25,546 matches
-
comunitate și povestire, care e statutul povestirii. Cu background-ul antropologic în spate, Sorin Stoica sublinia că orice comunitate se legitimează prin povestirea membrilor ei, naratorul gestionînd marele Text în sensul căutării unei minime coerențe. Dincolo de toate frontierele se află povestirea. Al doilea roman, O limbă comună este povestea scriitorului-narator din Dincolo de frontiere, iar problema pe care o pune de data aceasta este relația dintre realitate și ficțiune. Avatarul rocker-ului Jul din primul roman este scriitorul creator de personaje; cu
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
este povestea scriitorului-narator din Dincolo de frontiere, iar problema pe care o pune de data aceasta este relația dintre realitate și ficțiune. Avatarul rocker-ului Jul din primul roman este scriitorul creator de personaje; cu un statut asumat scriptural, dator față de povestire și realitate. Satul și oamenii pe care îi ficționalizase în primul roman se revoltă, nu se recunosc, se simt trădați, în plus, cîteva lucruri inventate s-au întîmplat ulterior cu adevărat în sat și numai scriitorul este de vină pentru că
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
identifică și "vindecă" realitatea luînd-o în stăpînire prin actul scriptural, dar are și responsabilități. Cîteva trăsături îl diferențiază net pe Sorin Stoica de colegii lui de literatură. Spunea el că meschinăria nu are ce căuta în literatură. A pledat pentru povestire, dar nu povestirea "abjecției", a "urâțeniei, hidoșeniei lumii", ci povestirea prin compensație. De aceea, boala lui e trecută sub tăcere, îi menajează pe ceilalți, le distrage atenția de la propria nenorocire, angoasele nu trebuie date mai departe. Generozitatea cu care un
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
realitatea luînd-o în stăpînire prin actul scriptural, dar are și responsabilități. Cîteva trăsături îl diferențiază net pe Sorin Stoica de colegii lui de literatură. Spunea el că meschinăria nu are ce căuta în literatură. A pledat pentru povestire, dar nu povestirea "abjecției", a "urâțeniei, hidoșeniei lumii", ci povestirea prin compensație. De aceea, boala lui e trecută sub tăcere, îi menajează pe ceilalți, le distrage atenția de la propria nenorocire, angoasele nu trebuie date mai departe. Generozitatea cu care un scriitor oferă frumusețea
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
dar are și responsabilități. Cîteva trăsături îl diferențiază net pe Sorin Stoica de colegii lui de literatură. Spunea el că meschinăria nu are ce căuta în literatură. A pledat pentru povestire, dar nu povestirea "abjecției", a "urâțeniei, hidoșeniei lumii", ci povestirea prin compensație. De aceea, boala lui e trecută sub tăcere, îi menajează pe ceilalți, le distrage atenția de la propria nenorocire, angoasele nu trebuie date mai departe. Generozitatea cu care un scriitor oferă frumusețea lumii și căutarea acelei "limbi comune" care
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
nu trebuie date mai departe. Generozitatea cu care un scriitor oferă frumusețea lumii și căutarea acelei "limbi comune" care să stîrnească emoții în oameni, vorbeau, de fapt, despre disponibilitatea lui de a insufla seninătate, de a satisface nevoile cititorului, recuperând povestirea din zonele marginale, oferind-o apoi mai departe, modest, fără orgoliu auctorial... Sorin Stoica spunea că astăzi, revoltații, snobii, dezabuzații, "nonconformiștii", abia ei sînt trend: "Unii protestează, se protejează fiind abjecți, io aș protesta printr-o utopie." Sorin Stoica avea
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
o lună! Se simte în vocea ei ostilitate, nepăsare". Nu altminteri e tratat de Marin Sorescu, pe atunci ministru al Culturii: "Două minute cu Marin Sorescu, pe care-l rog să intervină la Cultură, ca să obțin OK-ul pentru vînzarea Povestirilor de adormit Ancuța. Ezită, e preocupat, nervos, se vede că n-are timp de mine. Se încheie astfel o veche prietneie cordială. La televiziune se difuzează o emisiune pompoasă dedicată lui Dinu Săraru: "Participă Răzvan Theodorescu, Râpeanu, Păunescu și Prea
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
franțuzește. Impresionat, "Oncle Bob" a început să distribuie ceva... A venit un vehicul arhaic. Și la noi (adică la Londra) sunt din ăștia, explica "Oncle Bob", dar acolo poliția nu glumește. Și a rămas puțin pe gânduri. Dar rup firul povestirii. Ținând seama de stupiditatea generală, prezint pentru alde Mitică al nostru câteva aspecte... De la moartea lui Carol I în 1914 și până la venirea generalului Averescu în 1922, România a fost condusă de regele Ferdinand, cu a sa regină Maria, de
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
