KorAP: Find »[drukola/base=președintă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...40 41 42 ...71 >

1,775 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

fost una din cele mai strălucite dintre elevele mele. Mi-ai devenit mai târziu prietenă, colegă de idei îmbrățișând cauza pentru care începusem a lupta. Ai fost plină de inițiativă. La Galați ai muncit mai bine de 10 ani ca președintă a filialei noastre înființată de vrednica luptătoare, distinsa noastră colegă, d-na Calypso Botez. Am admirat talentul de organizare și frumoasele realizări ale comitetului ce dirijai, la sărbătoarea de 10 ani a filialei din acel oraș, precum și progresele școalei de

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
reprezentată în toate provinciile țării, doresc să salut Ziarul nostru la a zecea sa aniversare, apreciind cu recunoștință activitatea ce a fost desfășurată în acest deceniu, în folosul cauzei feminine și feministe. Această muncă necontenită se datorește D-nei Maria Dimitriu-Castano, președinta Asociației Constanța, care a inițiat cel dintâi ziar consacrat femeii din punct de vedere al ridicării demnității sale. Toată această activitate a înfățișat drumul ce trebuie să-l urmeze și femeia română în mod demn și înțelegător, alături de celelalte state

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
are, pentru a ajunge la rezolvarea problemei, ce este prestată în mod atât de folositor, femeii din fiecare clasă, susținând sentimentul național, precum și familia cu datoriile mamei în tovărășia soțului său. Noi urăm Ziarului Nostru, încă mulți ani înainte și președintei Asociației putere și nestrămutată energie în lupta pentru a atinge scopul căreia este închinat. Maria B. Baiulescu Președinta Uniunii femeilor române Ziarul Nostru Lui îi datoresc azi, când împlinește zece ani de aprigă și entuziastă luptă pentru dreptate, toate gândurile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
clasă, susținând sentimentul național, precum și familia cu datoriile mamei în tovărășia soțului său. Noi urăm Ziarului Nostru, încă mulți ani înainte și președintei Asociației putere și nestrămutată energie în lupta pentru a atinge scopul căreia este închinat. Maria B. Baiulescu Președinta Uniunii femeilor române Ziarul Nostru Lui îi datoresc azi, când împlinește zece ani de aprigă și entuziastă luptă pentru dreptate, toate gândurile mele. și oricât de departe îi cercetez trecutul, nu văd nici umbra unei șovăieli. Nimic nu l-a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
drepturile revendicate. A luat apoi cuvântul d-l Vasile Belu, prefectul județului, care salută congresul în numele guvernului. Apoi a vorbit d-l Horia Grigorescu, primarul municipiului Constanța, care aduce Reginei Maria salutul constănțenilor. Drepturile femeii D-na Maria B. Baiulescu, președinta „Reuniunii femeilor române” abordând acest subiect a spus: Aci în acest colț de țară ne-am adunat toate femeile, reprezentând cele două mari organizații feminine, care sunt compuse din peste 110 societăți. Femeia are un rol important nu numai în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
drepturilor ei. Ea își cere dreptul ei în baza propriilor ei revendicări și nu acceptă nici o îndrumare stângace. Femeia nu poate dezgrădi firea și sentimentul ei de ideea religioasă pe care regimurile extremiste o exclud. D-na Elena C. Meissner, președinta „Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeii române”, vorbește despre activitatea filantropică a femeii. În calitate de președintă a acestei asociații arată activitatea ce o depune femeia română în acest domeniu și aduce călduroasele sale mulțumiri. D-na Maria Dimitriu-Castano, președinta

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
stângace. Femeia nu poate dezgrădi firea și sentimentul ei de ideea religioasă pe care regimurile extremiste o exclud. D-na Elena C. Meissner, președinta „Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeii române”, vorbește despre activitatea filantropică a femeii. În calitate de președintă a acestei asociații arată activitatea ce o depune femeia română în acest domeniu și aduce călduroasele sale mulțumiri. D-na Maria Dimitriu-Castano, președinta filialei Constanța, se adresează Reginei Maria, afirmând că venirea suveranei la Constanța înseamnă pentru Dobrogea o zi

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
președinta „Asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeii române”, vorbește despre activitatea filantropică a femeii. În calitate de președintă a acestei asociații arată activitatea ce o depune femeia română în acest domeniu și aduce călduroasele sale mulțumiri. D-na Maria Dimitriu-Castano, președinta filialei Constanța, se adresează Reginei Maria, afirmând că venirea suveranei la Constanța înseamnă pentru Dobrogea o zi de sărbătoare. D-sa aduce elogii regelui Carol, precum și întregii familii regale. Au mai luat cuvântul d-nii prof. Cornățeanu, din partea Corpului didactic, av.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
de partide în sensul că drepturile femeii să fie cât mai curând extinse. Vorbitoarea a făcut apoi o largă expunere asupra activității cercului cultural „Voichița Doamna” din București, care are un caracter de propagandă religioasă, culturală și națională. D-na președintă Meissner, luând ultima cuvântul, a adus mulțumiri autorităților locale, pentru modul strălucit în care au fost primite congresistele, precum și d-nei Maria Dimitriu-Castano, președinta organizației locale și organizatoarea congresului. Moțiunea S-a dat citire apoi, unei moțiuni prin care se cere

