1,132 matches
-
este aceea că religia creștină, umanismul și modernitatea au accentuat viziunea antropocentrică și au întărit poziția de dominator a omului în raport cu natura, chiar dacă, în unele cazuri, se recunoaște că natura este un dar de la Dumnezeu. Modernitatea duce la o atitudine pozitivistă care accentuează dominanța tehnologică a omului asupra naturii, deși reacția romantică va contrapune acestei tendințe ideea că natura trebuie păstrată așa cum a fost creată, cu toate speciile și peisajele ei. Apariția așa-numitei "crize ecologice" prin deceniul al șaptelea al
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atât, scopul cunoașterii este de a realiza o reprezentare a lumii potrivit intereselor omenești. Această reorientare a cunoașterii spre ceea ce este poate fi conceput drept obiectiv duce la înțelegerea științificității în opoziție cu subiectivitatea umană și la exacerbarea unei concepții pozitiviste radicale care a accentuat aspectele de dominanță tehnică asupra naturii. În ultimele decenii însă, însuși creștinismul s-a deschis spre interpretări și lecturi care caută să justifice că religiei creștine îi este proprie o altă raportare la natură și că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o atitudine favorabilă față de natură, una indiferentă sau neutră, ori una de desconsiderare a naturii. Cred că, în linii mari, putem deosebi între două interpretări ale creștinismului. Potrivit uneia, creștinismul consideră omul stăpân al naturii și propune ierarhia Dumnezeu-omul-natura. Atitudinea pozitivistă a modernității accentuează această atitudine asupra naturii și o duce, prin folosirea tehnologiilor, la ultimele consecințe. De la Bacon la Comte ideea călăuzitoare ar fi aceea a creșterii puterii omului asupra naturii. Cealaltă interpretare consideră că natura trebuie înțeleasă ca un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este nici �subiect transcendental�, dar nici �omul epocii�. Istoricul sociologiei nu se exprim? doar pe șine, nu exprim? doar �climatul intelectual al epocii� sale, divinitatea nu �se exprim? prin el El poate descrie �faptele� prin prisma unei orient?ri teoretice (pozitiviste, func?ionaliste, fenomenologice, anistoriste etc.), poate explica �mecanisme�, poate face inteligibile ac?iunile indivizilor sau grupurilor de oameni cu pasiunile, intrigile, conflictele lor. A �n?elege presupune că istoricul sociologiei s? ajung? la semnifică?îi, la interpret?ri ale trecutului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
acelor vremi pentru epocile care au urmat, vedem cum �reformele bl�nde ?i graduale� au evitat �prefacerile n?prasnice� (Heliade R?dulescu vedea posibil un �conservatorism progresist�, Ha?deu spunea c? �progresul e posibil, nu ?i necesar�). Au existat �preludii pozitiviste�, mul?i c?rturari au urmat �ndemnurile lui Auguste Comte, dar f?r? că vreunul s? devin? �pozitivist sadea� (Al. Zub, op.cit., p.215). B. P. Ha?deu l-a apreciat �n mod deosebit pe Herbert Spencer (c?ruia i-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
prasnice� (Heliade R?dulescu vedea posibil un �conservatorism progresist�, Ha?deu spunea c? �progresul e posibil, nu ?i necesar�). Au existat �preludii pozitiviste�, mul?i c?rturari au urmat �ndemnurile lui Auguste Comte, dar f?r? că vreunul s? devin? �pozitivist sadea� (Al. Zub, op.cit., p.215). B. P. Ha?deu l-a apreciat �n mod deosebit pe Herbert Spencer (c?ruia i-a ?i dedicat volumul al doilea din Istoria critic? a rom�nilor), ca ?i Vasile Conta. A. D. Xenopol
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i la doi ani dup? introducerea lui la London School of Economics. Primul profesor de sociologie la Ia?i (1897) a fost Constantin Leonardescu, licen?iat �n drept la Paris, doctor �n filosofie ?i litere la Bruxelles, cu influen?? sociologic? pozitivist? (comtian?). Armand Cuvillier a remarcat preocup?rile sociologice ale lui Dimitrie Dr?ghicescu (ar fi trebuit ad?ugate cele ale lui Eugeniu Speran?ia, Nicolae Petrescu, Mihail Ralea � care a avut coordonator ?tiin?ific al tezei de doctorat pe Celestin
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i adep?i, precum Littr�, care nu accept? nicicum că pozitivismul s? dea �n religiozitate, chiar �n misticism ?i, mai mult, s? fie pus �n serviciul unei politici autoritare ?i reac?ionare. O asemenea alunecare este �ns? evident? �n Catehismul pozitivist (1852), �n care Comte dezvolt? ideea c? omul ar fi incapabil s? accead? la cunoa?terea suprem? f?r? religie, aceasta fiind v?zut? că reprezentarea sacralizat? a liantului social, tem? asupra c?reia Durkheim va reveni c�teva decenii
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
