39,397 matches
-
care se construiește o pledoarie valabilă, în care se folosesc faptele, opiniile, mărturiile, utilizarea corectă a dovezilor și felul în care ne situăm față de cititor, cum să i ne adresăm pentru a-l cîștiga de partea noastră. Dincolo de importanța ei practică indiscutabilă (de cînd se simțea nevoia unui manual de argumentație și de scriere clară în peisajul românesc!), cartea Andrei Șerbănescu are și o latură care ține de plăcerea lecturii: exemple surprinzătoare, bogate și la obiect, dar care fac deliciul multor
Cum se scrie un text by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16296_a_17621]
-
Gheorghe Grigurcu Nicolae Steinhardt practică o critică afectivă, în așa măsură încît pare a susține - exemplar - acea concepție numită intropatie (Einfühlung), care desemnează proiectarea noastră simpatetică asupra obiectului (germenii ei, apăruți la romantici, au dus la teoretizările unor Lipps, Volkelt, Gross, Worringer, Wundt). Sîmburele intropatiei
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
creatorii liberalismului românesc, cărora li se datorează punerea fundamentelor României moderne, C.A. Rosetti a fost idealistul credincios convingerilor generoase de la început. Ion C. Brătianu, mai ales în lunga sa guvernare de 12 ani (1876-1888) a devenit pragmatic și a practicat compromisul (dar a făurit România modernă!) intrînd în ireconciliabil conflict cu Rosetti mai ales în contenciosul legii electorale, redactorul Românului cerînd, cu dreptate, Colegiul Unic, șeful guvernului abia acceptînd trecerea de la patru la trei colegii, deși astfel păstra întreagă cangrena
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
Radu G. Țeposu, Ion Vartic, Mariana Vartic, Mircea Zaciu, Rodica Zafiu. Autori cu personalitate, imposibil de înregimentat, unii dintre ei adevărați pontifi ai vieții literare, toți acești semnatari de articole din cuprinsul dicționarului au reușit totuși să-și armonizeze stilurile, practicând sobrietatea, concizia și rigoarea științifică. Meritul revine coordonatorilor, cei trei magnifici ai organizării întregii întreprinderi - Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu -, dar și colaboratorilor menționați, capabili să se pună de acord de la distanță. Ar fi de făcut unele observații
ROMANUL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16405_a_17730]
-
fost de două ori modificat, odată cu rețetele preconcepute ale coloritului local adecvat fiecăruia, din Podolia pînă în Gorizzia și apoi în Bucovina contemporană, cu tot cu ceea ce Michel Foucault va numi, mai tîrziu, "rețeaua de formule discursive". Pretenția lui Franzos de a practica o poetică a "tipurilor" în descendența lui Goethe nu constituie, în consecință, decît o infatuată iluzie. Acele "constructe" ideatice, de care vorbesc exegeții săi, teze pe care se mulțumește să le ilustreze obsesiv în propriile texte, coincid cu așa-numitele
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
le-a dedicat pagini de o rară adâncime și frumusețe, patos misionar și actualitate; această literatură luptă aprig contra exploatării, a sclavagismului sau a robiei și a înjosirii omului sub toate formele, ea nu cunoaște odihnă combătând discriminările și ticăloșiile practicate de bogați sau de dregătorii timpului; unii Sfinți Părinți militează pentru viața de obște, după pilda creș sau <<capul tuturor bunurilor>>49. i Părinți - făuritori de cultură și literatură Sfinții Părinți au pus începutul unor culturi naționale ca cea armeană
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Ibidem, p. 16. 16 sobru Platon, Aristotel, Porfiriu, Cicero 65), ghidându-se după principiul: să iei de la alții cum ia albina nectarul din flori, după cuvintele memorabile ale Sfinților Vasile cel Mare și Grigorie Teologul. Uneori se recomanda și se practica, spre exemplu în școala catehetică de la Alexandria, principiul conform căruia, înainte de însușirea Sfintei Scripturi și primirea Botezului era necesară împroprierea culturii profane, lucru împlinit de aproape toți Părinții. Problemele culturii patristice erau numeroase și complexe: teologie, antropologie, educație, sociologie, cult
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
Chiar în momentele acute ale spiritului, cauți instinctiv acea notă de surdină, de familiaritate, prin care ființa se despovărează. * Pentru unii metodologi, opera e doar un robot, cu cît mai demontabil, cu atît mai interesant. Nici măcar autopsia nu se mai practică, e depășită ca o formulă de misticism. * În poezie și în aforism, caut să-mi recîștig intemporalitatea pe care o pierd în critica aplicată literaturii actuale. Atît cît e posibil. * Dificultatea de-a limita (în text) ceea ce te limitează (în
Din jurnalul lui Alceste (V) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16482_a_17807]
-
