1,112 matches
-
française! Asta e, nu vreau să evit dezbaterea 24, mai ales că ne permite să tranșăm nu prin ideologie, ci prin epistemologie fundamentală în favoarea unei științe deschise, multidisciplinare și internaționale. Vom nota, de altfel, că este o dezbatere în care pragmatismul între alții, al unui filosof american va juca un rol important. Unei speranțe iluzorii într-o definiție perfectă îi vom opune realizarea pragmatică a unor puncte de vedere parțiale care ne permit să precizăm încetul cu încetul obiectul de cercetare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
posibilă? Există o evidență științifică pe baza căreia să se dirijeze politicile publice și să se propună programe eficace? În prezent, în criminologia mondială suflă un vânt de identificare a "bunelor practici" (Wyvekens, 2003), curent numit adesea, în sens critic, "pragmatismul anglo-saxon" și care încearcă să evalueze, pentru prevenirea delincvenței, care sunt practicile eficace, ineficace sau promițătoare (de exemplu, Sherman et al., 2002). E drept că simpla introducere a referințelor americane ajunge uneori pentru ca un autor să fie etichetat drept "transmițătorul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Resistance Education program, widely thought to be the way to lower drug abuse among kids does not work". Ei, da, nu funcționează. Pe cine să crezi? Din istoria programului DARE putem trage câteva rapide concluzii politice și sociale. Acest faimos pragmatism evaluativ mi se pare că joacă un rol critic deloc neglijabil! Acest program care nu funcționează a atras în Statele Unite cea mai mare parte a banilor publici, care puteau fi consacrați unor programe mai eficace. Probabil că latura sa liniștitoare
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Feynman, "ce-ți pasă ție ce gândesc ceilalți?" Comentarii Alain Connes (născut în 1947) este profesor la Collège de France (Paris) din anul 1984 și a primit Medalia Field în anul 1982. Eseul de față este remarcabil prin luciditatea și pragmatismul discursului adresat matematicianului tânăr de a-și lărgi permanent orizontul de investigație și aria de interes științific. 3. Peter Sarnak În decursul anilor, am îndrumat destul de mulți doctoranzi, ceea ce îmi dă dreptul, sper, să scriu ca un îndrumător cu experiență
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ficțiune, ceea ce secolul (istoric, social, economic, uman) exclude în realitate. Nu este ea oare, mai întâi de toate, ființa prin care contrariile devin "co-posibile"? Ea ne apare succesiv că idolatrizare și umilință, viciu și virtute, utilitate și gratuitate, erotism și pragmatism, dominată și dominantă, activă și pasivă, purtătoare de valori de civilizație și natura primitivă, rezervă de angelic și demonic. Toate acestea ne incită să gândim că mandatul său esențial este de a pune în spectacol contradicția. CAPITOLUL ÎI MITOPO(I
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
toți (în ultima vreme, din toată lumea, fiindcă utopismul modern este global, nu local), nu este altceva decât o himeră, ca multe alte viziuni ale Luminilor, chiar și atunci când ideea de „cea mai bună formă de viață” este serios moderată de pragmatism, antropologie politică (sau metafizică) negativă, experiență istorică, de convingerea că omenirea trebuie să se mulțumească întotdeauna cu răul cel mai mic, pentru a se apăra de tradiționalii inamici ai binelui, mai binele și binele absolut. Fantasma consensului rațional universal este
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
unor proiecte politice contemporane, adesea greu de justificat în fața opiniei publice americane și internaționale ca și, tot mai mult în ultimii douăzeci de ani, în fața cetățenilor israelieni și a evreilor din diaspora pentru care spiritul critic trece înaintea conformismului și pragmatismului. Formula „industria Holocaustului” are o istorie complexă și polemică: a fost întru câtva lansată de publicistul și scriitorul Leon Wieseltier, care acum o regretă; Wieseltier, cunoscut la noi în urma publicării în 22 a recentei sale polemici cu Adam Michnik privind
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Veblen și Walter Weyl, fondatorii (mai puțin Mary Beard) legendarei New School for Social Research din New York și exemplele cele mai elocvente, în primele decenii ale secolului trecut, de angajament civic superior al intelectualilor (însuși termenul public intellectual le aparține). „Pragmatismul” sau „liberalismul pragmatic” al lui Dewey, sistemul cel mai complet din această constelație de „noi liberalisme” (din care nu au lipsit accentele controversate, cum ar fi poziția antiimigraționistă a unora dintre cei pomeniți) care răspundeau primelor crize ale modernizării Statelor Unite
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
dintre puținii preopinenți disponibili, ex-comunistul Sidney Hook, profesor de filozofie la NYU, redactorul-șef al revistei socialiste The New Leader, care inițiase cu un deceniu înainte, alături de mentorul său, John Dewey (primul filozof american original, s-ar putea spune, inventatorul pragmatismului, mai cunoscut printre nespecialiști pentru reformismul său educativ și activismul civic), un Committee for Cultural Freedom, opus deopotrivă comunismului și nazismului. Hook a format la iuțeală un nou grup, Americans for Intellectual Freedom, în care i-a înrolat pe criticii
