4,621 matches
-
strategia fiind punerea sub semnul îndoielii a unor adevăruri, prezentarea materialului ca pe o confruntare între teze diferite. Cel mai important conflict de rol este acela dintre transmiterea cunoștințelor de specialitate și calitatea de educator a profesorului. La unii profesori predomină preocuparea pentru transmiterea de cunoștințe, alții sunt cu precădere preocupați de a forma. Geissler sintetizează astfel contradicțiile îndeplinirii rolului de profesor: • informatorul transmite, păstrând distanța rece impusă de știință; • partenerul sfătuiește, apelează, admonestează, îndrumă, frânează; • modelul stabilește și oferă cerințe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fenomenul creativ este imposibil de definit și de măsurat (Callahan, 1991; Khatena, 1982). Încercările de explicare a impactului metodologiei psihometrice vizează, în general, paralela dintre evoluția cercetării creativității și cea a cercetării inteligenței (Gardner, 1988b, 1993a). Din moment ce utilizarea tehnicilor psihometrice predomină în cercetarea ambelor fenomene, paralela este relativ depășită. De exemplu, metodologiei antropometrice care a marcat stadiile anterioare ale cercetării inteligenței nu i s-a acordat o importanță deosebită în investigarea creativității. Principala cauză a prevalenței perspectivei psihometrice este, probabil, faptul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
are o lungă istorie în domeniul psihologiei. Într-adevăr, această idee generală a fost prezentată atât de des și în atât de multe contexte, încât poate fi considerată un loc comun (Frensch și Sternberg, 1989). Totuși, chiar dacă în teoria modernă predomină teoria „tensiunii”, a fost propusă și o altă concepție privind relația dintre cunoaștere și creativitate. Câțiva cercetători au susținut opusul ideii de tensiune, și anume ideea că există o legătură pozitivă între cunoaștere și creativitate. În loc să sfărâme ce e vechi
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pot fi observate și la redactarea tezelor de doctorat!) Unii factori de motivare extrinseci, cum sunt termenele de predare fixe sau promisiunea unor recompense și recunoașteri externe, nu pot dăuna decât în mică măsură în aceste faze, de vreme ce nu mai predomină gândirea flexibilă, originală. De fapt, câtă vreme nu afectează sentimentul autodeterminării, acești factori de motivare au rolul de a face persoana respectivă să rămână implicată în activitate. De altfel, acești factori de motivare extrinseci pot chiar să mărească gradul de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de poziție, că există adică elite ale puterii care să fie în același timp niște aristocrații ale influenței, ale bogăției și ale rangului social. Totuși, o asemenea concepție nu poate fi considerată ca fiind universală. Într-adevăr, anumite țări ea predomină. Puterea antrenează prestigiul, pentru că există un larg consens cu privire la structura politică și economică, precum și o completă unanimitate în ceea ce privește valorile pe care se bazează acțiunea elitelor instituționalizate. În alte țări, dimpotrivă, nu există nici un acord fundamental cu privire la forma de conducere a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
beneficiari de rente viagere sau de pensii, deținători de titluri cu dobândă fixă, proprietari de imobile și de terenuri nedestinate speculei; în sfârșit, agricultorii, muncitorii și funcționarii ce depind de aceste persoane (ibidem, § 2234, 2235). Speculatorii sunt indivizi la care predomină reziduurile specifice primei clase: instinctul combinațiilor. Ei se află la baza schimbărilor economice și sociale. Dimpotrivă, în cazul rentierilor predomină reziduurile din a doua clasă: persistența agregatelor. Aceștia din urmă constituie „un puternic element de stabilitate”. O societate echilibrată este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
speculei; în sfârșit, agricultorii, muncitorii și funcționarii ce depind de aceste persoane (ibidem, § 2234, 2235). Speculatorii sunt indivizi la care predomină reziduurile specifice primei clase: instinctul combinațiilor. Ei se află la baza schimbărilor economice și sociale. Dimpotrivă, în cazul rentierilor predomină reziduurile din a doua clasă: persistența agregatelor. Aceștia din urmă constituie „un puternic element de stabilitate”. O societate echilibrată este una în care nici una, nici cealaltă din cele două categorii nu predomină în mod exclusiv (ibidem, § 2235). Speculatorii nu sunt
