31,455 matches
-
ne așteptam: "M-am lăcomit cu gheara care scurmă./ }ărușii rădăcinilor mă-nțeapă./ Zac răscolit la fiecare apă,/ iar toamna-mi intră-n curte ca o turmă.// Când - leoarcă de neliniști - trec duiumul/ de amintiri ce-mi treieră pământul,/ mă povestesc legendele, iar vântul/ mă-mprăștie-ntre stele ca pe scrumuri.// Armura mea cu zări interioare/ presară secetele vremilor cu glastre./ Crescură bubele pe sufletele noastre/ ori mătrăguna vremilor mă doare?" (la treptele de spirit). Astfel avem a face cu un
Recitindu-l pe Ion Caraion by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10291_a_11616]
-
de poezii "tîrzii și coapte", i se spunea, atunci, prologul. Și, pentru-un cerc de pasionați, care ocupă, într-o seară, stalul, cînd Foarță le semnează invitații, așa o să arate, ever, poezia. Și mot de passe - cine oare să fi povestit că,-n anii studenției, cine-l citea putea veni cu ei la o bere? - era Dimov. în fine, lectură, descoperire, pe urmă întîlnire. "Casa poetului". Sanctuar? Prostii, apartament de bloc, tămîiat cu fum de grătare. Și, "constrînsă/ a împărți cu
"Scrie visul de poet..." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10319_a_11644]
-
Se pare că la 17 ani i-a căzut din întîmplare în mînă dialogul Gorgias de Platon și, citindu-l, a lăsat dintr-o dată gospodăria și vinurile sale, plecînd la Atena și punîndu-și viața în slujba filosofiei. Întîmplarea aceasta este povestită chiar de Aristotel, atîta doar că ea este înfățișată ca și cum protagonistul ar fi fost cu totul altcineva, un țăran din Corint. Forma aceasta de autobiografie în care evenimentele propriei vieți sînt puse în seama altuia nu i-a putut însă
Prejudecățile mînzului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10331_a_11656]
-
lavandei, cu freamătul Rhonului, cu amețitorul mistral, cu intensificările norilor, furtunilor, ploii. De regulă, însă, iese învingătoare căldura, canicula de-a dreptul, cum s-a întîmplat anul acesta și, mai presus de orice, TEATRUL. Protagonistul absolut al lunii iulie. Așa cum povesteam și în numărul trecut al revistei, dar și cu alte prilejuri, ideea cu care au venit cei doi tineri directori de festival, Vincent Baudriller și Hortense Archambault, în 2004, la preluarea mandatului după lunga prezență benefică a lui Bernard Fevre
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
spune că personajul propriilor lui pagini nu știe cine e și ce vrea. Dimpotrivă, rînduri care pot sta alături de orice proză a dublei priviri, dinspre matur trecut din copt spre copilandru, dinspre ce-am ajuns spre ce credeam că devin, povestesc strategiile lui de-a scăpa dintr-un liceu particular cu reguli stricte, ca să ajungă la stat, în anonimatul de la Sf. Sava, de unde putea s-o "șteargă" spre libertatea lecturii și-a politicii. Ultima, presărată cu șoapte de alcov, îi prilejuiește
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
că, citiți ! Independent de această anchetă, dar cumva în prelungirea ei, găsim interviul lui Ion Mureșan cu un poet din afara oricărui raft: Ioan Colcer, fierarul din Voievodeni, autor de verșuri. Adică de cântece de înmormântare în care cel dispărut își povestește, în semn de rămas-bun, viața. Din 1963 până azi, a adunat 496 de asemenea poeme. Desigur, putem fi un pic sceptici, ca în fața oricărui ritual conservat încă, avem voie să suspectăm eventuale deprecieri ale lui. La urma urmei, povestașii sunt
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
Institutul European. În continuare, s-a desfășurat dezbaterea Exilat printre frați, coordonată de Lect.univ.dr. Constantin Ilaș, la care au participat scriitorul Romulus Rusan și patru foști deținuți politici: Tuțu Spirul, Gelu Simionescu, Dumitru Bazon și Dumitru Vacariu, care au povestit asistenței traumele prin care au trecut în închisorile și lagărele comuniste. Un alt eveniment marcat în cadrul proiectului a fost căderea Zidului Berlinului, prin evenimente realizate în parteneriat cu Centrul Cultural German Iași. Astfel, pe 27 noiembrie, a fost vernisata expoziția
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
având în picioare ghete mari, țărănești, cu șireturile desfăcute, pe Nichita Stănescu, cu figura devastată de intensitatea trăirilor, pe Vladimir Streinu, privind în tavan, ca într-un cer prea jos, pe Ana Blandiana, sorbind dramatic dintr-o țigară! Ion Cucu povestește generațiilor viitoare cum era viața literară și ce atitudini aveau protagoniștii ei, în a doua jumătate a secolului douăzeci. Povestește, în plus, pentru privitorii cu sensibilitate, cum modelează cititul și scrisul chipul ființei omenești, cum îl cizelează și iluminează, cum