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
îndemnuri: „Cu prietenii la pescuit”, „Ne jucăm și culorile nvățăm”, „Cine ajunge primul?”, „Numără bine și alege!”, Tematica jocurilor lasă drum de cunoaștere și asimilare a valorilor morale imuabile: prietenia („Jocul prietenilor”), altruismul (Ajută-mă!”, „Ajută-l pe... să câștige!”), pragmatismul („Frumos, curat și ordonat”), învățătura („Ne jucăm și învățăm cu ce să ne deplasăm”), autocunoașterea („Învăț să mă cunosc”). Jocurile didactice propuse au sprinteneală și sunt moderne, încât jucătorii sunt ancorați în realitatea imediată („Schimbăm bordurile!”, „Rummy”, „Bingo!”, „Vreau un
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
o idee dintr-un articol mai vechi de-al său publicat În revista 22 (nr. 26, 1-7 iulie 1997), propunea: un deceniu al factologiei În lumea noastră culturală. Al răcelii constructive În locul nimicniciei febrile, dar talentate. Al acumulărilor pozitive, al pragmatismului și strictei referențialități. Zece ani În care toate instituțiile de cultură să fie obligate să-și redacteze marile și micile instrumente de lucru, istoria Academiei și a universităților românești [subl. n.], istoria radiodifuziunii, dicționarul baroului românesc, istoria institutelor de cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
întotdeauna posibilitatea degradării, urâțirii, compromiterii, falsificării sau, dimpotrivă, aceea a consolidării, înfrumusețătii, amplificării lor, cercetarea relațiilor interpersonale este și va rămâne o temă (o preocupare) deschisă, provocatoare, bogată, fundamentală. Într-o societate axată pe rapiditate, pe performanță, pe randament, pe pragmatism (accentuate), pe hiperconcurență, pe hiperconsum, pe hiperindividualism și hipertehnologizare, în același timp, cu tendințe globalizatoare și interculturale, relațiile umane se află în fața unei mari răscruci: ele pot urma calea unei extinderi spectaculoase (prin oportunitățile oferite de noile și agresivele tehnologii
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relațiile interumane declanșează poziții de abordare diferite ale antropologilor, psihologilor sociali, sociologilor etc. Astfel, unii susțin faptul că în atare condiții și relațiile trebuie să se adapteze: vor intra și ele în sfera rapidității, a performanței, a randamentului și a pragmatismului (accentuate), în cea a hiperconcurenței, a hiperindividualismului și a hipertehnologizării. Nu mai poate fi vorba de o viziune care să accepte și care să susțină existența unor relații interpersonale așezate, prețioase prin ele însele, durabile, nonconcurențiale, (prea) sincere. Încrederea (prea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
always the possibility of degradation, ugliness, compromise, forgery or, conversely, that of their consolidation, beautification, amplification, interpersonal relations is and will remain an open, challenging, rich and crucial research issue. In a society focused on speed, performance, efficiency, on (pronounced) pragmatism, on hyper-consumerism, hyper-individualism and hyper technology, while on a trend of globalization and interculturalism, human relationships are facing a great crossroads: they can follow the path of a spectacular expansion (through the opportunities offered by new and aggressive communication technologies
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
at such an existential crossroads human relations trigger different approaches from anthropologists, social psychologists, sociologists, etc. Thus, some argue that in these circumstances relations must adapt as well: they shall come too within the sphere of speed, performance, efficiency and pragmatism, in the hyper- competitiveness, hyper-individualism and hyper-technology. There is no longer a vision that accepts and supports the existence of consolidated interpersonal relationships, valuable in themselves, sustainable, non-competitive and (too) honest. Confidence (and too much of it) in another is
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pentru sprijinul constant și angajamentul față de cele mai înalte standarde profesionale. M-am bucurat de acestea nu numai în timpul plăcutei mele șederi la Universitatea Bristol, ci și ulterior. Am avut privilegiul de a beneficia nu numai de experiența, răbdarea și pragmatismul lui, ci și de timpul pe care mi l-a acordat cu generozitate. În cele din urmă, sunt extrem de norocos să fi primit sfaturi și încurajări constante pe întreaga perioadă cât am lucrat la această carte, din partea părinților mei și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Midlarsky (coord.) Handbook of War Studies II, University of Michigan Press, Ann Arbor, pp. 93-128. Russett, B. și J.R. O'Neal (2001) Triangulating Peace: Democracy Interdependence and International Organisations, W.W. Norton, Londra. Rynhold, J. (1996) "China's Cautious New Pragmatism in the Middle East", Survival, pp. 38, 102-116. Saito, M. (1993) "Japan's "Northward" Foreign Policy and the Yoshida Doctrine" în G.L. Curtis (coord.) Japan's Foreign Policy After the Cold War: Coping with Change, East Gate Publishers, Londra, pp.
