1,382 matches
-
această idee minunată cu deplină convingere, că sufletele celor ce răposează În aceste zile sfinte ajung sigur În Rai. Plin de semnificație este și faptul că admirabilul creștin, de care azi ne despărțim pentru totdeauna, s-a născut În alt praznic Împărătesc, Întâmpinarea Domnului, pe care-l celebrăm la 2 Februarie. Eugen Man a slujit până În februarie 2007 capela noastră ecumenică În fiecare zi, ca dascăl și ca Îngrijitor, fiind pildă pentru fiecare dintre noi În ceea ce privește credința creștină și rugăciunea neîncetată
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
-i parveni, cu toate că o expediasem din vreme, Încă din 17 decembrie 2007. De aceea doresc s-o fac cunoscută prin revista „Permanențe”. Iat-o: „Drag Costică, admirabil camarad, Mă bucur că pot, slavă Domnului, să te felicit și cu prilejul praznicelor Împărătești din această iarnă (Nașterea Domnului și Botezul Domnului), al Începutului de an 2008 și al zilei tale aniversare (10 ianuarie), când vei Împlini 77 de ani. Îți urez sporuri neîncetate În credință, În sănătate și În puterea de muncă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
și pe Urse Ștefan, În ultimii ani de viață ai acestuia. Fane-diminutiv afectiv, preferat de cei apropiați și de camarazii ce i-au fost confrați de luptă și, apoi, de patimi penitenciare a văzut lumina soarelui chiar În ziua marelui praznic Împărătesc al Adormirii Maicii Domnului din anul 1922. Satul lui natal și al copilăriei sale se numește Filiu și se află În Bărăganul brăilean. Părinții săi, Ion și Anghelina, țărani harnici, afirmându-se ca agricultori prosperi, chiar Înstăriți, neșcoliți, Însă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
eforturile și cu priceperea și munca lor, și o fac să fie mai prosperă și mai demnă de laudă, cu atâta, cu cât le stă În putință, spre cinstirea și spre fericirea lor și a blânzilor și bravilor lor Înaintași! Praznicul blestemat Ascensiunea lui Mereuță Pârjol avusese loc sub auspiciile celor două mandate de primar, În comuna sa natală, Seaca de Vijelie. Provenea dintr-o spiță numeroasă. Nu era Însă nici mai sus, nici mai jos, decât media mult dezvoltatului său
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
nu mă Îngropați nicăieri! Să mă duceți acolo unde vă trimit eu, pe voi, acuma! Și să mă ardeți. Și cu cenușa ce să facem, după aceea, a Întrebat, enervat contrariat, refuzatul. Să v-o strecurați, pe deasupra, În borșul de la praznicul de patruzeci de zile, pe care mi-l veți face, și să o mâncați! Așa, ai auzit? Am. Și ai Înțeles? Da. Acest da, de pe urmă, parcă venea de pe o altă lume. Păscălin a gândit, În clipa aia, că, stăpânul
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
borcan și borcanul se dă acasă rudelor celui incinerat. Așa au făcut. Au adus borcanul respectiv și l-au așezat, la loc de cinste, În fostul său birou de lucru. Au trecut și cele patruzeci de zile. A sosit momentul praznicului. Păscălin nu a luat În derâdere, și nici nu a uitat Îndemnul adresat de Mereuță Pârjol, cu privire la ce să facă, atunci când va veni sorocul, cu cenușa sa. Și omul s-a comportat Întocmai. A gătit toate felurile de mâncare. A
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
făcu mai multe rânduri de cruci, iar la urmă rosti, cu glas tare, și sigur pe sine: Măreția Ta Mărețe Dumnezeu al meu: dacă socotești că nu am păcătuit prea mult, și mă poți ierta, pentru ce am făcut, la praznicul blestemat, iartă-mă! Dacă nu, nu! Amin! Se ridică, stete, mai Întâi, câteva momente, pe gânduri, după care porni să-și demonteze hamacul, dintre zdravenele crengi, ale copacilor, de care și-l prinsese, Înainte de a se fi culcat. Porumbelul misterios
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
la poarta cimitirului din municipiul reședință de județ. Motivația; ca să nu mai umble, bieții necăjiți, cu procesiunile funerare, de ici-colo, pe drumuri, iar, la urmă, să caute, până le va cânta capul, mici săli, mărunte localuri, unde să Încropească și praznicul preconizat, iar, mai apoi, să-și țină următoarele prăznuiri, stabilite prin ordinea bisericească. Totul, să fie aproape, la Îndemâna tuturor nevoiașilor, mai cu seamă. La drept vorbind, așa și ar fi, să fie, gospodărește. Păi, românii, nu sunt un popor de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cam infirmă, e drept, s-a pus repejor pe picioare. Și, slavă domnului, prosperă. Da. Prosperă, miraculos, fiind prezentă, de vreo doi ani, la poarta aproape al fiecărui cimitir din zonă. În timpul când În localurile de rit nu au loc praznice, pomeneli, ori alte asemenea activități, privind credința În Dumnezeu, organizatorii rețelei de astfel de obiective deschid, larg, porțile, petrecerilor de tot felul: onomastici, aniversări, baluri, Întâlniri ( ale unor promoții de școlari), ori, reuniuni, cu dans, și cu mai mult, chiar