XIX-lea. Autor de succes �nc? din timpul vie?îi, adulat de c?tre unii, f?cut de ru?ine de c?tre al?îi, filosoful englez merit? mai mult dec�ț uitarea �n care a picat dup? moartea sa. Pozitivist consecvent, acest inginer �n domeniul c?ilor ferate, reconvertit la jurnalism ?i filosofie �n momentele de r?gaz, �?i �ntoarce fă?a de la metafizic? pe care o consider? mai cur�nd zadarnic?. Refuz�nd s? se angajeze �n eternă dezbatere
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a pus bazele unei sociologii ?tiin?ifice pe care a dotat-o cu instrumente de cercetare, cu o epistemologie solid? ?i mai ales cu un model explicativ � organicismul � care avea s? se dovedeasc? foarte fecund �n cadrul re�nnoirii teoriilor pozitiviste. Statistică moral? ?i judiciar? Expresia caracterizeaz? lucr?rile c�torva juri?ți ?i matematicieni care, �n jurul anului 1830, caut? s? introduc? �n studiul ?tiin?elor morale metodă ?tiin?elor fizice ?i naturale. Dintr-un anume punct de vedere, ace
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
recunoscut? � s? se impun? la sf�r?ițul secolului al�XIX-lea, curentele care i-au dat na?tere ap?reau foarte diverse prin inspiră?ie ?i prin con?inut. Dar, de la origine, ea mo?tene?te trei �tradi?îi� � pozitivist?, administrativ? ?i politic? � care mai �nt�i se ignor?, apoi merg al?turi, iar uneori se �nt�lnesc f?r? s? fuzioneze �ns? vreodat?. Aceast? eterogenitate, departe de a fi circumstan?ial?, va fi apreciat? aici că una din tr
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dintre istorie ?i obiectul s?u. Una dintre figurile notabile ale acestei mi?c?ri este Wilhelm Dithey care, dup? ce face o lectur? atent?, chiar dac? par?ial?, a lui Comte, nu ezit? s? critice demersul acestuia ?i metodă pozitivist? folosind o argumenta?ie care d?inuie ?i azi. �ntr-o lucrare din 1883, Dithey �ncearc? s? elucideze natură ?i condi?ia a ceea ce el nume?te con?tiin?a istoric?, printr-o ambi?ioas? sintez? care reconciliaz? filosofia istoriei, a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care aminte?te Hauser? �n cazul Fran?ei, ea are �n spate o mi?care social? de anvergur? pe care s-a grefat o conjunctur? politic? ce a accelerat muta?iile �n curs. Detractorii au criticat ideologia scientist? ?i entuziasmul pozitivist la care au aderat oameni at�ț de diferi?i precum biologul Pasteur, istoricul Fuștel de Coulanges, chimistul Berthelot sau juristul Lyon-Caen, pentru a nu cîtă dec�ț c�teva dintre figurile de frunte. To?i ace?tia erau �nsufle
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Mx (H x E)] (Wiese, 1924-1929). Sociologia are deci un statut intermediar �ntre �?tiin?ele spiritului� ?i �?tiin?ele naturii�. F?c�nd din individ unitatea de observa?ie empiric? a sociologului, von Wiese d? demersului s?u o orientare pozitivist? cu at�ț mai original? (?i, �n acela?i timp, măi marginal?) �n epoc? (Wiese, 1926) cu c�ț ea este �nso?it? de veleit??i de cercetare empiric? ?i de aplicare practic? sub forma teoriei organiz?rîi. R?mas
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
concep?iile sale vor face ?coal? �n Anglia ?i �n ??rile de Jos. ��Sociologia cunoa?terii (Wissenssoziologie) se na?te �n aceast? perioad? sub auspiciile filosofului Scheler ?i a germano-ungurului Karl Mannheim. La K�ln, primul reac?ioneaz? �mpotriva istoricismului pozitivist ?i a determinismului marxist disting�nd mai multe tipuri de cunoa?tere din care nici unul nu este superior altuia; �esen?a� lor r?m�ne imuabil? cu toat? pluralitatea ?i variabilitatea factorilor sociali care le determin? formele istorice, dar nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
produs vreodat? undeva, cu toate consecin?ele dezastruoase asupra unei imagini sociale at�ț de greu cucerite (Weiss, �n [52]). La c?derea fascismului mussolinian, sociologia disp?ruse aproape complet de pe scena intelectual? ?i ?tiin?ific? italian?: nici faimoasa criminologie pozitivist? de la sf�r?ițul secolului anterior, nici ?coală de sociologie a lui Pareto n-au avut posteritate �ntr-un univers ideologic fundamental ostil, dominat acum �ntrutotul de marxism. Doar inteligen?ia catolic? milanez? mai p?streaz? sociologia �n via??, iar apoi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Giddens, 1984) � ce r?m�n �nc? inoportune �n Fran? a. �n Germania, conflictele teoretice au fost agravate de opozi?iile socio-filosofice subiacente, iar disciplină a r?mas marcat? de puternice specificit??i regionale ce opun esen?ialmente tradi?iile pozitivist?, marxist? ?i fenomenologic? (Albert, 1987). Totu?i, un mo?tenitor al �?colii de la Frankfurt�, J�rgen Habermas [a c?rui controvers? cu neoparsonsianul Luhmann (1971) a r?mas faimoas?] renun?? la critică neomarxist? a �ra?iunii instrumentale� pentru a c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
