1,946 matches
-
la prima etapă a dezvoltării conceptului, trebuie clarificata importantă și diferența dintre predicarea personală și predicarea esențială a numelui verbum despre Dumnezeu. Diferența constă în gradul de aplicabilitate: „a cunoaște“ este spus despre Dumnezeu în mod esențial, deoarece poate fi predicat despre toate Persoanele Trinității, pe când verbum, care își găsește corespondentul în con ceptul din procesul cunoașterii umane, poate fi predicat doar despre o singură Persoană, despre Fiul, fiind așadar predicat despre Dumnezeu în sens propriu și folosit în mod personal
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
despre Dumnezeu. Diferența constă în gradul de aplicabilitate: „a cunoaște“ este spus despre Dumnezeu în mod esențial, deoarece poate fi predicat despre toate Persoanele Trinității, pe când verbum, care își găsește corespondentul în con ceptul din procesul cunoașterii umane, poate fi predicat doar despre o singură Persoană, despre Fiul, fiind așadar predicat despre Dumnezeu în sens propriu și folosit în mod personal. Bazându-se doar pe înțelesul aristotelician al lui verbum, în comentariul la sententele lui Petrus Lombardus, Toma din Aquino nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este spus despre Dumnezeu în mod esențial, deoarece poate fi predicat despre toate Persoanele Trinității, pe când verbum, care își găsește corespondentul în con ceptul din procesul cunoașterii umane, poate fi predicat doar despre o singură Persoană, despre Fiul, fiind așadar predicat despre Dumnezeu în sens propriu și folosit în mod personal. Bazându-se doar pe înțelesul aristotelician al lui verbum, în comentariul la sententele lui Petrus Lombardus, Toma din Aquino nu putea să justifice folosirea lui verbum pentru a desemna un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a desemna un nume personal al divinității. Datorită acestui punct slab, Toma a încercat să iși adapteze teoria conceptului pentru a o putea face pe masura fundalului teologic augustinian și pentru a putea răspunde la întrebarea dacă verbum poate fi predicat în mod personal despre Dumnezeu. Trebuie spus că Toma nu a fost primul care a încercat să adapteze teoria conceptului augustinian contextului aristo telician; Boethius, Alexandru din Hales sau Bonaventura s-au confruntat și ei cu probleme similare, iar soluția
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
atare politici de rusificare și de deznaționalizare În Basarabia a generat o mișcare cu caracter de masă, cu implicații național-religioase: mișcarea inochentistă, numită astfel după numele ieromonahului Inochentie de la mănăstirea Balta (Transnistria). Succesul mișcării se explica prin faptul că Inochentie predica Într-o aleasă limbă românească. Anton Crihan, unul dintre participanții activi la mișcarea națională a românilor basarabeni din ajunul Unirii Basarabiei cu România, Îl considera pe Inochentie drept „un fanatic religios, dotat cu un foarte puternic dar oratoric. El și-
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
o mănăstire de lângă lacul Ladoga <ref id="81"> 81 ANRM, fond 297, inventar 5, dosar 35, f. 3.</ref>. Zeci de mii de oameni Își părăseau averea, casele, luând drumul lung și anevoios al pelerinajului la lăcașul unde continua să predice noul „profet”. Mulți dintre aceștia și-au pierdut viața pe Întinsurile nordului Rusiei. Amploarea mișcării a scăzut numai după judecarea și o nouă alungare a ieromonahului, de data aceasta la mănăstirea Solovki de pe o insulă din Marea Albă, unde nenorocitul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
397, Sfântul Ioan a desfășurat o prodigioasă activitate misionară și predicatorială. Și-a împlinit ascultarea cu mult zel, abilitate și succes. Vorbea neîncetat: în fiecare duminică și sărbătoare, precum și în fiecare vineri; iar în timpul postului mare, în fiecare zi; a predicat în toate bisericile orașului și în cele din jurul orașului. Temele predicii sale erau foarte variate: făcea teologie, explicând și demonstrând cu inepuizabile dovezi scripturistice taina de răscruce a creștinismului, Sfânta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
un popor întreg, dacă e încununat de zel. (De statuis, I, 12), constituia una dintre convingerile de care era purtat. Marele predicator credea în puterea cuvântului lui Dumnezeu și în eficiența sa pentru mântuirea sufletelor. De aceea îi plăcea să predice. Cuvântul la el nu era totuna cu vidul. Când vorbea, nu se îngrijea de cuvinte și expresii frumoase, ci spunea lucrurile simplu și fără cercetare, cu primele cuvinte care îi veneau<footnote Bruno H. Vandenberghe, op. cit., pp. 15, 63, 65
