5,771 matches
-
Pârâtul Guvernul României a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii pe calea ordonanței președințiale, excepția lipsei calității procesuale pasive în privința capătului doi de cerere, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată, afirmând următoarele: Din preambulul Hotărârii de Guvern nr. 1.183/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 9 noiembrie 2021, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 reiese faptul
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
din constatarea nulității actelor administrative contestate, atât timp cât nu au invocat vreun drept sau vreun interes personal concret, care să fi fost vătămat prin emiterea hotărârii C.N.S.U. în privința lor. Pe fond, cererea este neîntemeiată pentru următoarele considerente: Din preambulul hotărârii, care reprezintă în fapt fundamentarea propunerii măsurilor de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, se poate observa faptul că Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101 din 8.11.2021 privind propunerea prelungirii stării de alertă și a
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
fiind stabilite, totodată, măsurile de prevenire și control al infecțiilor cu coronavirusul SARS-CoV-2, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri, precum și instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor. După cum rezultă din preambulul hotărârii, aceasta s-a întemeiat, în ceea ce privește oportunitatea, pe Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021 prin care Comitetul Național pentru Situații de Urgență a propus prelungirea stării de alertă și luarea măsurilor aferente. Mai departe
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
aceasta s-a întemeiat, în ceea ce privește oportunitatea, pe Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021 prin care Comitetul Național pentru Situații de Urgență a propus prelungirea stării de alertă și luarea măsurilor aferente. Mai departe, din preambulul Hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 101/2021 rezultă că aceasta s-a întemeiat, în special în ceea ce privește oportunitatea, pe înscrisul intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generată de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
interdicțiilor, de la interdicții corective, la interdicții preventive, de la scopul de combatere a unei situații epidemiologice preexistente, la scopul de prevenire a unei situații epidemiologice viitoare, nemaifiind respectată cerința ca măsurile să aibă un „caracter esențialmente temporar“ (impusă în preambulul Legii nr. 55/2020). În consecință, instanță reține că nu a fost respectată cerința impusă de art. 53 alin. (2) din Constituție, aceea ca măsurile de restrângere să nu aducă atingere existenței dreptului sau a libertății. În ceea ce privește faptul
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
ce privește faptul că măsurile de interdicție sunt aplicate discriminatoriu, se constată: Cerința ca măsurile de restrângere (în cazul de față, de interdicție) să fie aplicate nediscriminatoriu este prevăzută, la nivel intern, de art. 53 alin. (2) din Constituție, de preambulul Legii nr. 55/2020 și de art. 1 alin. (2) al acesteia („Măsurile restrictive de drepturi prevăzute în prezenta lege, precum și, după caz, cele de renunțare sau de relaxare a acestora se dispun cu respectarea principiului egalității de tratament juridic
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
de urgență), să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății. ... Nu se pot dispune restrângeri de drepturi și libertăți prin hotărâri ale unui organ administrativ, chiar dacă acesta este Guvernul. Trimiterile din preambulul hotărârii la dispozițiile Legii nr. 55/2020 nu duc la satisfacerea condiției prevăzute de dispozițiile art. 53 din Constituție. Dispozițiile Legii nr. 55/2020 nu conțin restrângeri efective de drepturi și libertăți. Dispozițiile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 prevăd
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
fundamentează acea măsură. Motivarea actului administrativ poate ajuta instanța de contencios administrativ să verifice oportunitatea și temeinicia acelui act. Acest lucru devine cu atât mai important atunci când actul administrativ produce efecte restrictive sau privative de drepturi și libertăți. În preambulul hotărârilor atacate, singura motivare constă în referirea constantă la un document intitulat „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 9.11.2020“, întocmit la nivelul Centrului Național de Conducere și
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
așadar, a unor acte prin care s-au dispus, succesiv, prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Însă, așa cum rezultă din preambulul hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020, actele ale căror prevederi se solicită a fi suspendate au fost emise în temeiul prevederilor art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 3, 4 , 6 și art. 71 alin.
