2,756 matches
-
O urăsc aproape la fel de mult cum urăsc arahidele. Dar nu mă pot opri din mâncat.” După părerea lui Ben Walters: „deși faimos ca un mare actor, și în sens literal, și metaforic, lui Welles i-a plăcut întotdeauna rolul de povestitor, mai mult decât cel de personaj, iar în televiziune a simțit că a găsit platforma ideală. Nu a văzut-o ca pe un vehicol pentru un spectacol de film sau de teatru, ci ca o formă de conversație, precum radio
Premieră TV ORSON WELLES interpretat de DOREL VIȘAN în „Al dumneavoastră, Orson Welles!” () [Corola-blog/BlogPost/339318_a_340647]
-
the edge of the case, against the blue sky of Mombasa, shall be left to turn from one side to the other, all alone, în Hamburg, where no one knows of Africa.” Dincolo de componentă emoțională, însă, Blixen e un excelent povestitor și narează cu un aer de documentarist - dar unul care e cu adevarat pasionat de obiectul documentarului sau, si descrie extrem de natural psihologia nativilor, cum se raportează la timp și la propria soarta, ca și felul în care omul alb
Karen Blixen: Din inima Africii către Departe de Africa. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339320_a_340649]
-
întreaga galerie a țăranilor descriși până acum în literatura noastră. El este „victima unei sinistre ironii a sorții” sub pașii istoriei atât de neiertători. Niculae Moromete se împletește cu destinul scriitorului. „Atunci va fi împlinit romanul „Moromeții” când și destinul povestitorului va fi relevat” (interviu Păunescu-Marin Preda.). Niculae pare a fi până la un punct Marin Preda, Iată o scenă tulburătoare de extaz și visare la moartea părintelui: „Tată, șopti el, eu nu te-am părăsit niciodată, știi bine... Nu ți-am
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
după ce trec mai întâi prin filtrul rațiunii. Este ca și cum ele și-ar caută și și-ar găsi cheia cu care să deschidă sufletul. Acesta este și cazul „Gargui” Mutilat, emasculat, împachetat între iadul carcasei exterioare decimate și iadul interior sufletesc, povestitorul (fără nume pe toată întinderea românului) își elaborează îndelung planul sinuciderii menite să îl elibereze de orice suferințe viitoare: „Corpul meu va fi poziționat cu spatele spre orșs, așa încât împușcătura mă va catapulta peste balustradă balconului. Cum creierul meu va
Andrew Davidson – Gargui. Recenzie de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339506_a_340835]
-
a popoarelor împotriva maiestăților meschine, a războiului”. Acest student transilvănean denunță corupția aparatului de stat, semidoctismul intelectualilor, parazitismul social din vremea lui. Dispărând din București, Toma Nour este prezent în Copenhaga, Torino și în fine, din Germania trimite jurnalul său povestitorului, jurnal în care ni se dezvăluie povestea vieții lui. De origine țărănească, întâlnește de mic durerea, prin pierderea mamei și în timpul studiilor la Cluj, cunoaște pe Ioan, care va deveni tribun în mișcarea lui Avram Iancu. În urma unei vizite făcute
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
în a zbura peste vârfuri. Totuși, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Oricât de apăsătoare ar fi evaluarea este de evidențiat că unul dintre cei doi mari prozatori ai literaturii oltene este Jean Băileșteanu. Găsim că în epică poți fi povestitor sau constructor de lumi. Povestitorul este cel care cu farmec transformă din realitatea trăită într-o lume la marginea imaginarului. El face ca accentul pus pe relatarea unei istorii trăite să nu apară ca disonant. Povestitorul este autorul unor istorii
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Totuși, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Oricât de apăsătoare ar fi evaluarea este de evidențiat că unul dintre cei doi mari prozatori ai literaturii oltene este Jean Băileșteanu. Găsim că în epică poți fi povestitor sau constructor de lumi. Povestitorul este cel care cu farmec transformă din realitatea trăită într-o lume la marginea imaginarului. El face ca accentul pus pe relatarea unei istorii trăite să nu apară ca disonant. Povestitorul este autorul unor istorii, este prezentatorul unor realități în raport cu
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
în epică poți fi povestitor sau constructor de lumi. Povestitorul este cel care cu farmec transformă din realitatea trăită într-o lume la marginea imaginarului. El face ca accentul pus pe relatarea unei istorii trăite să nu apară ca disonant. Povestitorul este autorul unor istorii, este prezentatorul unor realități în raport cu care are o rezonanță existențială. Constructorul de lumi este un creator de realități. Diegeza edificată de acesta este mai curând imaginată. Axioma este că limbajul nu permite o lume pur imaginară
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Marin Beșteliu). Există un realism al încercării fictivului ca fictiv (vezi J. L. Borges). Reținem chiar un realism al SF-ului, vezi I. Asimov. Ca întreg, epica românească este impregnată de biografic. Biograficul are preponderentă în raport cu imaginarul. La noi mari povestitori sunt Ion Creangă și Mihail Sadoveanu. Constructori de lumi reale sunt Liviu Rebreanu și Marin Preda. În literatura română nu există un J. L. Borges, un constructor de lumi pur imaginare. Prozatorul român este marcat mai mult sau mai puțin
