1,967 matches
-
bucurie darurile văduvelor, numiți-l mai degrabă negustor decât cleric. Și nu putem nici să ne apărăm, spunând: „Nimeni nu ne-a acuzat vreodată de invadatori; nimeni nu ne-a acuzat de violență“, ca și cum învârtelile nu smulg banii văduvelor căzute pradă acelorași asupriri; nu-l interesează nici măcar pe Dumnezeu, în cel fel se înstăpânește cineva de bunurile altuia, dacă cu violența sau prin înșelătorie, atâta timp cât deține bunurile altuia. Având de-a face cu o lume primitivă, rustică, și dedicată meseriei armelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
slavii Dintre populațiile migratoare care au trecut peste pământul țării noastre, cei dintâi au fost goții. Ei au jefuit și au distrus multe orașe. Când i-au împins din urmă hunii, ei au plecat înspre miazăzi și apus. După ce au prădat și ars țara, hunii s-au așezat în Ungaria de azi. De acolo s-au năpustit și au jefuit, de multe ori, pământul nostru. Vreme de optzeci de ani, lumea a tremurat de spaima lor. Dinspre miazănoapte, au venit slavii
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
au rămas mai mulți fii și nepoți de frați. Între aceștia au izbucnit certe pentru domnie, fiecare voind să ajungă domn. Aflând turcii despre aceste neînțelegeri, intrau cu armata în Țara Românească, pustiind o. Până să se strângă românii, turcii prădau în dragă voie. În vreme de primejdie mare, se găseau chiar și femei care porneau la luptă contra năvălirilor. O astfel de luptătoare a fost, în timpul acestor războaie, și Fata de la Cozia. Era o fată orfană, din Munții Coziei. Când
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
fapt ? 2. Numiți personajele principale din textul citit. 3. Unde se petrece Întâmplarea? 4. Jurnal dublu 1. Priviți imaginea domnitorului Mircea cel Bătrân: Realizați descrierea fizică. 1. 2. Explicați Înțelesul următorului text: „ - Ce cauți, străine, În țara noastră? Aur? Bogații? Prazi? N-ai să le cucerești, deoarece ai să musti pământul.” 2. 5. Alcătuiți o scurtă povestire În care să vă exprimați gândurile, sentimentele, trăirile, referitoare la textul studiat. Dați un titlu povestirii.
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Prin jurnale tu să scrii. De talentul tău amică Nu e chip să mă-ndoiesc; Pana ta e nouă, mică Dar muiată-n dar ceresc. Lanț făcând cu-a noastre gânduri, De știință să-l legăm. Ș-așternându-le în rânduri Lumei pradă să le dăm. De măiastra ta peniță Bucuros gându-mi să leg Dar mai întâi cunoștință Noi să facem, înțeleg. Iar de-ai vrut să râzi de mine Când te-ai pus bilet să-mi scrii, C-am putut îmi
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
creștet vălul, Să-l ridic de pe obraji. Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei, Iar în păr înfiorate Or să-ți cadă flori de tei! Fruntea albă-n părul galben Pe-al meu braț încet s-o culci Lăsând pradă gurii mele Ale tale buze dulci... Vom visa un vis ferice, Ingâna-ne-vor c-un cânt Singuratece izvoare, Blânda batere de vânt. La care poeta îi răspundea: „Fugi!” Îți zic, căci a mea minte Prevestește numai rău; „Nu te du!” șoptește
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
pe umerașe costumele sale cu decorații, epoleți, trese, fireturi, petlițe, eșarfe, cusături, nasturi, butoane și dracul știe ce mai aveau și a plecat în lumea cea largă, mai puțin comunistă. A lăsat pe Băsescu în butoiul cu Murfatlar și România, pradă mai întâi comuniștilor, apoi mogulilor și acum emisiunii țigănosului cela de Turcescu de la B1TV. După ce a golit cum se cuvine, tot vinul din butoi, cu tot cu drojdia aferentă, Băsescu a hotărât că trebuie, hâc, să-i plătească hâc, regelui consumația. Și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
într-o plimbare în castel și în trecut, comentând fiecare portret din galeria strămoșilor. Ca într-un drum al crucii, tablou după tablou, bunicul și nepotul se opreau la câte o stațiune, îmbogățită cu comentariile bătrânului, care se lăsa astfel pradă uneia dintre activitățile favorite în acest mediu, cea a anecdotei iscusit povestite. Povești despre vitejii sau cusururi ale fiecăruia, aceste anecdote le dau viață celor dispăruți în memoria celor vii, contribuind la crearea identității tinerelor generații. Capitalul cultural se transmite
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