Ion Cucu ne invită la o călătorie în timp by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10529_a_11854]
-
Streinu, privind în tavan, ca într-un cer prea jos, pe Ana Blandiana, sorbind dramatic dintr-o țigară! Ion Cucu povestește generațiilor viitoare cum era viața literară și ce atitudini aveau protagoniștii ei, în a doua jumătate a secolului douăzeci. Povestește, în plus, pentru privitorii cu sensibilitate, cum modelează cititul și scrisul chipul ființei omenești, cum îl cizelează și iluminează, cum îl purifică de acea animalitate reziduală care transpare la oamenii necultivați. O atenție aparte merită și catalogul-album, conceput ingenios ca
Ion Cucu ne invită la o călătorie în timp by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10529_a_11854]
-
Dumitru Hurubă Internat la Bălăceanca pentru niște psihanalize, prietenul Haralampy povestește celor 7 cumnați veniți la el de prin Bucovina: -Ay, mamă, ce vremuri trăiam acum câtva timp! Pe voi nici nu vă duce mintea, dragii miei... Seară de seară mă așezam în fața televizorului gândind cu groază că voi auzi prin
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
de Cesar care își notează, transcrie "vise, coșmaruri, dorințe (...) întâmplări care n-au avut loc", conștient nu doar de importanța povestirii dar și a consemnării: "De ce am notat? Cum aș fi putut proceda altfel? Faptele nu există dacă nu le povestești, în a le depăna stă tot farmecul!...". Voluptatea investigării se asociază cu cea a relatării, a confesiunii. Cesar scrie scenarii, scrie anonime, sugerează conspirații, de altfel condiția sa primă de delator se suprapune celei de regizor al existenței, de păpușar
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
cu Cenaclul "Marin Mincu", iar în poza de la aceiași pagina, în dreapta lui Iulian Neacșu se află scriitoarea Passionaria Stoicescu, care a contribuit magistral la completarea imaginii regretatului poet Grigore Vieru. ÎN VESTIARUL INIMII Mă uit la tine anonim și mă povestesc. Mai eram eu în preajma, prăfuit că un ceas din magazinul cu antichități, numai duminică, în vestiarul inimii. PORTRET Ea era părul de lângă fereastră lumii mele, bătrân, aplecat spre răsărit, devastat din când în când de copiii vecinului de Răi, mângâiat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
reflectă o frântura din adevărul luminii. 1002. Privirea luminii din noi nu poate fi umbrită decât de roua cuvintelor iubirii. 1003. Ce altceva poate să fie apă vieții decât o lacrima a acestei lumi? 1004. Numai visul poate să-ți povestească realitatea luminii din iubire. 1005. Cel ce nu poate visa își irosește clipele vieții degeaba. 1006. Oricâte vieți ai primi în dar tot ți-ar mai trebui una pentru ați alege clipă eternă a morții dacă nu iubești. 1007. Viață
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
era lovit, doborât la pământ și călcat în picioare. “Dă-i la cap să nu mai miște!”. “Omoara-l”. Se auzeau pârâituri de oase sub loviturile răngilor și urlete de durere ale celor loviți în mod bestial. Mi s-a povestit că în infernul de la Măgurele, un ofițer, fost halterofil la Dinamo (nominae odiosa) le rupea pe genunchi mâinile celor pe care ii anchetă. Așa se explică numărul mare de fracturi făcute cu batele minerilor și datorită excesului de zel al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
rămas decât un amărât de colț, unde și-a amenajat un băiat „isteț” o mică terasă cu 3 mese, nimic nu se mai păstrează, decât în amintirea celor peste 80 de ani sau cei care au aflat când le-au povestit părinții: aici a cântat renumitul Zavaidoc), în stația lui Zavaidoc și parcă auzi vocea vatmanului care anunța: „Dă-te neamule jos, Să bei un vin spumos/ Să mănânci peste batog/ Și să-ți cânte Zavaidoc. Tramvaiul pleacă, dar rămâne zumzetul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
despre el) Legătură a fost întâmplătoare: datorată vieții searbede din acel orășel, evadam din când în când din internatul în care mă considerăm deținut. Întruna din acele modeste escapade am întâlnit un binevoitor sfătos care m’a îndemnat să-i povestesc de ce eram plictisit. Mi-a plăcut să discut cu el: după mai multe ore plăcute petrecute împreună, am aflat însă că este nu numai profesor la acelasi liceu, dar și că îi voi fi elev. Cum îi mărturisisem că urăsc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