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
zic: uite, vorbesc cu un tip, zice că-i IT-ist <victor50>: vezi, poate vă cuplați <victor50>: iată-mă și pețitoare... <maya>: și? <victor50>: era ‘iubitul’... <maya>: lol <victor50>: așa e și în viața <victor50>: căutăm fericirea la dracu-n praznic, și ea poate că e lîngă noi <victor50>: cei doi au dispărut, cred că s-au luat de ciuf <maya>: mda <victor50>: ți-am spus povestea, acum plec <maya>: mai stai, te rog. Nimeni nu mi-a spus povești <victor50
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
se evaporează dacă n-o ții într-o pungă cu boabe de piper. - Ptiu, bată-l gheena! se cruci popa Țuică.Părintele arătă o supărare cu totul formală, după obicei. - Doamne, cuvioase, nu mai pomeni de cele rele, tocmaiacum la praznicul unui răposat. Apoi părintele crezu de datoria lui să se ocupe și de Otilia, adresîndu-se însă din respect, pentru presupusa durere, celorlalți: - Dar domnișoara, fiica răposatului, c-am uitat cum îi zice... - Otilia. - Așa. Dar domnișoara Otilia ce-o să facă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nelegiuiților morți fără spovedanie: "...și iartă-le lor, Doamne, cele ce-au greșit și ascultă-i, că, de-au făcut strâmbătăți, au plătit, pentru că nu se află bucurie nedesfătată de griji..." După înmormîntare s-au întors la casa văduvei, la praznic. Florica a destupat câteva damigene de le avea pregătite. Popa a gustat un pahar, dascălul unul. Au spus încă o dată "Dumnezeu să-l ierte" pe răposat și au plecat. La masă rămăseseră vecinii, cu Aglaia, Tilică, nevasta lui Stere și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
corespunde, complementar și contrapunctic, tendința mitizator-elegiacă. Nu fără îndreptățire, Eugen Simion a identificat aici mărcile unei „dedublări” sui-generis a vocii poetice: „Un poem tipic pentru iscusința lui Marin Sorescu de a uni cele două voci este La Lilieci, istoria unui praznic în cimitir. De ziua morților, tot satul se-ntinde pe iarbă, la umbra bisericii, făcând un chef cumplit, ca-ntr-un tablou de Breughel bătrânul. Poetul are aerul că narează ceva vesel, tonul elegiac în orice caz lipsește, pentru ca, la
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Victoria dorită a zilei viitoare! Ostașii pretutindeni formați În dese grupe Frig boi Întregi, rup cărnuri ca lupii flămînziți, Desfundă largi antale, beu lacom fără cupe, Se ceartă, rîd În hohot și urlă răgușiți. Ca dînșii, cîni de lagăr la praznic luînd parte, Schelălăiesc sălbatic, rod oasele deoparte, În mijlocul orgiei turbate ce tot crește; Iar printre cîni și oameni pe iarbă stau căzute Femei, prada orgiei, cu mințile perdute...” Există, apoi, o dialectică a semnelor prevestitoare ca În epopeile homerice. Fatalitatea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai îndurătoare însă, și asta, probabil, pentru că actul uzurpării este, în cazul acesta, involuntar. Prin jertfă, el își modifică destinul, de care era, aparent foarte mulțumit, evenimentele negative le atrag pe cele pozitive, compensatorii și happy-end-ul este însoțit de un praznic orgiastic, reinstalându-ne în acest mod în perimetrul de previzibilitate al basmului. Pe continentul european uciderea simbolică a unui rege fals se asocia frecvent sărbătorilor carnavalești, fie prin decapitarea, fie prin arderea marionetei care a jucat rolul de efigie. Un
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Apostolii mărturiseau că și a copiilor este „făgăduința”<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 26. footnote>. Deci, cu siguranță că între miile de neofiți, botezați după predica Sfântului Apostol Petru în Ierusalim, erau și copii mici care însoțeau pe părinți la praznic, mai ales că nu este menționată vreo excepție, cum, de pildă, cu ocazia săturării minunate a mulțimilor în pustie, se spune anume că cei ce au mâncat erau cinci mii, „afară de femei și copii” (Mt. 14, 21; 15, 38). Lucrul
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
făcîndu-se, adecă a doua zi după Paști, numindu-se trasul în vale, dintru care "tras în vale" prin îndemînarea diavolului se fac multe sfezi, gâlcevi și bătăi. 4) Alții avea alt Dumnezeu, ce-i zicea Caleada, carii ei, adunîndu-se la praznicele și "zborurile " lor cele idolești, cânta lăudând pre acel Coleada, pomenindu-i de multe ori numele. Și aceasta o vedem că se ține la unii din creștini și până astăzi, că primesc spre ziua nașterei lui Hs. de le cânta