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
de lumi reale sunt Liviu Rebreanu și Marin Preda. În literatura română nu există un J. L. Borges, un constructor de lumi pur imaginare. Prozatorul român este marcat mai mult sau mai puțin de biografic. Jean Băileșteanu este un mare povestitor. Convenția sub care scrie este că întâmplările relatate sunt în mare parte istorii trăite direct sau indirect. Pe această coordonată, Jean Băileșteanu este un Sadoveanu al Olteniei de sud. Pe o a doua coordonată: în background-ul epicii sale, se
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
Pe o a doua coordonată: în background-ul epicii sale, se află întotdeauna o filosofie, o înțelepciune de viață. Tipologic vorbind, filosofia existențială a eroilor lui Jean Băileșteanu este una în linia lui Albert Camus. Fundamentalmente, Jean Băileșteanu este un povestitor care gândește existența. Prin istoriile relatate meditează la sensul lumii. Înseși istoriile prezentate dau semnificație vieții. Eul narativ și eul auctorial trăiesc prin eroul aflat în scena epică. Misiunea primară a naratorului este aceea de a obliga personajele să-ți
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
de a obliga personajele să-ți facă timp să trăiască. Misiunea secundă constă în a le integra în istoria ce le impune acestora să trăiască viața pe care o au. Rămânând atât de aproape de existență, de trăire de „istoria” personală, povestitorul Jean Băileșteanu poate fi numit istorisitor. Istorisirile lui au fond existențial și, pe alocuri, pot fi aduse în realitatea din care apornit inspirația. Istorisirea este o povestire cu elemente de cronică. Cu sensibilitate, cu echilibru cu o accentuată conștiință existențial-morală
Jean Băileşteanu: Un istorisitor reflexiv, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339537_a_340866]
-
a cununat în biserică și și-a botezat fiul, Vlad. Plecarea în pelerinaj, în intervalul 10-15 mai 2006, împreună cu fiul, cu soția (Mariana) și cu sora, alături de alți 46 de olteni, constituie un moment decisiv în formula existențială a eului povestitor. Conștiința conștientă de Dumnezeu și spiritul credincios devin conștiință căutătoare de mântuire și spirit evlavios. Figura spiritului creator se profilează ca pioasă, cucernică, religioasă. Drumul smeririi este, în fapt, deschis de conștientizarea faptului prealabil că în două rânduri (1 iunie
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
18 mai 2002) intervenția divinității a adus salvarea de la moarte. Spiritul, ca totalitate, se inserează într-un dinamism mnemonic și astfel are loc o modificare identitară. Trecutul bisericesc se regăsește ca urmă activată a demersului aflat în curs. Potențialmente, eul povestitor, se regăsește ca evoluând din faza bisericească în faza smereniei. Vocea amintirii se amplifică în mod cucernic în vocea evlavioasă a prezentului. În fond, ființa cotidiană adaugă formulei sale existențiale o dimensiune de smerenie ortodoxă, manifestată prin aducerea la practica
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
Jean Băileșteanu: Jurnal de caractere și stiluri existențiale de Ștefan Vlăduțescu Remarcabila înzestrare de povestitor a prozatorului Jean Băileșteanu se face vizibilă și în încercările la care este supus oricine se încumetă să-și înscrie mesajul într-un format literar ambiguu precum jurnalul. „Viața ca o ... paradă” (Craiova, Editura Autograf MJM, 2010, vol. II), scriere
JEAN BĂILEŞTEANU: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339617_a_340946]
-
imaginației să se înalțe, căci „au dispărut, în timp, foarte multe piese”. Materialele utilizate în fixarea chipului și formulei existențiale a Rebeccăi sunt variate. Chenarul este alcătuit de un jurnal pe care aceasta i-l transmite prin testament nepotului său, povestitorul. În fapt, de la avocatul Mosari Raghil, el primește o valijoară de carton în care se găsesc: jurnalul, acte, scrisori și fotografii ale Rebeccăi. În al doilea rând, în demersul epic sunt integrate amintirile copilului-povestitor. Rebecca este cea mai mică dintre
MIREL BRATEŞ: Biografia imaginară ca posibilitate de a medita, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339635_a_340964]
-
Raghil, el primește o valijoară de carton în care se găsesc: jurnalul, acte, scrisori și fotografii ale Rebeccăi. În al doilea rând, în demersul epic sunt integrate amintirile copilului-povestitor. Rebecca este cea mai mică dintre cele patru surori ale mamei povestitorului. În al treilea rând, sunt utilizate relatările doctorului Manuțiu, cel care a îngrijit-o în Israel pe Rebecca în ultima parte a vieții acesteia. Finalmente, o sursă epică o constituie comentariile nepotului-povestitor în ce privește scrierea romanului și veridicitatea jurnalului. Sub incidența