A Mîntulesei. Rușinoasele case de pierzanie au avut și au în toate capitalele lumii, de la cele asiatice pînă la cele din vestul Europei, gradul sau caracterul lor specific potrivite civilizației și culturii respective. Lipsește o Enciclopedie onestă a obiceiurilor felurite practicate în instituția cea mai veche din lume, după cum se zice. De la femeia asiatică, practicîndu-și rolul de roabă supusă bărbatului, pînă la femeia europeană de anvergură făcînd să se schimbe prin intervențiile ei de alcov destinul comunităților, la fel cum Rebeca
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
antipatică, profesioniștii satirei politice nu prea pot să fie niște "drăguți". Sigur că există și alte moduri de a te lupta cu ticăloșia și prostia, de pildă cel superior inteligent, mai eficient și oricum mult mai hazos, după gustul Cronicarului, practicat de grupul Divertis.) * Întorcîndu-ne la Almanahul 2001 al Academiei Cațavencu, cele mai reușite pagini ni s-au părut cele datorate scriitorilor din redacție, Ștefan Agopian, Tudor Octavian și, parțial, Cornel Ivanciuc (acesta din urmă indecis între reportajul senzațional și proză
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16516_a_17841]
-
Ion Pop După ce ani de-a rândul a practicat cronica literară și eseul, impunându-se printre criticii de întâmpinare cei mai activi și mai pătrunzători, într-un limbaj ce-și împărțea atenția între cărțile comentate și propria calitate expresivă (cu un dozaj subtil între plăcerea asocierilor ingenioase și rafinate
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
cuziști și legionari care incendiau, pur și simplu, la chioșcuri, ziarele Dimineața și Adevărul. Era, desigur, un atentat la democrație (cele două ziare de pe strada Sărindar erau consecvent democratice). Dar directorul Universului nu s-a dat în lături să-l practice, el motivînd, desigur, obiectivul naționalismului militant dar, de fapt, o făcea pentru a-și elimina adversarul, întreținînd, astfel, o atmosferă de o xenofobie aproape fără precedent. I-a sugerat, astfel, ideea lui Goga care, la sfîrșitul lui decembrie 1937, cînd
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
în timp pe care o presupune construcția unei societăți simple ("fără clase"), cu puține cîmpuri autonome. Numai că ancilaritatea asumată, "normală" într-un timp revolut, în contextul unui patrimoniu specific scăzut, poate produce opere cu valoare estetică, autentice, pe cînd practicată după evoluția și autonomizarea esteticii, în condițiile unei alte moșteniri specifice, nu creează decît sunete false, cel puțin pentru receptorul specializat. Puterea comunistă, din rațiuni propagandistice, e tentată să utilizeze capitalul simbolic al scriitorilor consacrați, însă în același timp le
Despre condiția literaturii în socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16533_a_17858]
-
agorafobic are haz, dar și substanță: eroul, încercînd să-și depășească handicapul, relansează aserțiunea conform căreia omul nu-i făcut să trăiască în solitudine. Împreună se intitulează filmul inspirat suedezului Lukas Moodysson de epoca hippy. Animați de idei socialiste și practicînd amorul liber, tineri și tinere plus copiii lor trăiesc laolaltă, dar nu sînt scutiți de conflicte în tentativa lor de a atinge o fericire necondiționată. Și totuși, concilierea e posibilă la final, măcar preț de o partidă de fotbal improvizat
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
concilierea e posibilă la final, măcar preț de o partidă de fotbal improvizat. O împăcare se va produce și la capătul lungului șir de hărțuieli administrate reciproc de doi soți în divorț, eroii din Bună gospodărire de Frank Novak, care practică la debutul său un fel de plicticos ciné-vérité in american style, revendicîndu-se de la Cassavetes și chiar de la Dogma '95. Stăpînind perfect rețeta thriller-ului și considerînd că " În ziua de azi cel mai comun drog e banul", austriacul Götz Spielmann
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
românească vulgaritatea fără perdea face, în acest moment, un joc nu doar cinic, dar și periculos. în loc să atragă atenția românilor mai puțin informați asupra primejdiei mortale în care ne aflăm, titanul din Găești face pe niznaiul și, cu eforturi supraumane, practică tehnica "adormirii vigilenței". Ion Cristoiu nu e atât de prost încât să nu cunoască forța presei într-o țară democrată. Cu toate acestea, el se dedă la o diversiune de cea mai joasă speță: după ce afirmă că articolele din marile
Stafia are pulsul mărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16550_a_17875]
-
Afrikaans, ține pe de o parte de educație, pe de altă parte de conștiința că această limbă, cu o bogată istorie literară, oferă posibilitatea unui interculturalism tematic. Romanele sale precedente dialoghează cu teritorii și epoci istorice dintre cele mai diverse, practicând, pe lângă aluziile intertextuale multiple, un comentariu metaficțional omniprezent, care nu ne lasă să uităm formația sa ca profesor de literatură. Ca și Samuel Beckett, despre a cărui operă a scris, Coetzee optează pentru un stil lipsit de ostentație, de o
