorologică, București, 1981; Amintirile unui fost corector, București, 1982; Întrebare retorică, București, 1983; Caligrafie și culori, București, 1984; Numai dulceața porumbelor, București, 1985; Suvenir, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1986; Viața
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
pieri claustrat pe vecie în clădire, într-un incendiu purificator. În Matca soluția este continuitatea biologică, realizată cu orice preț. Într-un final sugestiv moartea se confundă cu nașterea, „înălțarea” pruncului nou-născut este plătită cu scufundarea mamei în apele unui potop, ce amintește de cel primordial. Mari evenimente - unele din Vechiul și din Noul Testament -, geneza omului și a lumii, potopul, moartea și renașterea se confundă și se interpretează reciproc, într-un text ce stă integral sub semnul paradigmei Matca. Personajul lui
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]