2,149 matches
-
boală venerică. Băga-mi-aș pula, io mă dezintegrez bine-mersi aici și puțoiu ăsta nici nu se sinchisește de ce am... — N-am mai avut niciodată așa ceva. Nici măcar când... adică, n-am mai avut niciodată așa ceva. — Părinții dumneavoastră au avut vreo predispoziție? Poate fi ereditar. Nu... Părinți ușchiți-o de-aici. Părinți ușchiți-o de-aici. — Este probabil o boală de piele destul de gravă, probabil o formă de eczemă. Nu vă pot spune cât e de important să vă mențineți zona curată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
cu ușurință a relațiilor, și mulți nou-veniți vor depăși rapid sentimentul de jenă, teama de necunoscut, de lucru În noul colectiv. Instructorul profesionist de fitness accentuează atenția asupra executanților, găsește timp pentru a Întâmpina și a orienta noii participanți, precum și predispoziția pentru a răspunde la orice Întrebări care pot apărea de la executanți. Este un aspect deosebit de important de comunicare dintre instructor și participanți În timpul căreia poate fi asigurată o relaționare adecvată. Rezultatul acestei relații este de mare importanță nu numai pentru
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
dintre ele în actul divinatoriu, am putea schița o ierarhie a lor. Pe primul loc se situează profeția. Aceasta, pentru că relația om divinitate este una directă, neprovocată. Urmează clarviziunea, cea care îmbină cunoașterea teoretică și cea practică, pe fondul unor predispoziții și experiențe interioare Urmează apoi practica ghicitului ca act divinatoriu. Ea cultivă în mod deosebit componenta practică, experimentală și provocată, neexcluzând totuși cunoașterea teoretică. În ceea ce ne privește, vom fi consecvenți cu noi înșine și vom păstra aceste distincții pe
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
care dispune de o serie de capacități dobândite, mai curând, printr-o "tradiție experimentată" cum scrie Antoaneta Olteanu 201. În aceste condiții, "specializarea" se realizează mai facil în măsura în care persoana aparține unei categorii sociale speciale. Acest fapt anunță o serie de predispoziții către actul divinatoriu. Exercițiul și experimentarea unei practici pot conferi statutul de profesionist practicantului. De exemplu, nu orice țigan poate fi un specialist în arta divinatorie. De asemenea, cercetările demonstrează că acest profesionist își dezvoltă propriul stil, cel mai adesea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
persoanele care se ocupă cu divinația intervievate de noi au declarat că sunt croitorese. Răspunsurile primite de la acestea nu surprind în nici un fel vreo legătură între respectiva profesie și practicile divinatorii pe care le execută. Credem că reprezentările sociale privind predispoziția croitorului pentru practicile magice și divinatorii sunt valabile doar pentru lumea tradițională. Atunci croitoria era o profesie destul de rar întâlnită și se executa doar la domiciliu. 9.1.4. Categoriile sociale marginale De un tratament social similar cu cel al
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Purtătorii stigmatului Printre cei aleși pentru a se specializa în arta divinatorie sunt și persoanele ce poartă cu ele povara stigmatului fizic (fie că este înnăscut, fie că este dobândit) sau psihic (epilepticii, nebunii). Stigmatul devine un semn al unei predispoziții către practicile divinatorii, magie și vrăjitorie. De exemplu, în multe din credințele popoarelor, copilul născut cu căiță pe cap poate deveni strigoi sau vrăjitor. Michel Foucault 205 scria în 1972 că nebunia a fost definită și tratată ca o boală
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
credulitatea, naivitatea și ignoranța clientului. Am putea spune că țiganii au creat o întreagă industrie în acest sens, oferind servicii care îi ajută să acumuleze sume fabuloase. La nivelul reprezentărilor sociale actuale, alături de categoriile sociale marginale, tiganii manifestă o mare predispoziție pentru actul divinatoriu. Majoritatea celor chestionați în cercetarea noastră au afirmat că au avut ocazia să vadă sau să participe la o ședință de divinație și că practicantul era o țigancă. Aprecierile făcute cu privire la acest fapt sunt dintre cele mai
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
oferă o explicație pur sociologică. Înclinația femeii spre actul magic și divinatoriu, am completa noi s-ar datora, în primul rând, sentimentelor sociale determinate de natura sa specifică și mai puțin de aptitudinile sale fizice și intelectuale. Ciclul menstrual, sarcina, predispoziții spre isterie, excluderea sau acceptarea pasivă în culte oficiale sunt doar câteva aspecte care generează uluire, teamă și mefiență. De exemplu, imediat ce naște, femeia devine tabu. În jurul său se țes o mulțime de reguli, norme și interdicții. O mare parte
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