MIREL BRATEŞ: Biografia imaginară ca posibilitate de a medita, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339635_a_340964]
-
de primul volum „Cum ar arăta viața fără fotografie? volumul I dintr-un interviu de Un Cristian” (2010). De asemenea, amintește surpriza atât a succesului neanticipat de „destui dintre cei care i-au fost subiecți”, cât și surpriza descoperirii unui povestitor. În fapt, dincolo de și prin fotografie, Ion Cucu povestește: el „nu induce o poveste, o vede sau n-o vede, o surprinde”. Pe lângă prefața de relevanță, cartea mai conține trei secțiuni: un autoportret, un interviu al lui Un Cristian cu
Ion Cucu: Un patriarh al fotografiei „literare”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339631_a_340960]
-
procedurilor de punere în fotografie. Sub aspect istoric, se dă un clar contur intelectual și emoțional Sălii Oglinzilor. În sfârșit, în plan estetic, lasă o impresie excelentă, curgerea blândă și mângâietoare a povestirii. Ion Cucu este, într-adevăr, un bun povestitor. Are și ce povesti. Prin urmare, gândim că interviul cu Un Cristian poate continua. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Ion Cucu: Un patriarh al fotografiei „literare”, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339631_a_340960]
-
Am avut minunata șansă să îl întâlnesc pe bunul meu prieten, scriitorul și compozitorul George Șerban care, de când mi-a citit „gândurile”, nu a contenit să mă încurajeze, să mă susțină și să își „împrumute” vocea sa caldă, blândă, de povestitor, pentru a realiza clipuri cu versurile mele, pe care le-am postat pe Youtoube. Am cunoscut-o pe distinsa doamnă profesoară Mariana Bendou, o persoană plină de idei și de energie, inițiatoarea proiectului „Expresia Ideii”, proiect în cadrul căruia am avut
DE LA GÂND... LA REALITATE de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340859_a_342188]
-
fața de masă a Simonei, apoi își dădu jos și mantaua. O puse pe spătarul scaunului pe care il oferise femeia. Se așezase apoi pe scaun, dar nu fu atent la povestea lui Miță, pentru că o cunoștea mai bine decât povestitorul. Privea masa încărcată cu de toate, deși, dacă l-ar fi observat cineva, ai fi avut impresia că nu vede și nu aude nimic din ce era în jur. Pe masă erau așezate o față albă de mătase și înflorată
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
urmând fiecare iță de poveste, știind-o, încadrând-o în șirul nuvelistic al cărții. Trecutul devine astfel ca un fluviu evenimențial, factic și uman, iar revenirile în prezent nostalgice. Povestirile sunt punctuale, factice, spuse, culese și alese cu talent de povestitor, cititorul trecând dintr-una într-alta ca într-un labirint de povestiri. Povestirile vin cu detalii istorice relevante, dar și cu umor ceea ce adaugă o anume savoare lucrării (e.g. „o ștampilă nemțească făcută dintr-un cartof și cerneală”, „Da, domnule
SAU REALITATEA, MEMORIA ŞI DOCUMENTUL ISTORIC INTEGRATE ÎN ARMONIA CUVÂNTULUI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341417_a_342746]
-
în istorie ca pagini ale exilului românesc. Pe această plajă uneori însorită, alteori mohorâtă, dar niciodată pustie de oameni, Octavian Curpaș nu face altceva decât radiografiază destine pornind de la fapte reale în stil reportericesc, adăugând caratele talentului său de neîntrecut povestitor și interlocutor iscusit care știe să „smulgă” extraordinarul din faptul banal, fantasticul din real și chintesența din orice întâmplare, nu fără tâlc, pentru cei care citesc ori ascultă. Istorisirile sunt antrenante, bine întocmite, iar cadrul de desfășurare este narat cu
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]
-
cu trei frumoase povești în Antologia universală „Comori de vise” scoasă la cunoscuta Editură „Armonii Culturale” din municipiul Adjud. Am citit cu mare plăcere poveștile și basmele scrise de acest minunat copil, eminent la învățătură și cu mare talent de povestitor. Doar lumea copiilor răspândește inocența, zâmbetul, candoarea și speranța, rămânând în lumea viselor și trăirilor magice. George Stroia are o imaginație bogată, cultivă binele și frumosul. Navighează pe corabia viitorului cu personaje de basm - în mod deosebit: împărați, regi, prinți
ELEVUL-SCRIITOR GEORGE NICOLAE STROIA IMPLINESTE 13 ANI .LA MULTI ANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342193_a_343522]
-
George Nicolae Stroia, cu BOGĂȚIA SUFLETULUI din ÎMPĂRĂȚIA IUBIRII, la numai 12 ani, plin de sensibilitate și imaginație, promite o tolbă nesecată de povești, spre marea bucurie a cititorilor, fapt certificat de talentul și vârsta de debut! Felicitări micului... mare povestitor, ce stăpânește cu maturitate firul poveștilor, introducând cititorul în miezul lor, purtându-l alături de personajele însuflețite cu atâta măiestrie! De asemenea, felicitări părinților, care i-au transferat din talentul dumnealor, punându-i încă de la naștere acea “pietricică magică”, asemenea personajului
ELEVUL-SCRIITOR GEORGE NICOLAE STROIA IMPLINESTE 13 ANI .LA MULTI ANI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342193_a_343522]