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
cultural „Voichița Doamna” din București, care are un caracter de propagandă religioasă, culturală și națională. D-na președintă Meissner, luând ultima cuvântul, a adus mulțumiri autorităților locale, pentru modul strălucit în care au fost primite congresistele, precum și d-nei Maria Dimitriu-Castano, președinta organizației locale și organizatoarea congresului. Moțiunea S-a dat citire apoi, unei moțiuni prin care se cere rezolvarea următoarelor chestiuni: acordarea dreptului pentru femeie la orice muncă, după aptitudini; cercetarea paternității, cu obligațiunea pentru femeie ca în timpul sarcinii să declare

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ca România și amica noastră Cehoslovacia să cadă victime unei agresiuni posibile. Foarte mișcate de justa și binevoitoarea Dv. atitudine, femeile române vă exprimă profunda lor gratitudine și vă roagă să primiți mulțumirile lor, odată cu omagiile lor sincere și afectuoase. Președinta generală, Elena C. Meissner Iași, Opinia, 13 noiembrie 1936. 51TC "51" Asociația femeilor române din Iași protestează contra declarațiilor d-lui Mussolinitc "Asociația femeilor române din Iași protestează contra declarațiilor d‑lui Mussolini" Iași, 10 noiembrie ș1936ț Asociația femeilor române

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
loc în strada Popa Rusu 13 șBucureștiț, o impunătoare întrunire a femeilor române, spre a omagia pe M.S. Regele șCarol al II-leaț pentru înscrierea în noua Constituție a drepturilor politice pentru femei. Întrunirea a prezidat-o d-na Elena Meissner-Iași, președinta generală a „Asociației”. Domnia-sa, face un scurt istoric al înființării „Asociației” la Iași în vremea războiului, având de scop a face, ca în noua Constituție de atunci, să se dea drepturi și femeilor, ca unele care au înlocuit în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
drepturi înscrise în noua Constituție, femeia va putea face dovadă deplină a însușirilor sale în gospodăria statului. Aduce prinosul de recunoștință M.S. Regele, căruia îi urează domnie lungă și glorioasă. Citește și adeziunea d-nei Maria Pop-Craiova. D-na Calypso Botez, președinta secției București, aducând vii omagii M.S. Regelui pentru eliberarea femeii din cătușele de veacuri, arată cum femeia de azi începe o viață nouă bazată pe evanghelia muncii, Constituția actuală aducându-ne maximum de bine ce-l doream. D-sa mai

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
D-sa mai aduce omagii de recunoștință M.S. Regelui, în numele societăților: „Asociația femeilor cooperatiste române”, „Comitetul Național pe lângă B.I.T. pentru munca femeilor în România”, „Comitetul pentru cultura gospodărească”. De asemenea, citește adeziunea d-nei Maria Baiulescu - Brașov. D-na Ortansa Satmary, președintă, aduce omagii M.S. Regelui, atât în numele „Asociației”, cât și a „Institutului Cultural Feminin”, pe care îl prezidează, arată ce a făcut în trecut femeia pentru neam și țară mai ales cele din provinciile dezrobite, care au păstrat vie făclia naționalismului

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
în trecut femeia pentru neam și țară mai ales cele din provinciile dezrobite, care au păstrat vie făclia naționalismului. În viitor, țara noastră nu are decât de câștigat din colaborarea celor două sexe pentru binele obștesc. D-na Ella Negruzzi, președintă, aduce prinosul de recunoștință M.S. Regelui și mulțumește și tuturor colaboratoarelor „Asociației”, care prin propaganda lor au contribuit la succesul cauzei noastre de azi. Mulțumește și în numele societății ce o prezidează „Gospodăriile rurale”. Maica Smara, decana luptătoarelor pentru cauza feministă

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
parte la alegere prin vot secret peste 2.000 delegate din toate continentele. Doamna Cantacuzino fiind absentă de la Congres, reușita D-sale capătă o mai mare însemnătate și ridică mult prestigiul femeii române. Cu această ocazie d-na baroană Böel, președinta Consiliului Internațional a propus să se trimeată d-nei Cantacuzino următoarea telegramă: „Consiliul Internațional al Femeilor resimte greu lipsa dvs., vă mulțumește pentru strălucita conferință, trimite marei oratoare urări pentru o lungă, fecundă și indispensabilă colaborare internațională”. Urăm scumpei noastre prezidente

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
omagiu tuturor - morți sau vii - care ne-au dat concursul lor. La aceasta am adăugat și darea de seamă pe anul 1937, 1938 și 1939 care aparține noului Comitet de sub președenția D-nei Valentina Argetoianu. COMITETUL CENTRAL ACTUAL 1 IULIE 1940 Președintă: D-na VALENTINA ARGETOIANU Vice-Președinți: D. R. Ioanițescu, Dr. G. Banu, Secretară Generală și Organizatoare: D-na Valentina Focșa Casier General: D-na Eugenia G-ral Atanasiu Cenzori: D-na Margareta Bendorf și D-l Colonel C. Dragomirescu. COMITETUL DE DIRECȚIE