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
de anulare a prevederilor hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020, se poate observa că argumentele prezentate sunt nefondate. În acest sens, hotărârile Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020 au fost adoptate, așa cum reiese din preambulul fiecărui act, ținând cont de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu completări prin Legea nr. 20/2020, cu completările ulterioare, precum și de prevederile Ordonanței
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare. În ceea ce privește conținutul actelor administrative, respectiv măsurile dispuse, acestea se circumscriu limitelor legale în care puterea executivă poate acționa. După cum se poate observa din preambulul hotărârilor Guvernului nr. 856/2020, nr. 935/2020 și nr. 967/2020, acestea au fost emise în temeiul art. 3, 4 , 6 și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, pornind
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
art. 5 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 55/2020, ca măsură aplicabilă în combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2, legea fiind emisă tocmai în respectarea cerințelor impuse de art. 53 din Constituția României, cu un domeniu de aplicare clar definit în preambulul său. Motivul de nelegalitate invocat de către reclamanți este vădit neîntemeiat, raționamentul juridic expus fiind în contradicție cu mecanismul constituțional de legiferare și punere în executare a legii, astfel cum a fost explicitat anterior. Cel de al doilea motiv de
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
contradicție cu mecanismul constituțional de legiferare și punere în executare a legii, astfel cum a fost explicitat anterior. Cel de al doilea motiv de nelegalitate invocat de către reclamanți vizează nemotivarea actelor administrative contestate, chestiune invocată strict cu referire la preambulul și conținutul hotărârilor de Guvern, în care nu se regăsesc referiri la factorii de risc în răspândirea virusului SARS-CoV-2 și la ierarhizarea acestora. De asemenea, reclamanții critică faptul că nota de fundamentare invocată în preambulul hotărârilor de Guvern nu reprezintă
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
invocată strict cu referire la preambulul și conținutul hotărârilor de Guvern, în care nu se regăsesc referiri la factorii de risc în răspândirea virusului SARS-CoV-2 și la ierarhizarea acestora. De asemenea, reclamanții critică faptul că nota de fundamentare invocată în preambulul hotărârilor de Guvern nu reprezintă altceva decât o actualizare a primei note de fundamentare întocmite la instituirea stării de alertă din perspectiva numărului de persoane infectate și spitalizate. Raportat la criticile formulate de către reclamanți se constată că acestea nu
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
se poate concluziona că a interferat cu atribuția Parlamentului de a legifera. ... 66. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (4) din Constituție, prin Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021, precitată, paragrafele 75 și 76, analizând preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 și ținând cont de jurisprudența sa cu privire la condițiile de adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții. Pe de altă parte, Curtea a reținut că urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență criticate. Astfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se precizează că „neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice“. Prin urmare, Curtea
DECIZIA nr. 417 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275144]
-
legiuitorul se referă la contrabandă, iar nu la infracțiunea de contrabandă. ... 111. Scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene și ale statelor membre, scopul prevenirii practicilor frauduloase, preocuparea pentru completarea normelor privind datoria vamală și garanțiile au fost enunțate în preambulul Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (punctele 37, 39). În scopul asigurării unei mai bune protecții a intereselor financiare ale Uniunii și ale statelor membre
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 115 alin. (4), deoarece nu răspund exigențelor Constituției privind delegarea legislativă, așa cum au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, existența unei situații extraordinare (raportat strict la aplicarea în anul 2019 a dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice) nu este explicată prin argumente în favoarea limitării aplicării anumitor
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
a respins criticile formulate ca neîntemeiate. ... 26. Referindu-se la criticile de neconstituționalitate extrinsecă raportate la art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea, având în vedere cele menționate în nota de fundamentare a ordonanței de urgență a Guvernului, precum și preambulul acesteia în care s-a menționat că neadoptarea în regim de urgență a măsurilor fiscal-bugetare propuse ar genera un impact suplimentar asupra deficitului bugetului general consolidat, afectând în mod semnificativ sustenabilitatea finanțelor publice, a constatat, pe de o parte
DECIZIA nr. 359 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276358]
-
chemare în judecată, referitor la anularea art. 6 din anexa Ordinului președintelui CNSP nr. 239/2019, pârâta solicită respingere acestuia pentru următoarele motive: La adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2019, legiuitorul a avut în vedere, așa cum rezultă din preambulul acesteia, necesitatea clarificării măsurilor de sprijin al sectorului construcțiilor și a modului în care se determină cifra de afaceri pentru societățile care beneficiază de sprijin, ca urmare a Acordului cu Federația Patronatelor din Construcții și măsurilor prevăzute de Ordonanța de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
mai 2008, Curtea a reținut că, deși nu este în mod expres consacrat de Constituția României, acest principiu se deduce atât din prevederile art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic și social, cât și din preambulul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost interpretat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. Referitor la același principiu, instanța de la Strasbourg a reținut că «unul dintre elementele fundamentale ale supremației
SENTINȚA CIVILĂ nr. 3 din 5 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/275048]
-
cazul constatării încălcărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 12 februarie 2012, prin care au fost reglementate faptele contravenționale pentru a căror săvârșire a fost sancționat autorul, a fost adoptată, așa cum rezultă și din preambulul său, cu respectarea art. 108 din Constituție și a art. 85 alin. (2) [care face trimitere la alin. (1) din același articol] din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, potrivit cărora „încălcările prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului
DECIZIA nr. 210 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274513]
-
operată și criticată vizează procedura de urmat în cazul neplății creanțelor curente cu o vechime mai mare de 60 de zile și care constă în posibilitatea începerii executării silite. Acest aspect, printre altele, a fost legiferat, astfel cum reiese din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2018, cu scopul de a fi luate măsuri urgente care să conducă la (i) redresarea societăților aflate în dificultate și menținerea lor în circuitul economic, inclusiv la protecția salariaților acestora, măsuri care să permită
DECIZIA nr. 443 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274475]
-
și a scopului Deciziei-cadru 2008/675/JAI. ^2 Decizia-cadru 2008/675/JAI a Consiliului din 24 iulie 2008 privind luarea în considerare a condamnărilor în statele membre ale Uniunii Europene în cadrul unui nou proces penal, JO L 220, 15.8.2008, p. 32-34. ... 57. Potrivit preambulului Deciziei-cadru 2008/675/JAI, spre deosebire de alte instrumente, aceasta nu are ca scop executarea, într-un stat membru, a unor hotărâri judecătorești pronunțate în alte state membre, ci, mai degrabă, posibilitatea ca unei condamnări anterioare pronunțate într-un stat membru să
DECIZIA nr. 13 din 19 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274378]
-
centrele locale/județene și, respectiv, ale municipiului București ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, denumite în continuare APIA, și oficiile fitosanitare din cadrul Autorității Naționale Fitosanitare, denumite în continuare OFJ; ... c) întreprindere - orice entitate care, potrivit pct. (4) din preambulul Regulamentului de minimis în sectorul agricol, desfășoară o activitate economică, indiferent de statutul său juridic și de modul în care este finanțată; ... d) întreprindere unică - entitatea definită la art. 2 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol; ... e
HOTĂRÂRE nr. 846 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274525]