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
toate fenomenele din lume, fie ele fizice, morale sau intelectuale, sunt reglate după legi fixe și naturale, că,așadar, nu există nimic din tot ceea ce s-a numit voință liberă omenească sau dumnezeiască, nici din ceea ce s-a numit întâmplare”. Pragmatismul afirmă că necesitatea implică un lanț cauzal infinit, iar libertatea un act previzibil, nou, nedeterminat cauzal, apare ca fiind principal nesatisfăcătoare. Libertatea umană nu este un dat, ci un rezultat care se cucerește progresiv, prin acțiune umană, ceea ce înseamnă transformarea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în determinismul universal, . Concepțiile strict deterministe sunt considerate concepții ce anulează responsabilitatea prin predeterminarea absolută, implacabilă pe care o sugerează. Liberul arbitru înseamnă noutate, înseamnă altoirea pe tulpina trecutului a ceva ce nu este sădit acolo dinainte. Concluzia sugerată de pragmatism este că întreaga teorie a libertății are doar valoare practică, de sprijin psihologic, nu și valoare cognitivă, explicativă, reală, întreaga dispută dintre determinism și libertate este subminată și suspectată de lipsă de conținut teoretic. Așadar, libertatea a fost raportată la
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în comun a resurselor de cărbune și oțel din Franța și Germania, dar și din alte țări vest europene care și-au manifestat dorința de a fi membre ale acestei grupări. Esența Tratatului de la Paris a fost combinația conceptului de pragmatism cu cel de idealism. Monnet considera că nu se poate construi o Europă dintr-o dată sau ca întreg, ci că va fi construită ca urmare a unor realizări concrete menite să creeze sentimentul de solidaritate 308. Într-adevăr, în opinia
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
În dauna celor supranaturale. În aceste condiții, interesele și capacitățile de acțiune ale „investitorilor” ce constituie organizația, ar fi astfel modelate cultural și asumate social Într-un anumit context istoric, și nu realități naturale rezultate din presiunea către eficiență și pragmatism. În fapt, conform acestei abordări, instituțiile modelează cognitiv indivizii astfel că, În cele din urmă ele sunt răspunzătoare de structurarea patternurilor de interacțiune și a cooperării sociale, și nu agregarea intereselor individuale așa cum asumă abordările economice realiste. Interesele sunt, la
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
New York, The Free Press, 1964. Weick, K.E., The Social Psychology of Organizing, Reading, MA: Addison Wesley, 1969. White, H., Where do markets come from?, American Journal of Sociology, Vol. 87: 517-547. Wicks, A.C., Freeman, R.E., Organization Studies and the New Pragmatism: Positivism, Antipositivism, and the Search for Ethics, Organization Science, Vol.9, Issue 2, 1998. Wilson, J.Q., Political Organizations, Princeton, Princeton University Press, 1995. Williamson, O.E., The Economics of Organization: The Transaction Cost Approach, American Journal of Sociology, Volume
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
în timp ce heteronomia numai că nu dispare. Și mai grav, urmașii Iluminismului s-au arătat capabili să constituie o amenințare reală la adresa liberei manifestări a imaginației și a valorilor emoționale; au persecutat, în trecut și în prezent, sacralitatea și interioritatea în numele pragmatismului utilitarist... În numele multiculturalismului vedem adesea că acțiunile productive și constructive - chiar rațiunea și progresul - sînt denigrate sau puse la îndoială. În practică, odată relativizate, înjosite și considerate "constructe sociale" arbitrare de rînd, valorile reale se găsesc în situația de a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
acest punct de vedere, m-am grăbit să-l întreb (în dialogul televizat de care am amintit) despre prioritățile și obiectivele minimale pe care va încerca să le pună în aplicare în ministeriatul său, pe care îl presupun dominat de pragmatism și de un efort de coerență legislativă alături de orientarea programatică spre încurajarea diversității culturale. Există încă o tensiune în Transilvania între cele două culturi europene marginale (în sensul capacității de iradiere și a influenței, nu în ceea ce privește valoarea intrinsecă!), cea română
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
rândul său, poetul există ca o favoare și o consecință a uimirii poetice, el trecând necondiționat de la starea contemplativă la ipostaza de dependență creatoare. Fiind o existență aparte printre cei „fără gloria greierului în fața furnicii”, poetul găsește satisfacții simbolice dincolo de pragmatismul relațiilor sociale, unde opulența face bună pereche cu obtuzitatea sau cu impostura. Și culegerea de piese de teatru Cațavencii (2001) pedalează pe o tematică sinonimă. Orașul, teritoriu al dezesențializării umane, amenință ființa cu pierderea identității. O suită de vizite la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286836_a_288165]