a fost, este dintotdeauna, mare devoratoare de povești, de narațiune. Multă vreme epicul a sufocat aproape toate celelalte genuri, de la Biblie încoace, prin Antichitatea greacă, Evul Mediu, Renaștere, Secolul Luminilor și tot ce i-a urmat. În tot acest timp, povestirea s-a făcut într-un limbaj pe care să-l înțeleagă tot omul, cu mare grijă pentru istoria care trebuia să fie accesibilă consumatorilor de epic. Firul narativ a tiranizat - din fericire - textul. Chiar și poemele cele mai lirice aveau
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
bine făcute, să lăsăm romanul să captiveze și să dea pâine, circ și basm (iubire și promisiunea de viață eternă). Ceea ce ineviatbil o să fie distrus este rasa umană. Omul are să fie ras de pe fața pământului. Din- tr-o jonglerie cu convențiile povestirii (în Modernism) trans-romanul a alunecat într-un tragism sumbru. Mulți romancieri de la acest început de mileniu au sentimentul că trăiesc sub semnul unei iminente nenororciri planetare. Apocalipsa bântuie trans-romanul. Tragismul e semnul distopiei și e lucru știut că romanul Desperado
Trans-romanul by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10563_a_11888]
-
știe că nici o poveste nu este adevărată, ci, doar, că are sens. Autoficțiunea este povestea transformării eului narator, a regăsirii lui - o poveste care-și manifestă convențiile narative constitutive, în ideea de a fi sinceră cu cititorul. Pentru că nu numai povestirea trebuie să fie autentică, ci și cadrul ei. Eul autoficționar nu relatează o poveste căreia i-ar fi fost martor, ci se povestește pe sine, este eroul propriilor fapte puse în cuvinte și enunțătorul cuvintelor care le reprezintă. Felul în
Autoficționarii by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10604_a_11929]
-
paseismul, refugiul în amintire, contemplativitatea, provincialismul moldovenesc, melancolia sumbră provocată de ineluctabilul zădărniciei universale. Ar fi trebuit să devină un critic fidel al colegului său de școală Mihail Sadoveanu, pe care îl și întâmpină de altfel cu analiză minuțioasă a povestirilor sale de debut, din 1904. Diferențierea de orientare o resimțea ca pe o datorie profesională, după cum mărturisește în seria de articole de opinie Literatura și critica noastră, publicate în 1905 în "Epoca" și incluse în volumul I din Pași pe
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
în volumul I din Pași pe nisip: Nimeni nu are mai multă afecție pentru Sadoveanu decât eu, prietenul vechi de copilărie și de școală, și nimeni nu urmărește mai cu interes sforțările ce face talentul său pentru a se stăpâni. Povestirile sale desigur erau opera unui talent ce se afirma. Ele aduceau cu ele o poezie nouă și un stil în care se recunoștea o mână de adevărat scriitor. Dar aceste povestiri mai veneau încărcate cu niște elemente romantice, ce proveneau
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
sforțările ce face talentul său pentru a se stăpâni. Povestirile sale desigur erau opera unui talent ce se afirma. Ele aduceau cu ele o poezie nouă și un stil în care se recunoștea o mână de adevărat scriitor. Dar aceste povestiri mai veneau încărcate cu niște elemente romantice, ce proveneau direct din literatura populară a haiducilor și erau de o natură nu tocmai recomandabilă". În 1905 sau 1906, E. Lovinescu nu-l judecă din punctul de vedere al modernismului, căci el
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10619_a_11944]
-
cifre")... Epica e tulbure la propriu și la figurat, un fel de poligon de încercări cenacliste, o poștă a redacției bombardată cu textele unui singur expeditor. În cartea "splendid construită" nu se vede nici cea mai vagă idee de construcție. Povestirile sunt la fel de haotice, dezlânate și prost redactate, cu câteva fragmente mai onorabile în Planeta do diez și bune pagini în Omul care a terminat-o cu lumea, acestea din urmă datorate însă lui D.H. Lawrence. Pe care tânăra autoare ambiționează
Noua pornografie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10596_a_11921]
-
Paradisul suspinelor avea cinci gravuri ale lui Marcel Iancu) este documentul cu care se poate demonstra contribuția lui Caragiale la avangardă. Nu e, nici Tîlbîc, Tureatcă & Co., o proză care să spargă tiparele, doar un colaj (sic!), bine făcut, de povestiri realiste despre un real absurd. Al Armatei, zisă și "marea mută". Numai că și acolo, ca peste tot, se duce vorba. Bunăoară, zvonul despre O inspecție sanitară inopinată. Pînă să vină generalul medic de la București, lumea își vede de treabă
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
punctata de imagini descriptive, unde imaginea sugerează o tentă suprarealista. Nu zăbovim acum, asupra vastei sale creații, doar conturam ideea că, acest poet al îngerilor a fost considerat unul din mării clasici ai literaturii române, poet inovator și creator în povestire al realismului magic, operă lui căpătând o binemeritata răspândire. Vasile Voiculescu este o personalitate complexă: într-un singur om se întâlnesc simultan: cărturarul, medicul, educatorul, ziaristul, etnograful și folcloristul și, nu în ultimul rând, scriitorul. La baza creației sale lirice