"Disgrace" de J. M. Coetzee by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/16565_a_17890]
-
sau prozei, cu scriituri dramatice variate stilistic. Regizorul și-a făcut scenariul singur, armonizînd vocile, construind legături narative, punînd în situație și în relație personajele, dînd unitate unui text, acum de-sine-stătător și foarte viu. Acest tip de lucru dramaturgic se practică și în alte spații teatrale și e departe de a fi lipsit de interes. În formula finală am găsit și amprenta prezentului - și nu neapărat unul românesc -, dar și o dimensiune universală, de circulație, pe care tema în sine o
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
-o (fie și cu un dispreț de ultimă oră față de Viorel Hrebenciuc) n-a făcut decât să confirme, într-un mod șocant, ceea ce oricum se putea observa de multă vreme: că ziarul era de partea PSD. Susținerea PSD a fost practicată de ziarul "Adevărul" în modul cel mai dizgrațios posibil: prin SIMULAREA obiectivității. Dacă România a pierdut cincisprezece ani din istoria sa este și din cauză că acest ziar, care avea înscris cuvântul "Scânteia" în filigran, a intoxicat subtil sute de mii de
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11850_a_13175]
-
instituții centrale. Gavril Scridon a inițiat în 1966, la Editura pentru literatură, devenită apoi Editura Minerva, o ediție de Opere alese George Coșbuc, alcătuită după un păgubos procedeu al selecției, agreat de regimul comunist în așa-zisa "valorificare a clasicilor", practicată cu precauție în perioada proletcultistă. E adevărat că după înființarea Editurii Minerva și crearea unui colectiv editorial profesionist s-a putut pune în aplicare, nu fără piedicile cenzurii, principiul editării integrale a unui clasic, dar de care Coșbuc nu a
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
o raritate dintr-un punct de vedere. Mulți regizori fac lungmetraje pe care le numesc "personale" și care sunt eșecuri tocmai din această cauză. Pe când Besson ia o poveste personală - dacă nu mă înșeală memoria, părinții lui erau scafandri, el practica acest sport și dorea să devină biolog marin - și o tratează profesional, dar fără a ascunde duioșia pe care i-o inspiră. Nu știu dacă lui Jung i-ar fi plăcut pelicula, dar cu siguranță l-ar fi uns la
În apărarea Marelui albastru by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11845_a_13170]
-
o remunerație. Ar fi un soi de balet al gratuității, atît în sens estetic-moral cît și, vai, în cel pecuniar: Deocamdată însă, sociologic vorbind, meseria de critic și istoric literar nu există în nomenclatorul profesiilor de la noi, cei care o practică fiind retribuiți fie ca redactori de revistă, deci jurnaliști, fie ca universitari, fie cine știe pentru ce altă activitate, poate mai lucrativă". Și încă e foarte bine, adăugăm noi, cînd cei în cauză izbutesc să devină redactori sau universitari, căci
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
al acestui lirism de-o iluzorie simplitate, de un ingenuu-viclean prozaism, purtător de sarcini transcendente. Cu toate că are parte de-o recunoaștere anevoioasă, credem că din pricina jocului îndrăzneț cu insignifiantul, cu inaparența, cu inutilitatea (figuri ale smeririi reflexe) pe care-l practică, precum și a retoricii întoarse spre interior, părelnic sugrumate în melancolicul său rafinament, Constantin Abăluță ne apare neîndoielnic ca unul dintre cei mai importanți poeți pe care-i avem în prezent. Nominalizarea d-sale pentru premiul Eminescu ar fi bine meritată
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
contrapunere cu o etajată plajă de simboluri, cu varietatea discursului, cu energia retoricii. Libera circulație între tonul aulic și cel direct, familiar poate fi și unicul filon spre festinul postmodernismului, cu textualism sau ba. Critica, și mai cu seamă aceea practicată de poeți a salutat cu vigoare apariția fiecăruia dintre cele opt volume de versuri apărute ale dlui Gabriel Chifu, de trei ori deținătorul Premiului Uniunii Scriitorilor - două numai în decursul anului 2004. Mediatizat de Ștefan Augustin Doinaș ("atâtea și atâtea
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
la modernizare (precum Rus), fie prea tineri (Ponta etc.), fie prea influenți (Mitrea, Popescu), fie prea bogați (Năstase, Hrebenciuc etc.), Iliescu a ajuns la concluzia că prin venele lor curge un sânge nepotrivit cu ideile bolșevismul reșapat pe care-l practică. Puterea lui Iliescu provine din faptul că e singurul membru al partidului care posedă o viziune ideologică perfect articulată. Sigur, e o viziune jalnică, demnă de dispreț, menită să îngroape țara definitiv. Dar e, în același timp, o viziune coerentă
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]