trese, fireturi, petlițe, eșarfe, cusături, nasturi, butoane și dracul știe ce mai aveau și a plecat în lumea cea largă, mai puțin comunistă și regală doar pe ici, pe colo. A lăsat pe Băsescu în butoiul cu Murfatlar și România, pradă mai întâi comuniștilor, apoi mogulilor și acum emisiunii țigănosului cela de Turcărescu de la B1TV. După ce a golit cum se cuvine, tot vinul din butoi, cu tot cu drojdia aferentă, Băsescu a hotărât că trebuie, hâc, să-i plătească hâc, regelui consumația. Și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
a fost răpită "oficial" de pe scenă în toamna anului 1950 sau 1951, nu se știe din ce motiv, trimisă în Deltă într-un lagăr de muncă, aruncată într-un grup de prostituate pentru a i se pierde urma și dată pradă "bărbaților grei" din zonă. Norocul ei a licărit, când un personaj foarte influent, basarabean la origine, aflat în relații amicale cu cel mai puternic om din țară, a recunoscut-o, a salvat-o, a readus-o în capitală și a
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
gheare, era terminat. Îl arunca direct între fălcile ei uriașe cu care, când le-ar fi închis, l-ar fi zdrobit într-o singură secundă ca pe un simplu șobolan. Datorită unei greșeli fatale, unul din ceată deja a căzut pradă acestui nesătul carnivor. Incidentul i-a înverșunat pe toți și i-a făcut să fie mult mai atenți. Ca să scape de fiară, trebuiau să respecte planul de luptă stabilit, să fie mult mai atenți, să-i anticipeze mișcările, să nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
iaz și loc de moară, Găurenii și Socola cu iaz și loc de moară, specificându-se că este "danie de la Alexandru Lăpușneanu, al cărui privilegiu l-au pierdut călugărițele în zilele lui Ioan Voievod (Ioan Vodă cel Viteaz), când au prădat turcii țara". Un element de referință pentru datare ne este oferit în finalul textului, cu precizarea că cel care a stabilit hotarele a fost Petre Albotă, mare vornic. Știm că acest mare dregător a fost unul dintre boierii credincioși ai
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
unu cu Dumnezeu, îi cădem pradă, strălucind în lumina Sa, înlăuntru și în afară. Cel afundat în beatitudinea Sinelui este împlinit. Existența sa ca Ființă perfectă este adevărul viu al experienței fiecăruia. Din păcate, din ignoranță, oamenii cad mai ușor pradă iluziilor ego-ului, realizează și se mențin cu greu în această Realitate permanentă și inerentă care sălășluiește în ei și în care ei înșiși sălășluiesc. În schimb, dezbat de zor dacă ea există sau nu, dacă are formă evidențiabilă științific, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
imense de aur pe care le deține la Fort Knox încă din 1938 și din care americanii n-au rambursat decît o treime, plus aurul cu care a plecat generalul Cian-kai-shi în Taiwan, cînd au venit comuniștii, plus ce au prădat japonezii, britanicii, francezii etc. China nu va ierta nimic. Are răbdare. Știe că puterea sa trebuie încă să crească. Puterea are cel puțin trei vectori. Un vector economic și aici vechiul Imperiu de Mijloc a făcut de mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
îndepărtate ale imperiului, dar conectată, totuși, la Roma prin vestita rețea de drumuri. La scurtă vreme, Roma a renunțat cu o oarecare ușurință la această provincie. Sub presiunea grea a năvălirii barbare, Aurelian a abandonat Dacia romană. A lăsat-o pradă goților, retrăgând administrația și armata. e. Răsăritul civilizației apusene Magnifica lume a Antichității avea să apună, dar nu și civilizația ei. O nouă lume a răsărit în Evul Mediu, sub năvălirile popoarelor migratoare care s-au abătut ca o furtună
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
care să-i ceară îndurare. Apa din fântâni fusese otrăvită, iar hrana, tăinuită. Foamea și setea îi chinuiau grozav armata care devenea tot mai chealfădă. Așa că trimisese akingii să iscodească împrejurimile, pentru a găsi niște sate pe care să le prade... Sau măcar să dea de urma oștirii ghiaurului pe care să o zvânte în bătaie. Dar soarta lor a fost nemiloasă. Erau pândiți din apropiere de cete de viteji care îi răpuneau. Nimeni nu risca să rămână în urmă. Erau hărțuiți
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din fața nenorocirii. Urletele lor erau înăbușite de tropotul greu al cailor. Galopau, purtând pe șeile lor, războinici temuți și nemiloși. Trăiau din jaf, ducându-și viața în vărsare de sânge. Tătarii s-au pornit din stepe cu gândul de a prăda ținuturile din împrejurimi. Au înaintat repede, mânându-și caii ca o vijelie. S-au strecurat rapid printre dealuri și văi. Au avut grijă să se ferească de codrii, pentru a nu se rătăci, ori pentru a nu fi hăituiți de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