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
schimbărilor economice și sociale. Dimpotrivă, în cazul rentierilor predomină reziduurile din a doua clasă: persistența agregatelor. Aceștia din urmă constituie „un puternic element de stabilitate”. O societate echilibrată este una în care nici una, nici cealaltă din cele două categorii nu predomină în mod exclusiv (ibidem, § 2235). Speculatorii nu sunt câtuși de puțin indivizi care „duc la îndeplinire planuri perverse”; ei sunt persoane „preocupate pur și simplu de afacerile lor și ale căror reziduuri din prima clasă sunt puternice”. Dozajele diferite de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
puțin indivizi care „duc la îndeplinire planuri perverse”; ei sunt persoane „preocupate pur și simplu de afacerile lor și ale căror reziduuri din prima clasă sunt puternice”. Dozajele diferite de speculatori și de rentieri (cu alte cuvinte, persoanele la care predomină reziduurile din prima sau din a doua clasă) în rândurile clasei conducătoare sunt revelatoare pentru stilul de guvernare. Potrivit lui Pareto, în clasa conducătoare găsim indivizi care muncesc cinstit în serviciul unor scopuri ideale (A) și indivizi mai orientați către apărarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Printre aceștia din urmă, găsim indivizi (B-&), care dispun de putere și de onoruri aducând în același timp clienților avantaje materiale, precum și indivizi (B-ß), care nu vizează decât avantaje materiale pentru ei înșiși și pentru clienții lor. La grupa (A) predomină reziduurile din clasa a doua: considerăm aceste persoane ca fiind „cinstite, fanatice, sectare, în funcție de punctul de vedere din care sunt apreciate”. La (B) predomină reziduurile din prima clasă; „de aceea, aceste persoane sunt mai apte să guverneze” (ibidem, § 2254, 2268
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care nu vizează decât avantaje materiale pentru ei înșiși și pentru clienții lor. La grupa (A) predomină reziduurile din clasa a doua: considerăm aceste persoane ca fiind „cinstite, fanatice, sectare, în funcție de punctul de vedere din care sunt apreciate”. La (B) predomină reziduurile din prima clasă; „de aceea, aceste persoane sunt mai apte să guverneze” (ibidem, § 2254, 2268). Pareto distinge două feluri de guvernare: cele care utilizează în principal forța (materială sau a anumitor sentimente religioase sau de altă natură) și cele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
religioase sau de altă natură) și cele care, în principal, recurg la artificii și la viclenie, utilizate pentru a acționa asupra sentimentelor sau asupra intereselor. Când guvernările se sprijină înainte de toate pe forță, reziduurile din clasa a doua (persistența agregatelor) predomină asupra celor din prima în privința clasei guvernante. Avem de-a face cu guvernări care nu stimulează viața economică, fie că noutatea le repugnă la modul general, fie că nu agreează persoanele însuflețite de instinctul combinațiilor economice. În acest caz, circulația
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Roma de pe timpul ultimilor împărați, Veneția decadentă”; în secolul XX, Uniunea Sovietică a furnizat exemplul unei societăți încremenite în mare parte timp de șapte decenii. Atunci când guvernările se sprijină înainte de toate pe artificiu și pe viclenie, în rândurile clasei guvernante predomină reziduurile din prima clasă. Astfel, pentru a acționa într-un mod eficient, fie că este vorba despre a influența sentimente sau interese, trebuie într-adevăr „să posezi în cel mai înalt grad instinctul combinațiilor și să nu te încurci în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cu venituri fixe sau aproape fixe, al căror rol în sânul clasei guvernante se află în declin. În perioadele de stagnare economică, observăm tendințe inverse. Dacă tendința generală este spre accelerarea progresului economic și dacă perioadele de prosperitate în creștere predomină asupra celor de stagnare, clasa guvernantă atrage tot mai mulți „speculatori”. Aceștia întăresc reziduurile din prima clasă, respectiv instinctul combinațiilor. În schimb, proporția de „rentieri” scade, provocând astfel o slăbire a reziduurilor din a doua clasă: permanența agregatelor. O astfel
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
