2,007 matches
-
sfârșitul lui octombrie, după aproape patru luni de călătorie. De acolo a putut ajunge la destinațiune, în Moldova, pe 8 ianuarie 1645 după o călătorie de 21 de zile pe durata căreia a avut mult de suferit și a fost prădat de toate lucrurile sale. Într-o scrisoare din 12 februarie 1645, scrisă din Iași, dădea următoarea veste: Am văzut mulți catolici cu ocazia căsătoriei unei fiice a acestui domnitor cu polonezul calvin Radzowil, catolici care în ziua Purificării veniseră să
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
și Gheorghe Ștefan, boierul său răsculat, pentru preluarea tronului din Iași. Lupu a fost înfrânt și a trebuit să părăsească mai apoi capitala. În această luptă cazacii chemați într-ajutor de Lupu și conduși de ginerele acestuia, Timusz Chmielnicki, au prădat țara și capitala, distrugând și bisericile catolice din Iași și Baia, în timp ce populația se refugia printre pădurile munților. Se subînțelege că aceste incursiuni frecvente ale tătarilor, cazacilor și turcilor făceau imposibilă corespondența cu lumea occidentală. În ciuda a toate acestea, Misionarii
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
împăratul creștin Teodosie I interzice Jocurile Olimpice în anul 394, apoi Teodosie al II-lea dispune arderea și dărâmarea edificiilor, după ce a jefuit totul (statuia lui Zeus a fost dusă la Constantinopol în anul 408). În anul 395, Alaric și vizigoții pradă la rândul lor Olympia. Cutremurele de pământ din 551 și 552 transformă incinta în mormane de ruine și, ca într-un scenariu de teatru absurd, dealul Kronion alunecă peste vestigii, în timp ce râurile Kladeos și Alpheios, ieșind din matcă, acoperă cu
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
găsind cu cale să-și mobilizeze toți gardienii publici și jandarmii din București pentru a ataca sediul legionar din Str. Roma, el este singurul vinovat dacă toată lumea interlopă a mahalalelor a năvălit în diferitele cartiere comerciale, lăsate fără nicio pază, prădând cât au putut. Atribuirea acestor jafuri și devastări legionarilor (deși niciun singur legionar n-a fost identificat cu lucruri de furat, tocmai pentru că nu le furase, și chiar dacă ar fi fost câțiva ticăloși, aceștia nu puteau pângări pe toți legionarii
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
printr-o singură campanie, să se pună stăpânire pe toate țările din stânga Dunării, ceea ce într-adevăr era foarte cu putință; că turcii fiind lipsiți de bani, de forțe disponibile, lipsiți chiar de mijloace pentru a reprima cetele de hoți care prădau Bulgaria, n-ar putea să ne opună nici o împotrivire și că, după cucerirea celor trei provincii: Moldova, Basarabia și Țara Românească, dând mâna cu sârbii și, printr-aceștia, împreunându-ne cu posesiunile noastre din Iliria, se împresurau toate posesiunile turcești
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
și a moralității camarazilor săi de arme. În unul din memoriile mele asupra Arhivei Senatorilor din Chișinău, am avut grijă să adun la un loc amănuntele mai de preț date de Langeron. Din ele reiese că aproape toți generalii ruși prădau în chip nerușinat atât visteria împărătească, cât și țara în care se aflau, că ei se dedau la tot soiul de jafuri și de abuzuri, de la prădăciunea cu mâna armată până la contrabandă, iar intendența și serviciul sanitar erau putrede de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
întors împotriva lor cu desăvârșire. În vremea când ne aflam în dosul cetăților de la Dunăre, ei ne măguleau și ne cruțau, cum fac acum cu bulgarii, unde au plătit în ultimul război tot ce luau, pe când la noi răpeau și prădau pe față. Ei se prefac să considere astăzi că nu mai plătim munca de a fi cruțați. Prin această purtare au produs la noi o agitație care ar fi făcut ca toată țara să se răscoale împotriva lor dacă, la
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
este departe de a merita același elogii. Pe când turcii mențin o ordine și o disciplină perfectă, și plătesc peșin tot ce iau prin satele ce le străbat, soldații ruși iau cu ei vitele ce le găsesc în calea lor și pradă crâșmele, fără ca ofițerii lor să caute a-i împiedica, de a comite aceste spolieri, ... Aici se opresc rapoartele consulare franceze, publicate de Academia Română în colecția Hurmuzachi și, după cât știu, nu s-au mai primit copii de pe acele ale consulatului general