un pahar cu lapte și biscuiți. Durerile de stomac se potolesc. Beau laptele. Biscuiții nu vor să se moaie în lapte. Păcat. Altădată se muiau. Altădată. Acum beau laptele și mă duc să mă culc alături de ea, fără să-i povestesc nimic. Ar râde de mine, de visul meu zbuciumat într-un oraș totdeauna liniștit. CANDELA MAMEI ...Cât de frumoasă ai fost mama Și primăvară ține minte, Șoptește plopilor în taină S-adie-aducerile-aminte. Șuvița orelor uitate Mi-o răscolește peste frunte Iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
scria frumos. Peste ani de zile aveam să-i vizitez o expoziție de pictură la București când mi-a spus: Modelul meu a fost Emil Ștefănescu, păcat că nu am avut talentul lui. Îmi aduc aminte de cum Emil ne-a povestit odată, (erau o plăcere orele de desen când după ce ne dădea o temă de desenat ne povestea lucruri interesante, mai ales pentru noi, tineri însetați de noutăți) cum, când era student la Belle-Arte, a participat și el cu o pictură
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mi-a spus: Modelul meu a fost Emil Ștefănescu, păcat că nu am avut talentul lui. Îmi aduc aminte de cum Emil ne-a povestit odată, (erau o plăcere orele de desen când după ce ne dădea o temă de desenat ne povestea lucruri interesante, mai ales pentru noi, tineri însetați de noutăți) cum, când era student la Belle-Arte, a participat și el cu o pictură la o expoziție la vernisajul căreia a venit și Regina Maria. Spre surprinderea lui cât și a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
din ochi pe Răzvan după câteva repetiții am ajuns sa stiu pe de rost nu numai replicile lui Răzvan, ci și ale celor cu care el dialogă, lucru care avea să mă salveze la bacalaureat. Dar asta am să o povestesc peste câteva clipe. Piesa a avut succes și toată lumea a fost mulțumită, mai ales eu care am avut ocazia că trei saptamani pe scena să-mi fac veacul. Dacă am pierdut destul de mult din cursuri, am câștigat învățând aproape tot
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nu fac comparația între el și Gușetoiu, amândoi drepți că bradul până la adânci bătrânețe și amândoi cu mintea sprintară.) L-am adus la București la emisiune unde a făcut o remarcabilă impresie. Un batran în costum gorjenesc, care după ce a povestit niște întâmplări cu haiduci-avea un talent deosebit de narator-el însuși fiind nepotul haiducului Radu, a cântat printre altele balada”Trage Radu din Cimpoi”. Emisiunea a fost prezentată de muzicologul Vasile Donose, care după emisiune a spus. “Nea Costică nu am avut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ne predea pentru o scurtă perioadă în timpul războiului, si Rica, învățătoare în comuna Păușești Mâglași. O comună în drum spre Olănești, la 14 kilometri de Râmnic. Știu pentru că am fost pe acolo și cu această ocazie doamna Rica mi-a povestit o întâmplare din copilăria lor de fete, întâmplare confirmată de doamna Călinescu. Virginica nemaiputând confirmă, fiind răpusa de un cancer spre sfârșitul războiului. Tatăl lor, tot învățător în aceiași comună, dar de fapt mama lor, avea în colivie o gaița
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Stoica s-a pronunțat pentru patetism, văzut ca o provocare a literaturii actuale dominată de tot felul de mizerabilisme, scrisorile lui sînt de o stăpînire aproape de neînțeles. Viața îl distrage permanent, nu are timp de lamentații și de frică, scriitorul povestește și o face firesc și intens, nestingherit, cu ritm, poftă și umor, cu stîngăcii normale, pune lucruri în relație, face corespondețe și comentarii, descrie, își amintește, abia reflexiv uneori, alteori doar pune o întrebare și o lasă acolo... Oameni, întîmplări
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
întîmplările zilnice ale provinciei și de comportamentele oamenilor ei, izolarea și repaosul la care îl obligă boala erau cu atît mai greu de suportat. Găsea mari satisfacții intelectuale și sentimentale în nimicurile vieții și se simțea dator să le salveze povestindu-le. Prietenește, direct și cald, dintr-o postruă aproape anonimă, fără fițe de artist, neascunzîndu-și propria uimire. O anume prolixitate a lui, reproșată de unii critici, venea, de fapt, din generozitate nu din egocentrism. Scriitorul restituia lumea oamenilor, era un
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
de unii critici, venea, de fapt, din generozitate nu din egocentrism. Scriitorul restituia lumea oamenilor, era un intermediar de o curiozitate extremă, dotat cu fin simț de observație și, mai ales, cu plăcere și talent al spunerii. Sorin Stoica putea povesti orice - într-un text din volumul colectiv Povestiri mici și mijlocii "povestește" un fes -, era un one man show-writing. Cred că Sorin Stoica s-a apucat de scris pentru că nu avea niciodată destui prieteni cu care să povestească. Privind în
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]