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
sens Asociației Feministelor de la Iași, plan ce a obținut adeziunea acestei Asociații, apoi împreună cu D-na Maria I. Popovici, care era delegata feministelor din Iași, au continuat opera de înfăptuire în București, constituindu-se un comitet de inițiativă a cărui președintă a fost desemnată Simona Lahovary, iar secretară D-na Valentina Focșa. Acest comitet a fost completat și lărgit în ședința din 18 martie 1922, ședință care a avut loc la palatul Regal sub Președinția M.S. Regina Maria. ș...ț Asociația

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Adunării Generale recunoștința și dragostea: d-nei Ivona Burileanu, care până în luna decembrie 1940, a stat la postul de comandă și a înfruntat lupta, iar de atunci cu sufletul și fapta a fost mereu cu noi; și d-nei El. Th. Orghidan, președinta Asociației noastre, care în aceste vremuri grele și tulburi a avut curajul să-și ia marea și greaua sarcină de a conduce destinele Asociației. D-sa zi de zi a vegheat și a lucrat pentru binele ei. Cu adâncă emoție

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
să asigur, împreună cu Victor Ionescu, legătura acestei asociații cu F.N.R. În asociație intrau românce și unele franțuzoaice care activau în diferite sectoare ale Rezistenței, printre care Eugenia Luncaș, Dominique, Rose Soru, Suzanne Favier-Ionescu, Veturia Torneanu, dr. Marie-Rose Destaing și altele. Președintă a fost aleasă Elena Vaschide, văduva marelui savant Nicolae Vaschide, succesorul lui Bergson la College de France. După cum am mai amintit, ea a fost arestată. Eliberată de insurecție din închisoare, bolnavă, a fost înlocuită, la conducerea asociației de către pictorița Elena

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
amintit, ea a fost arestată. Eliberată de insurecție din închisoare, bolnavă, a fost înlocuită, la conducerea asociației de către pictorița Elena Alexandrescu, care în ilegalitate făcuse parte dintr-o organizație franceză de rezistență, împreună cu soțul și fiul ei. După eliberarea Franței, președinta de onoare a fost aleasă scriitoarea Elena Văcărescu. Activitatea acestei organizații patriotice s-a împletit cu aceea a celorlalte organizații grupate în F.N.R. Româncele au desfășurat o susținută activitate de solidaritate și propagandă atât în cadrul Uniunii femeilor franceze (președintă Eugénie

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Franței, președinta de onoare a fost aleasă scriitoarea Elena Văcărescu. Activitatea acestei organizații patriotice s-a împletit cu aceea a celorlalte organizații grupate în F.N.R. Româncele au desfășurat o susținută activitate de solidaritate și propagandă atât în cadrul Uniunii femeilor franceze (președintă Eugénie Cotton), cât și în colonia română. Luam parte activă și la difuzarea ziarului „La Roumanie Libre”. La insurecția din Paris din august 1944, întregul grup de medici români a făcut parte din Miliția patriotică a Cartierului Latin. Ei au

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
putea spune că am realizat și democratizarea femeii române. După aceea, s-a ales un comitet care să conducă lucrările Uniunii până la marea adunare a femeilor antifasciste din Capitală, care va avea loc duminică dimineața. Comitetul a fost compus astfel: președintă de onoare: Ana Pauker, președintă Dr. Florica Bagdasar, vicepreședinte: Gabriela Bernachi, Maria Gane, șt. Raiciu și dr. Medeea Niculescu, membre d-nele: Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași, institutoare, Ana Toma, funcționară, Maria Sârbu, profesoară, Ritta Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și democratizarea femeii române. După aceea, s-a ales un comitet care să conducă lucrările Uniunii până la marea adunare a femeilor antifasciste din Capitală, care va avea loc duminică dimineața. Comitetul a fost compus astfel: președintă de onoare: Ana Pauker, președintă Dr. Florica Bagdasar, vicepreședinte: Gabriela Bernachi, Maria Gane, șt. Raiciu și dr. Medeea Niculescu, membre d-nele: Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași, institutoare, Ana Toma, funcționară, Maria Sârbu, profesoară, Ritta Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi Corodi, asistentă socială, Constanța Georgescu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
al Femeilor, la Paris, citind în ochii tuturor congresistelor aceeași încredere în voința lor comună de a lupta pentru progresul pașnic al omenirii, pentru pace. Iar o femeie de pe alt continent, de altă rasă, cultură și tradiție, D-na Ien-Nan, președinta delegației chineze, în discursul său despre jertfa și eroismul femeilor chineze în războiul antifascist a concretizat în următoarele cuvinte încrederea femeilor în forțele lor: „Conștiente de calitățile noastre oțelite și de eforturile noastre, convinse de rolul pe care-l vom

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]