înțelepciunea, poate întruchipa spiritele strămoșilor (trăiește în întunericul subpământean) și tot el poate cunoaște viitorul. Din această simbolistică duală, mentalul colectiv a valorizat în special două aspecte ce privesc influența șarpelui asupra femeii: rolul său în ritualurile de fecunditate și predispoziția spre vrăjitorie, magie și divinație. Înclinația femeii spre actele magice și divinatorii este susținută și de relația specială pe care o cultivă cu natura și vegetația. Acest fapt, care stă sub semnul unei rezonanțe speciale între femeie și natură, va
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în care femeile sunt ostracizate, stigmatizate și condamnate definitiv. Supoziția noastră este că această reprezentare duală a fenomenului divinatoriu a fost alimentată de străvechi credințe precreștine (de pildă, miturile și legendele referitoare la relațiile dintre femeie și lună) care atestă predispoziția femeii pentru practici magice, divinatorii. Aceste reprezentări precreștine au fost revalorizate apoi de creștinism, dobândind o conotație peiorativă. Faptul este de înțeles, de vreme ce creștinismul se așezase pe un teren mustind de credințe, practici și ritualuri închinate unor diverse zeități. Dezavuarea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o serie de idei care fac trimitere la spațiul tradițional românesc. Ele nu mai au consistența și vigoarea pe care o regăsim, de pildă, în răspunsurile la chestionarele lui Hasdeu. Totuși, funcționează la nivelul mentalului colectiv creând o serie de predispoziții specifice. Nu putem trece cu vederea în acest sens faptul că 69,5% dintre ieșenii investigați cred în destin. Ce este destinul? Frecvență Procent Ceva scris înaintea nașterii 102 25,5% Dar de la Dumnezeu 56 14,0% Ce face omul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
modul simbolic rezultatul final al divinației. Așadar, putem vorbi de o simbolistică prealabilă a toposului actului mantic. De aceea, am include în această categorie spațiile religioase, spațiul privat și spațiul public semnificativ. 11.2.1. Spațiile religioase Ele prezintă o predispoziție nativă pentru a facilita realizarea unor preziceri. Pe lângă marile temple grecești, de exemplu, viețuiau preoți care se ocupau cu arta divinatorie și prezicători. "Templul nu este doar o imago mundi, ci reproducerea terestră a unui model transcendent. Iudaismul a moștenit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau viitoare. Deși numărul preoților care recurg la astfel de practici este destul de mic, unii ar putea spune nesemnificativ, numărul de persoane care se strâng în jurul lor și audiența de care se bucură sporește importanța fenomenului. Există așadar o anume predispoziție în mediul social românesc de a recurge la ajutorul preotului sau numai al Cărții Sfinte în practicile divinatorii, chiar dacă Biserica are o atitudine fermă împotriva acestui ritual. Cum se explică acest fapt? Motivațiile sunt de ordin social și personal, la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în timp lucrurile au evoluat din punctul de vedere al instituției și dogmei bisericești, unele practici nu au dispărut. Este semn că amintitele clasificări operează numai la nivel teoretic, nu și practic. Există, așadar, la nivelul mentalului colectiv o anumită predispoziție de a concede unor spații și persoane atribute care vin în dezacord cu dogmele și normele instituite. Este firesc să ne întrebăm cum poate să se petreacă un act divinatoriu într-un loc unde, așa cum am arătat mai sus, divinitatea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
par a se înscrie într-o perioadă mai amplă de inițiere care vine să probeze anumite virtuți. Din această perspectivă, capacitatea de a realiza turnarea cositorului nu este pusă doar pe seama unei cunoașteri aparte, ci și pe o seamă de predispoziții spirituale care fac cu putință asumarea acestei puteri. Secvența nr. 8 06.08-06.09 "Asta-i (potcoava n.n.) zvârlită di la un cal, din fuga calului, cî așa, potcoavi, găsăsc multi potcoavi. Da' asta o sărit când fuge caii la
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Păunescu și Mușu, 1990): după natura ei: normală sau patologică. după intensitate: puternică sau slabă. după gradul de omogenitate: omogenă, neomogenă și contrariată. Conceptul de lateralitate este complex și presupune două noțiuni: dominantă laterală și preferință manuală. Dominanta laterală reprezintă predispoziția copilului de a folosi predilect un anumit membru, ochi sau ureche în activitățile ce solicită fidelitate, în timp ce preferința manuală reprezintă capacitatea de a folosi, în special, una din mâini atunci când desfășoară activități ce necesită finețe și precizie (Albu și colab
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
offline life"), spații care iau forme de socializare și la fel de bine se bazează pe noi identități. Fundamentul empiric al cercetării celor din Trinidad este că au o afinitate firească pentru Internet, cumva intuitivă, construită pe presupunerea existenței lor naturale, având predispoziție spre CMC108 în Cyberspace. Ei susțin că o ordine socială statuata nu poate scăpa transformărilor apartenenței cibernetice. Studiile etnografice ale lui Miller și Slater resping ideea unei distincții între real și virtual, care s-ar substitui unei apropieri la toate