tras din lulea, cafea, rahat și baclava. La sfârșitul zaiafetului, trăgea un rachiu pentru a-l lua somnul mai repede. Urca în odaie, în cântecul înfiorător al cucuvelei. Își făcea cruce cu limba și scuipa în sân, să nu fie prădat chiar de hangiu care, după ce îl cinstise, îl privea banditește cum pleacă la culcare. Ajuns în cameră, se repedea să închidă bine fereastra pentru a-l ține departe pe Dracula. Știa că, sub clar de lună, însetat de sânge, vampirul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de plăceri. Devin ceva firesc, nici nu te mai gândești la ele. În mod asemănător, serviciile (sănătate, educație, divertisment) provoacă decepție îndeosebi prin degradarea calității lor medii sau printr-o calitate care nu corespunde așteptărilor 5. Cum reacționează consumatorii căzuți pradă acestor insatisfacții? O primă atitudine constă, bineînțeles, în căutarea a noi obiecte de consum. O a doua, în a se acuza pe ei înșiși, în loc să acuze serviciile, asemenea pacienților supuși unui tratament psihoterapeutic ineficient: în acest caz, decepția provocată de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
normal într-un univers perceput ca o junglă, în care ei nu pot trăi „ca toată lumea”. Una dintre ironiile epocii este că cei excluși de la consum sunt ei înșiși un fel de hiperconsumatori. Privați de adevărata participare la piața muncii, pradă lipsei de ocupație și plictisului, persoanele mai nevoiașe caută compensații în consum, în achiziționarea de servicii sau de bunuri chiar și în detrimentul lucrurilor de maximă utilitate 31. Multe familii ajung astfel să aibă abonament la televiziunea prin cablu, deși nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
propriile slăbiciuni, ei structurează niște forțe în care se încred după aceea, spre marea lor nefericire. Din defectele lor, ei fac calități: neputincioși, limitați în timp și în spațiu, incapabili să știe totul, suspendați în mod ridicol între două neanturi, pradă slăbiciunilor lor, supuși unei mulțimi de obligații și de necesități, mici, meschini, împotmoliți în mizerie, oamenii învestesc divinitatea cu calități inverse: puternică, eternă, omniprezentă, omniscientă, nemuritoare, impetuoasă, liberă, nesfârșită, mărinimoasă, preafericită, ea reprezintă imposibilul ideal. Slăbiciunea, frica și spaima populează
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sunt Martorii noștri mai buni și mai siguri chezași ai tocmelii. Nu te voi face de ocară pe tine, de-o fi să-mi dea Zeus Slavă să birui și capul să-ți pun. Numai armele tale Am să le prad, o Achille, și da-voi acheilor trupul. Fă și tu astfel cu mine”. (op. cit., p. 418) Firea pătimașă a lui Achille îl va împiedica să vină în întâmpinarea acestei chemări spre rațiune, astfel că războiul va continua să secere vieții
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ne împăcăm? Dar dacă ar fi făcut acest demers, n-ar fi fost oare o dovadă pentru mine că ține la o situație materială? Am intrat într-o cafenea, am cerut o cafea și un cointreau, lăsându-mă mai departe pradă frământării din mine”. (op. cit., pp. 137-138). Capitolul VIII Frustrația „Eului”: sentimentul de autovinovăție, de culpabilitate „Eul” individual se află uneori într-o dublă dificultate: fie de a trăi sub stresul unui sentiment exagerat de autovinovăție, de culpabilitate, fie de a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ne face câinoșenia mai mare și mai tentantă. Omul s-a născut prădător, ca marea majoritate a animalelor. Impulsul său e irezistibil. Să revenim la știință, proprietatea lui stabilă. Spre diferență de celelalte animale, inteligența noastră complexă ne Îndeamnă să prădăm bunuri, lux, femei, bărbați, plăceri, onoruri. Acest impuls ne umple de invidie, frustrare și ranchiună. Ne face să fim și mai abitir ceea ce suntem. A tăcut, iar croatul n-a zis nimic. Își pusese iar ochelarii. S-a uitat o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
103. În orice caz, ea gîndește În absența unui partener 104, dorește să creeze fără vreun partener 105 sau fără poruncă de la Tatăl 106; oricum, ea acționează fără să consulte Pleroma 107. În versiunile valentiniene ea se Înalță către Tatăl, pradă pasiunii erotice și nesăbuințeil 08. În versiunea lui Irineu, aceasta este și cauza căderii sale; În cea a lui Ipolit, cauza este dorința ei de a-l imita pe Tatăl, din moment ce vrea să zămislească fără partener. De multe ori ea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]