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
legi pline de folos. Că nu Pavel este cel care vorbește, ci Hristos; El mișcă sufletul lui Pavel; prin gura lui Pavel grăiește Hristos<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor. Folositor lucru și semn de foarte mare dreptate este să-ți osândești propriile păcate, în P. G., L, col. 656. footnote> ... Aici să ne întristeze cuvintele predicii, ca să nu ne înfricoșeze dincolo faptele; aici să ne mustre
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
pe placul ascultătorilor. Folositor lucru și semn de foarte mare dreptate este să-ți osândești propriile păcate, în P. G., L, col. 656. footnote> ... Aici să ne întristeze cuvintele predicii, ca să nu ne înfricoșeze dincolo faptele; aici să ne mustre predica, pentru ca să nu ne roadă dincolo viermele cel veninos, aici să ne ardă mustrarea, ca să nu ne ardă dincolo gheena focului. Cei care plâng aici, dincolo se vor mângâia; cei care se desfătează aici, care râd, care nu-și simt aici
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Matei 5, 4) și <<Vai vouă, care râdeți, că veți plânge>> (Luca 6, 25)<footnote Ibidem, în P. G., L, col. 257-258; aceeași idee o expune Sfântul Ioan și mai încolo, când spune: Ucigașul ucide numai trupul, pe când cel care predică spre a face plăcere ucide sufletul, că îi împinge la păcat pe ascultătorii săi. Ucigașul îl dă pe cel ucis morții acesteia de aici; predicatorul, însă, care predică spre a plăcea, ucide sufletul și-l dă unei osânde și pedepse
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
și mai încolo, când spune: Ucigașul ucide numai trupul, pe când cel care predică spre a face plăcere ucide sufletul, că îi împinge la păcat pe ascultătorii săi. Ucigașul îl dă pe cel ucis morții acesteia de aici; predicatorul, însă, care predică spre a plăcea, ucide sufletul și-l dă unei osânde și pedepse fără de moarte. (P. G., L, col. 656.) footnote>. Astfel, după ce le vorbește despre diferite păcate, pe care el le observase la credincioșii săi, zice : Aș dori ca tot
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor..., în P. G., L, col. 653. footnote>. Apoi, pentru ca durerea mustrării să nu fie prea usturătoare, Hrisostom se include în grupul celor pe care îi mustră, ca unul ce are nevoie de doctoríi duhovnicești : Că predica, pe
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
sunt mari și necesită mai mult de o oră pentru a fi prezentate. Până și cele mai scurte dintre ele pot părea lungi pentru un auditoriu modern. La un moment dat și-a făcut cunoscută intenția de a continua să predice chiar dacă ar fi putut rămâne fără ascultători<footnote Sr Thomas Aquinas Goggin, Saint John Chrysostom: Commentary of Saint John The Apostle and Evangelist, Introduction in The Fathers of the Church, vol. 33, Washington DC: Catholic University of America Press, 1957
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
sau nu-l ascultă cineva : Izvoarele curg, chiar dacă nimeni nu bea din apa lor; fântânile izvorăsc, chiar dacă nimeni nu scoate apă din ele ; râurile aleargă la vale, chiar dacă nimeni nu se adapă din ele. Trebuie, dar, ca și cel ce predică să-și facă datoria lui, chiar dacă nimeni nu ia aminte. Lege ne-a fost rânduită de Iubitorul de oameni, Dumnezeu, nouă, celor ce ni s-a încredințat slujba cuvântului, ca niciodată să nu lăsăm neîndeplinită slujba noastră, nici să tăcem
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
va voi Dumnezeu să fiu în această viață, să împlinesc această slujbă și să fac ce mi s-a poruncit, fie de mă ascultă, fie de nu mă ascultă cineva<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre datoria de a predica, în P. G., XLVIII, 963-82. footnote>. Hrisostom știe să dezvăluie sclipiri incredibile ale gândului și ale sentimentului. Predicile sale, care durau deseori chiar și două ore, nu plictisesc, nici nu obosesc întrucât sunt însuflețite de imagini și comparații; acestea sunt
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Marietti, p. 434. footnote>. Vorbea greaca, dar avea dulcele accent din Antiohia. Nu vorbea latina, o limbă din ce în ce mai puțin utilizată și pe care o pierdeau din vedere cea mai mare parte din Sfinții Părinți ai Bisericii greci. Sfântul Ioan abordează predica în plinătatea vârstei: se apropia atunci de 40 de ani. Avea deja în spate o experiență personală foarte bogată și o reputație de scriitor. Cu o abordare puțin rece și distantă cu străinii, el se schimbă odată cu amvonul. Acolo se
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