său G. G. Antonescu, atât în conținut cât și în sursa de documentare, în lucrările sale de maturitate Gabrea se va desprinde de acesta cristalizându-și o opțiune pedagogică originală. Conform convingerii sale, pedagogia rămâne o știință obiectivă, o știință ,,pozitivistă”, factologică, în care ,,trebuie să se pășească direct în câmpul faptelor de care se ocupă ea. Să se observe cât mai mult, în timp și în spațiu, procesele de formare a omului și a neamului, să se adune rezultatele observărilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
bucureștean, urmând topologia lui Donald N. Levine, apelează de fapt la logica internă a sociologiei care cuprinde concepte, teorii, doctrine, metode, orientări, școli, paradigme etc., toate devenind criterii ce fac posibile tot atâtea istorii ale sociologiei, desigur parțiale: * criteriul evoluționist (pozitivist) * școala sociologică; * ideea sociologică, conceptele și perspectivele sociologice; * repere (figuri) exemplare ale sociologiei; * sinteza; * paradigma sociologică; * ideea sociologică și contextul cultural; * ideologia; * criteriul național ; * originea sociologiei; * perspectiva dialogală . Deducem de aici că istoricii sociologiei au urmat căi diferite pentru a
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Collège de France, la începutul anului 1826 Comte a început să-și promoveze ideile printr-o serie de 72 de prelegeri ce urmau a fi ținute la domiciliu său (în fiecare duminică între orele șapte și zece seara) în cadrul "Asociației pozitiviste" la care era invitată să participe o audiență privată, formată din distinși intelectuali ai vremii (Humboldt, Hippolyte, Carnot, Charles Fourier, Esquirol). Încercarea sa nu a fost de durată, deși obiectivul asociației era dintre cele mai mărețe: "a încheia Revoluția prin
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
septembrie 1857 se stinge din viață singur, părăsit de prieteni, în obscuritate. Scrierile * Curs de filosofie pozitivă 6 volume * Discurs despre gândirea pozitivă * Republica occidentală. Ordine și progres * Sistem de politică pozitivă sau Tratat de sociologie, instituirea religiei umanității * Cathehism pozitivist sau Sumară prezentare a religiei universale Învățăturile. Contribuția lui Comte la apariția sociologiei este unanim acceptată de gânditorii care și-au propus să deslușească nașterea acestei științe. Argumentele lor sunt de mare diversitate. Cred că acestea pot fi divizate în
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
uneia a cărui conținut schimbat față de cel tradițional îl propune. * Completează tabloul social cu necesitatea construirii unei noi religii, a religiei pozitive, în care clerul catolic este înlocuit cu un cler al elitelor. (A imaginat chiar un calendar al sfinților pozitiviști între care, la loc de frunte, sunt Adam Smith, Frederick cel Mare, Dante, Shakespeare și alții.) Religia propusă de Comte în care și-a atribuit poziția de mare preot a fost deseori caracterizată drept nonteistă, atee, religie a omului și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Comte se datorează în bună măsură discipolul său cel mai fidel, un francez lexicograf și filosof, Emile Littre (1801-1881), care însă i-a refuzat religia pozitivă considerând-o un produs nedorit al minții obosite și perturbate. În 1867 fondează The Pozitivist Review, importantă portavoce și tribună de adâncire a pozitivismului. J. St. Mill, J. Bart, E. Durkheim, curente ca neopozitivismul, operaționalismul, sunt nume importante în sociologie, din gândirea cărora Comte are dreptul să revendice o bună parte. Bibliografie Bădescu, Ilie, Istoria
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a. implementarea sociologiei create în Franța pe teritoriul spiritual al Angliei; b. evidențierea unor noi posibilități de analiză a vieții sociale. Doi termeni formează chintesența aportului filosofului englez în această direcție: evoluționismul și organicismul. Pe larg, constatăm că: * Continuă perspectiva pozitivistă de analiză a proceselor sociale, încrederea în virtuțile științei; Spencer este convins, ca și Comte, de faptul că științele naturii pot constitui un model explicativ pentru societate. * Lucrările lui Comte sunt aduse la cunoștința publicului englez, chiar dacă, nu rareori, acest
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
social. Acele teorii tradiționale care pretind că oferă o fundamentare a adevărului sau cunoașterea universală, dincolo de condițiile sociale, sau o metateorie ce oferă cheia pentru a trece dincolo de limitele altor teorii, au fost în mare parte respinse, ca și teoriile pozitiviste care consideră că știința asigură cale privilegiată către adevărul spre care ar trebui să aspire orice teorie. În privința pozitivismului, este general acceptat faptul că nu există ceea ce se cheamă "percepție imaculată", că actele de interpretare, de explicare, de cunoaștere sînt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]