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a gloatei cuceritoare transpare din fiecare gest făcut pentru a le imortaliza cucerirea, iar casta incașă nu mai e de mult la putere, construcțiile lor din piatră Încă se ridică enigmatice, indiferente la stricăciunile vremii. Trupele de culoare albă deja prădaseră orașul Învins, atacînd templele incașe cu o furie de nestăpînit. Și-au satisfăcut lăcomia după aurul ce acoperea pereții, În reprezentări perfecte ale lui Inti, Zeul-Soare, prin plăcerea sadică de a preschimba simbolul voios și dătător de viață al unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
urmă cu șase ani. Ca și altădată eu eram un cancer și doamna Plumberanu o ciumă și nu conteneam să ne infestăm reciproc până ce unul din noi n-ar fi dat ochii peste cap. Inevitabil, a venit și momentul când, pradă unei crize de isterie, ea a făcut gestul de a-și rupe rochia de pe ea strigând ca arsă cu fierul roșu că n-are, că-i săracă, abia Își târăște și ea zilele dintr-un salariu de mizerie, iar eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și prea departe Doar cu gândul te petrec, Zidul care ne desparte Numai păsirile-l trec. O poveste tulburătoare descoperim în „Noaptea Învierii”, în care „Hristos a înviat”, înviind și sentimentele umane ale hoțului care intrase într-o casă să o prade, dar pentru a-i reuși acțiunea trebuia să o omoare pe bătrâna ce nu putuse pleca la biserică. Ne aducem astfel aminte de povestea autentică a părintelui Calciu din a doua închisoare, cea din anii 70-80, în care, fiind închis
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
alte cuvinte, fermieri fără acte, oameni de afaceri fără certificate de încorporare și familii fără titluri de proprietate asupra caselor în care locuiau. Sprijinit de guvern, programul lui de Soto a dat un nou statut legal oamenilor din regiunile căzute pradă unui grup de gherilă violent, Sendero Luminoso (Calea Luminoasă). Abordarea lui de Soto, calificată drept El Otro Sendero (Cealaltă Cale), s-a dovedit atât de amenințătoare pentru gherile, încât acestea i-au bombardat birourile și au încercat să îl asasineze
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
un dascăl uitat de lume mai ținea aprinsă, palida lumânare a creștinismului și a speranței... În apropiere de Florii, armata rusească, complet dezorganizata, cu soldați mai mult beți de la “velnița lui Rudch de la Rădăuți, au năvălit peste satele din jur, prădând cu sălbăticie tot ce le ieșea în cale: căi, vaci, porci, oi, si toate câte se mai puteau lua, lăsând în urma lor doar lacrimi, iar cuvântul ,,davai !, davai!” era cea mai mare spaimă. Noi copiii, de atunci care aveam vreo
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93291]
-
propriul model, molipsitor, în sensul cel mai bun al cuvântului, te îndeamnă la acțiune. Energică și deschisă, o asemenea privire este, chiar fără a se traduce în cuvinte, o binecuvântare pentru cei harnici și o mustrare amarnică pentru cei căzuți pradă feluritelor patologii ale lenevirii. Tocmai de aceea devine un reper pentru cei din jur. Reper nu întotdeauna comod, se înțelege, deci cu atât mai eficient. Un astfel de reper ne oferă doamna prof. Elvira Sorohan. Drumul intelectual și uman de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
lui Hristos o prezintă pe Fecioara Maria ca deschizătoare a porților iadului, alături de Mântuitorul element, desigur, alogen doctrinei creștine: "Apoi Maica Domnului și Christos au zburat la cer și pe urmă s-a dus (acordul verbal dialectal n.n.) de a prădat iadul; după ce a ieșit din iad, Maica Domnului întrebă pe Christos despre sufletele ce se chinuiau acolo."23 Semnalăm aici o curiozitate filologică prezentă într-o Poveste a lui Dumnezeu culeasă de Tudor Pamfile din Moldova (Tecuci): Hristos este indicat
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Românii de peste Nistru au trimis celor din Basarabia următorul apel: „Fraților moldoveni, ruși și alte neamuri din Basarabia. Nu mai putem duce viața de suferință și chin la care ne-au adus anarhia de la noi. Lăsați goi și flămânzi, zilnic prădați de bandele bolșevice, copilașii noștri mor, femeile și fetele noastre sunt necinstite chiar în fața noastră. Noi suntem veșnic purtați pe drumuri, bătuți și îngroziți de muncă; nici un chip nu știm nici ce o să mâncăm și Domnii ce vin ne acuză
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știri din Glasul Bucovinei nr.453 din 25 iunie 1920 și se spune că „marele ziar londonez Times comentând tratativele afirmă că aurul pângărit al bolșevicilor nu poate fi primit” pentru că „nu le aparține”. „O parte este a României”... „Bolșevicii pradă visteria românească rămasă în Rusia” spune Glasul Bucovinei nr.465 din 10 VII 1920: „Guvernul român a făcut de mai multe ori întrebarea la bolșevici asupra tezaurului rămas la Moscova, iar ei de tot atâtea ori au răspuns cu asigurări