este programul său, aceasta este misiunea sa: să păstreze turma creștină și să adune oile rătăcite. Minunată muncă de preot, pe care el încearcă să o realizeze după înclinația înnăscută. Căci, dacă vreodată s-a născut un om pentru a predica, el este acela. Este gingășia, harisma, forța și martiriul său. El se răstignește prin cuvânt<footnote Bruno H. Vandenberghe, op. cit., p. 65. footnote>. N-a rămas virtute creștină nepusă în lumină și n-a rămas viciu și păcat necombătute cu
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
regali și o insultă pe regină. Regele este obligat să cedeze. El abolește iobăgia și transformă pe toți exploatatorii de pămînturi în fermieri liberi, între timp, revolta se întinde în Surrey, Midlands și Suffolk, unde un predicator rătăcitor, John Ball, predică o reformă agrară și egalitatea socială între mojici și gentilomi. Dar mișcarea, reprimată cu severitate Tyler este ucis după ce 1-a spînzurat pe arhiepiscopul de Canterbury și pe trezorierul Angliei, în timp ce John Ball este arestat și executat și, lipsită de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
instalează ordinele călugărilor cerșetori, care încearcă să răspundă pe măsura posibilităților lor, aspirațiilor spirituale ale oamenilor din acea epocă a calamităților. Fondate pentru a servi drept model creștinătății prin modul lor de a trăi bazat pe sărăcia voluntară, chemate să predice și să spovedească ca urmare a solidei lor instrucții intelectuale și teologice, acestea constituie în secolul al XIV-lea și al XV-lea gruparea pe lîngă care cei care caută un răspuns la frămîntările lor pot găsi ospitalitate și înțelegere
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
jumătate a secolului al XVI-lea, o mare parte a lumii germanice este cucerită de Reformă. Exact în acel moment apare un alt curent, mai reformator încă: calvinismul. în Franța, reforma luterană interesează o parte a intelectualității, în timp ce unii predicatori predică mulțimii dezvinovățirea prin credință. Aspirația către o reformă a Bisericii își găsește drept conducător pe episcopul de Meaux, Guillaume Bri9onnet. Acesta hotărăște să locuiască în dioceza sa, unde invită predicatorii parizieni care predică Evanghelia în forma ei nealterată. Acest grup
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
o parte a intelectualității, în timp ce unii predicatori predică mulțimii dezvinovățirea prin credință. Aspirația către o reformă a Bisericii își găsește drept conducător pe episcopul de Meaux, Guillaume Bri9onnet. Acesta hotărăște să locuiască în dioceza sa, unde invită predicatorii parizieni care predică Evanghelia în forma ei nealterată. Acest grup, care vede în Luther "un om sfînt", hotărăște să simplifice cultul și să facă slujbele în limba franceză. Temîndu-se de o răspîndire a reformei lutherane în Franța, Sorbona și Parlamentul iau măsuri de
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
III-lea, catolicii încearcă să recîștige terenul pierdut, reluîndu-și activitatea pastorală neglijată atîta vreme și precizînd mai clar conținutul doctrinei și regulilor disciplinare ale Bisericii. Apar noi ordine religioase (Capucini 51, Theatini 52 sau Barnabiți 53). Aceștia luptă împotriva ereziei, predicînd credința catolică prin fapt și cuvînt. Fondat de Ignațiu de Loyola, Ordinul Iezuiților, aprobat de Paul al III-lea (1540), se pune în serviciul papei și jură să se consacre mîntuirii sufletelor. Membrii Companiei lui Isus sînt instruiți mai ales
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
un tip mental care s-a generalizat la toate complementele, încît structura este mereu aceeași (El vine acum; El lucrează acolo etc.), deși nu întotdeauna o altă ordine ar produce neclaritate. Din asemenea motive, structura obișnuită a propoziției cu verbul predicat la sfîrșit, atestată de latina literară (Haec aetas perfectum oratorem tulit. "Această epocă a produs un orator desăvîrșit") a fost depășită. De altfel, nu trebuie pierdut din vedere faptul că limbile romanice descind din latina populară, din aspectul vorbit al
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fost eliminte crucea, amvonul și băncile pentru credincioși, iar figuranților le-a fost interzis să îngenuncheze. În mod expres s-a dispus că în nici un fel să nu fie sugerată impresia că asistenta s-a adunat să asculte cuvântul Domnului. Predică lui Stffelio nu se mai referă la Biblie, ci este o predică generală despre milă și iertare. Pentru reprezentațiile de la Neapole și de pe teritoriul statului Papal restricțiile impuse au fost și mai drastice. Figură centrală a operei nu mai este
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]