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
În prezent, parohia aceasta și a Torceștilor, ca urmare a creșterii numărului de enoriași și a extinderii satelor pe terasa de est, s-a divizat în Umbrărești-Vale și Umbrărești-Deal, ambele păstrând același hram, „Sfinții Voievozi”, parohia din deal sărbătorind și praznicul Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), în timp ce vechea parohie de la Torcești a rămas cu hramul Intrarea în Biserică (Ovidenia). Parohia de pe terasă l-a adoptat ca patron pe Sfântul Ilie. Obștea umbrăreșteană a dat preoți și altor sate, cum au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la acesta. Sicriul este, în final introdus în groapa săpată din timp. Deasupra gropii se dau de pomană groparilor un cocoș și o găină. După înmormântare, toți participanții aruncă pământ în groapă, cu vorbele „să-i fie țărâna ușoară”. Urmează praznicele de 3, 9 și 20 de zile, ridicarea panaghiei la 40 de zile, parastasul de 6 luni și de 1 an, purtarea prescurilor 1 în Postul mare, deshumarea la 7 ani și, apoi, un număr de pomeni încredințat rudelor prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
an, purtarea prescurilor 1 în Postul mare, deshumarea la 7 ani și, apoi, un număr de pomeni încredințat rudelor prin diverse pomeniri ocazionale. - 40 de zile aveau loc practicile menite să ușureze trecerea în cealaltă lume a celui dispărut. După praznicul din ziua înmormântării, pentru integrarea celui mort în „lumea de dincolo”, obiceiurile funerare presupuneau: purtatul doliului, aprinderea lumânărilor, tămâierea casei și a mortului, purtatul de către femei a părului despletit, purtatul bărbii de către bărbați. La moartea unui flăcău sau a unei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pomană străchini cu mâncare caldă, ulcele cu vin, colaci și lumânări aprinse, de sufletul celor morți. Exista credința conform căreia lumina și aburul mâncării calde ajung la sufletul celui decedat. Înainte de a se împlini un an de la înmormântare, se face praznicul cu bucate tradiționale. Până a nu se împlini 7 ani de la data decesului, se face dezgropania. Cu această ocazie se dezgroapă rămășițele decedatului, se spală oasele cu vin, se pun într-o bucată de pânză albă, se face slujbă la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
albă, se face slujbă la groapă și pomană acasă. După ce au stat o noapte dezvelite, oasele se îngroapă din nou. Când nu se dorește exhumarea, „se împânzește” mormântul, se acoperă mormântul cu pânză albită, se fac slujba de pomenire și praznic acasă. Dezgropaniei la 7 ani reprezintă, probabil, o reminescență a vechilor culte precreștine. OBICEIURI DE URSIT Dintotdeauna fetele tinere au dorit să-l cunoască pe viitorul lor bărbat (ursitul), ceea ce a dus la apariția mai multor datini practicate în noaptea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
da, o știm! Nu plânge, Maică Românie! E rândul nostru să luptăm Și din pământul ce ne arde Nici o fărâmă să nu dăm! Nu plânge, Maică Românie ! Adună tot ce-i bun sub soare; Ne cheamă și pe noi la praznic, Când România va fi Mare!" VII. EUGENIA GLOBALĂ - FOLOSIREA MEDICINEI PENTRU A UCIDE 1.Eugenia și politica demografică a comunității umane Cu circa 7000 de ani În urmă specia umană a devenit din culegători și vânători În cultivatori și crescători
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
celor căzuți (sau cel puțin la monumentul comemorativ dedicat lor), la actul depunerii de coroane. Pe tot acest parcurs, școlarii trebuiau să contribuie la întreținerea unei atmosfere solemne, intonând cântece și recitând poezii adecvate. În mod special, se recomanda ca praznicele care încheiau partea religioasă a ceremoniilor să fie urmate de adevărate serbări școlare patriotice, reunind eventual elevi din satele sau din orașele apropiate 131. Astfel de "mici festivități" ar fi trebuit să cuprindă "reprezentări de piese cu caracter patriotic, declamațiuni
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
școlilor sătești au cuprins uneori, la serbările de 10 mai, secvențe trimițând mai curând la ritualurile "Zilei Eroilor", cum ar fi procesiunea la mormintele ostașilor sau la monumentul dedicat lor188. Distribuirea ocazională de alimente nu pare neapărat legată de ideea praznicului de pomenire a celor căzuți pentru patrie 189, cât mai ales de scenariul complet al unei sărbători memorabile 190; el mai cuprindea și excursii 191, mici daruri 192 sau jocuri 193 pentru copii. Peste toate, pare să fi domnit mai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]