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Ed. Fundației Culturale „Ion D. Sîrbu” Petroșani, 2005), ordonate (și alături de alte texte) în conexiune ideatica, în capitolele: ÎI. Literatura universală (Harold Bloom - la 75 de ani; Julio Cortázar - Proiectarea literară a concretului (Manuscris găsit într-un buzunar și alte povestiri); Ion Dugăeșescu - Complexul Dinicu Golescu (Prin America); Dan Grigorescu - O carte savanta (Românul american al sec. XX); Javier Mariás - orașul englez ca pretext literar (Românul Oxfordului); Toma Pavel - Preocupări transfrontaliere (Povestiri filosofice); Scriitori români în enciclopedii americane (Constatări și opinii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
a concretului (Manuscris găsit într-un buzunar și alte povestiri); Ion Dugăeșescu - Complexul Dinicu Golescu (Prin America); Dan Grigorescu - O carte savanta (Românul american al sec. XX); Javier Mariás - orașul englez ca pretext literar (Românul Oxfordului); Toma Pavel - Preocupări transfrontaliere (Povestiri filosofice); Scriitori români în enciclopedii americane (Constatări și opinii)) și IV. Bloc notes (Despre cărți americane; Dorul imitației; Pământul dintre oceane; Temporar, locuind la Chicago și World Book despre România). Prima serie se deschide cu cunoscutul critic literar american, Harold
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Mureșanu: Poezii, Vlaicu Bîrna: Brume, Grigore Popa: Cartea anilor tineri, Ștefan Popescu: Poeme, etc. Am tipărit deasemeni volume de proză, eseuri și critică literară: Gala Galaction: Papucii lui Mahmud (roman), Lucia Demetrius: Destine (nuvele), Ion Vlasiu: Am plecat din sat (povestire), Octav Suluțiu: Oameni și cărți, studii critice, V. Beneș: Hanul roșu (nuvele), Vladimir Vecerdea: Maree (roman), Corneliu Axente: Legea munților (roman pentru tineret), Dan Botta: Comedia fantasmelor (dramă) și alte cărți semnate de Alexandru Ceușanu, Ion Bălan, George Sbîrcea etc.
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
scrisori ca nebunele. Scriu pagini întregi. Mai dau și telegrame pe deasupra. Toate au talent, stil, vervă, chiar în exces. Tînărul Dan Deleanu trimite, pe lîngă scrisori și în chip de scrisori, poeme femeilor. La Medeleni dar și alte romane și povestiri sînt burdușite de epistole reproduse in extenso. În epoca radiocomunicației și a transmisiilor digitale, telegraful a dispărut și vechiului PTTR i-a căzut un T. Înainte însă, mesajul telegrafic era simbolul urgenței și conciziei, în formulări dramatice sau comice. Mulți
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
manent e adesea lucrul dracului! O doamnă tînără, soție de maior, primește din greșeală o scrisoare agramată adresată soțului ei de o prostituată. Aceea avea adresa tot dintr-o carte poștală pierdută de ofițer la ea. Aflăm totul dintr-o povestire de G.Brăescu. Doamna, furioasă, se transportă la expeditoare, în Cruce, și acolo e confundată de un adolescent cu o profesionistă. Află astfel pe viu lucruri noi și e remunerată cu o monedă de cinci lei. Nevasta, pînă ieri casta
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
învîrtește sau ca Stănică Rațiu care interceptează fără scrupule mesajele altora. Trucul scrisorilor găsite tîrziu și constituite în documentar este adesea utilizat în literatura noastră precum în Scrinul Negru de G. Călinescu sau, mai ingenios, în Trei saci de poștă, povestire de Fănuș Neagu. Nu e vorba deci de O scrisoare pierdută, ci de trei saci întregi! Cel care intră în posesia lor, nemaiputînd livra corespondența adresanților, o ține penru sine și, ca delectare, deschide cînd și cînd, cîteva scrsiori și
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
un ansamblu, în care contează în aceeași măsură formatul, compoziția, așezarea în pagină, fonturile, calitatea hîrtiei, machetarea, cu alte cuvinte creația rămîne esențială dar tehnica, elementele tipografice sînt și ele valorizate plastic. Fie că e considerată o lectură figurată a povestirii, fie că are o apăsată funcție pedagogică sau una dominant estetică, albumul acaparează, încet, încet, noi teritorii precum Proust și Boris Vian, Homer și Cervantes, fiindcă orice capodoperă a literaturii generale (subînțelegînd pentru adulți) poate deveni album, dacă își găsește
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
care-l terorizează și mai puțin băiatul care nu voia să crească. Chiar dacă fiecare ilustrație este însoțită de fraza sau paragraful din text care a inspirat-o (pesemne o condiție impusă de juriu), multe din ilustrații debordează simpla secvență o povestirii și propun, cu mijloace și tehnici diferite, un univers straniu, uneori fantastic, uneori absurd, uneori naiv, suprarealist, cu accente tragice, comice sau ironice. Impresia generală pe care o lasă expoziția consacrată Alicei și lui Peter Pan, ca și de altfel
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]