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuții, Ștefăneștii, Dorohoiul, Botoșanii și Hotinul. Sub Petru Rareș, care devastase și el la rândul său Polonia, bătut fiind la Obertin (1531), Cernăuții se prefac în cenușă de polonii biruitori. Vasile Lupu stând în război cu tătarii, aceștia intră și pradă Moldova. Lupu îi trimite oaste înainte care îi nimicește. Tătarii, zădărâți prin aceasta, adună altă oaste formidabilă, intră în Moldova, o pradă și ard Cernăuții la 1650. Nu mai puțin a suferit capitala Bucovinei sub poloni, turci și tătari în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iz pilduitor, uneori câte un apel către cititori, în românește, dar și în limba germană. „Lumea zice, eu nu zic!” este o satiră cam în genul celei promovate în Regat de celebrul nostru Constantin Tanase: Că se fură și se pradă Ca și-n codru și pe stradă Și jandarmii tac chitic... Lumea zice, eu nu zic! Că pe căile ferate Pleci cu zile numărate Și că e calabalîc... Lumea zice, eu nu zic! Că de treci vama română Vameșii te
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
recrutat în parte chiar printre agenții puterii publice, cari sunt chemați a apăra societatea în contra făcătorilor de rele. În timpul principelui Mihail Sturdza, după ce s-a spânzurat câțiva hoți, securitatea persoanelor a devenit absolută și nu s-au mai produs nici o prădă ciu ne, nici un omor. Experiența este aci mai presus decât niște teorii a căror con secințe la noi au fost omorârea celor buni și asigurarea impunității celor răi. Și apoi oare toate statele civilizate, Englitera, Franța, Germania, Italia, Belgia, nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și avea în serviciul său un bătrân servitor român și o servitoare unguroaică, anume Rosa. Servitoarea Rosa se învoi cu amantul ei, un ungur și cu un alt ungur, prieten al aceluia, ca să omoare pe amândouă femeile spre a le prăda. În ziua crimei, Rosa a îndepărtat pe bătrânul servitor trimețându-l în Lipscani ca să aducă pentru stăpânele sale niște mostre; după plecarea servitorului, Rosa a introdus pe cei doi unguri în pimniță, apoi a chemat pe domnișoara ca să-i arate în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Cucuvaia cobitoare S-a pus pe Palat Și cântarea-i bocitoare Strigă ne-ncetat: Oh!... țara e zbuciumată De un hoț străin De o liftă leșinată Slugă la Berlin! Săriți, dar, români cu toții De el s-o scăpați Căci, într-altfel, pradă morții Singuri voi o dați!14 Pentru publicarea acestor versuri girantul ziarului a stat în prevenție 2 luni și 5 zile. Din Ghimpele de la 20 martie 1872: ...Am zis Neamțului să tacă Boroboațe să nu facă Ci berea să-și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pastorul din Motiers ațîța poporul împotriva lui. Era insultat pe stradă din cauza costumului său armenian; i s-au spart geamurile casei. De la Motiers s-a refugiat la Neuchâtel și apoi, pe insula Saint-Pierre de pe lacul Bienne. Expulzat și de aici, pradă nehotărîrii, s-a dus la Strasbourg, unde a fost primit cu căldură. La stăruințele contesei de Boufflers, s-a reîntors (cu o învoire specială) la Paris. Neputînd rămîne aici, a acceptat invitația lui David Hume și s-a dus cu
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Moldova, când domnitorul Vasile Lupu, ca să își câștige aliați, făgăduiește mâna fiicei sale lui Timuș, feciorul hatmanului cazacilor zaporojeni. Fiindcă vodă tărăgănează ținerea nunții, logodnicul, o făptură semisălbatică și de stirpe joasă, vine la Iași în fruntea mârzacilor săi și pradă cetatea. Îl ucide însă un tânăr moldovean, Bogdănuț, care o îndrăgise pe domniță. Aici, îndărătul personajelor și împrejurărilor istorice reale, intervine mitul dragonului. Timuș întruchipează monstrul căruia i se dau jertfă fecioarele, iar Bogdănuț este un alt Perseu, salvator al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
XX a alunecat treptat de la un "prometeism sleit" (pozitivismul) la miturile decadente ale lui Dionysos, "pentru ca în cele din urmă să reînvie o vastă mitologie hermetistă"336, Angelo Morretta se apropie de romantismul eliadesc: "lipsindu-ne umilința mitului, iată-ne pradă unei sete de putere care ne chinuiește cu neliniști și întrebări pe care strămoșii noștri nu le-au cunoscut niciodată, chiar în epocile cele mai întunecate ale istoriei omenești. O omenire fără trecut este o omenire fără memorie; și, deci
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]