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
primară (cauză nutrițională) sau secundară (alte cauze). Frecvența este variabilă, fiind cuprinsă între 10-16 % din vacile producătoare de lapte, sub formă subclinică sau clinică (DUMITRU M., 1996, GHERGARIU S., și colab. 1990). Etiologia cetozei Factori predispozanți specia (rumegătoarele au o predispoziție metabolică), vârsta, (MELENDEZ, P., DONOVAN, G.A., RISCO,C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). gestația, lactația, condiții de zooigienă necorespunzătoare, stabulația prelungită, lipsa de mișcare, factori meteorologici, factori de stres, factori genetici. Factori determinanți alimentația necorespunzătoare cantitativ (subalimentația sau
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și cu transmitere la grupele de descendenți. Chiștii ovarieni pot fi considerați stadii finale ale unor tulburări neuro endocrine datorate sindromului de stres. În raport cu producția de lapte, diverse studii au indicat că vacile cu producții mari de lapte au o predispoziție pentru degenerare chistică. In general, se constată că se îmbolnăvesc vacile înalt productive, deseori în perioada de vârf a lactației. RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat valori minime (0,15,4 %) la vacile cu producții mai mici de lapte, (40005000 litri
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
rasele pot fi caracterizate și după înclinația pe care o au către minciună: "Italianul este viclean, englezul ipocrit, grecul nesincer și turcul nu-și poate ține cuvîntul dat"; ... "asiaticii, japonezii, chinezii, siamezii nu sînt de bună credință și au o predispoziție spre a face promisiuni înșelătoare cînd negociază cu un englez sau german [ibidem:65]. Într-un atare spirit, dacă i-ar fi cunoscut mai bine pe români, poate că antropologul francez i-ar fi caracterizat cu toate conotațiile extreme ale
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cărora li s-ar putea adăuga de către specialiști și altele) prin care receptarea minciunii ar putea fi definită. Desigur că, pornind de la cunoașterea acestei profunde trame, am putea desluși mai pertinent o serie de aspecte psihosociologice, cum ar fi bunăoară predispoziția unui subiect uman oarecare de a fi mințit. Cadrul acelorași trăsături de personalitate pe care le-am enunțat cînd am încercat să descriem tipurile de mincinoși ar putea fi utilizat și în acest context. Vom constata, cu acest prilej, că
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
identificat regiuni din Franța predispuse la minciuni, referindu-se și la "italianul viclean, englezul ipocrit, grecul nesincer și turcul care nu-și poate ține cuvîntul dat". Mai departe: Asiaticii, japonezii, chinezii, thailandezii nu sînt de bună credință și au o predispoziție mai mare spre a face promisiuni înșelătoare atunci cînd negociază cu un englez sau un german. Trebuie adăugat că ei pot fi de bună credință atunci cînd nu se simt amenințați. (Larson 1932:51) Aceste estimări ne spun mai mult
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cimpanzeilor, ale căror grupuri sînt mai fluide. Chiar și așa, există dovezi că maimuțele sud-africane se păcălesc unele pe altele în mod intenționat. Alături de talentul machiavelic și tot ceea ce el implică, abilitatea de a induce în eroare este facilitată de predispoziția imaginativă. Nu avem cum să știm în ce măsură au primatele non-umane înclinație spre fantezie, însă la oameni aceasta apare la o vîrstă fragedă. Copiii sînt capabili să fabuleze și astfel să facă diferența între ceea ce este real și ceea ce este imaginar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
susține că sistemul internațional constrânge toate statele să ia parte la lupta pentru putere și securitate, independent de tipul de regim și de credința ideologică. În opoziție cu neorealismul, Michael Doyle (1986) a argumentat că statele liberale au o puternică predispoziție către menținerea păcii între ele, dar nu în aceeași măsură cu statele nonliberale. Problema crucială este în ce măsură "interiorul" afectează "exteriorul", cu alte cuvinte, în ce măsură preferințele naționale interne sunt depășite de nevoia de a beneficia de putere și securitate în condiții
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
venit în școală și chiar după aceea și de nivelul economic și cultural al familiei. Cunoașterea acestora permite nuanțarea influențelor educative, a metodelor întrebuințate, face posibilă tratarea individuală prin intermediul căreia sporește eficiența muncii educative. Copilul vine pe lume cu anumite predispoziții, cu anumite înclinări. Unele sunt bune, folositoare lui și societății, acestea trebuie cultivate. Altele sunt rele, dăunătoare societății. Acestea trebuie combătute cu multă pricepere pentru a nu creea conflicte interne. Pedagogia modernă fondată pe observațiile și descoperirile psihologiei generale afirmă
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]