agregatelor. O astfel de schimbare în compoziția clasei guvernante are efecte cumulative: ea incită la dinamism economic și provoacă o creștere a prosperității. În acest moment „apar forțe noi, ce neutralizează mișcarea”. Ne putem aștepta la un proces invers, atunci când predomină perioadele de stagnare economică (ibidem, § 2310, 2311). Descriind tipurile sociale ale „rentierului” și „speculatorului”, Pareto sugerează insistent că procesul ciclic de circulație a elitelor este dublat de unul de reproducere a elitelor. „Rentierii” nu joacă în această privință decât un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acest caz, transformarea elitei conducătoare „prin substituirea de elemente noi celor vechi” poate avea loc „în spațiul uneia sau a două generații” (ibidem, p. 329). Pentru Mosca, atunci când evoluția durează mult, tendința dominantă este cea „aristocratică”; atunci când este mai rapidă, predomină tendința „democratică” (ibidem, p. 329 și 1953, capitolul 4). În opinia sa, aceste două tendințe se află în conflict în orice regim, una fiind în raport invers proporțional cu cealaltă. „Triumful absolut al tendinței aristocratice” i se pare a fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
omului modern (1913) și Evreii și viața economică (1911). Cele trei faze ale evoluției capitalismului, preciza Zeletin, constituie etapele sale fundamentale care ajung să creeze „și forme corespunzătoare de organizare socială” (Zeletin, 1991, p. 34). În funcție de forma de capital care predomină - comercial, industrial și financiar -, se constituie tipul de burghezie care îl mânuiește și structura societății respective. Societatea românească a intrat în faza mercantilistă, de formare a burgheziei naționale cu sprijinul capitalului comercial străin, în care predomină comerțul și camăta, după
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
forma de capital care predomină - comercial, industrial și financiar -, se constituie tipul de burghezie care îl mânuiește și structura societății respective. Societatea românească a intrat în faza mercantilistă, de formare a burgheziei naționale cu sprijinul capitalului comercial străin, în care predomină comerțul și camăta, după liberalizarea comerțului (1829). Plămădirea burgheziei românești și a statului național centralizat modern, scria autorul, sunt două procese ce se contopesc în unul singur, care dă esența mercantilismului românesc. Cea de-a doua fază, liberalismul, urmează mercantilismului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acestuia sau a simplului transfer al sediului social într-o altă localitate, proiecte importante ale comunității să fie abandonate din cauza reducerii sumelor încasate la bugetul local. Neglijarea pregătirii mediului organizațional și a actorilor-cheie din organizație pentru p.s. În instituțiile unde predomină preocuparea pentru adecvarea la reguli și proceduri, obiectivele de termen lung sunt abandonate în favoarea celor de termen scurt, valorile generale ale organizației sunt subminate de existența unor subculturi organizaționale predominante, iar p.s. are șanse reduse de a urmări în mod
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
capcana sărăciei”, inducerea unor comportamente distorsionate la nivelul beneficiarilor, stigmatizarea - sunt câteva dintre dezavantajele asistenței sociale, pe lângă costurile ridicate de administrare a acestor politici și a ratelor de acoperire relativ scăzute. În plus, toate studiile arată că țările în care predomină, la nivelul p.s., programele de asistență socială nu reușesc să facă față eficient sărăciei. Altfel spus, regimurile de tip liberal, ale căror principale obiective sociale sunt protecția libertății și proprietății sociale, egalitatea de șanse și combaterea sărăciei, nu reușesc să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de analiză a primului deceniu de tranziție, în care se regăsesc evaluări pertinente asupra punctelor pozitive și negative ale reformelor implementate (***, Banca Mondială, 2002). Abordarea comunității științifice din România asupra r. este fragmentară. Lipsește încă o tratare comprehensivă a subiectului. Predomină însă studiile economiștilor, axate pe logica și consecințele măsurilor convenite cu FMI și BM. Punctele de vedere adoptate variază între o linie care acceptă strategia r., dar contestă aplicarea ei, și o linie contestatară la adresa strategiei în sine. Pe de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
categoriile de disponibilități, acestea privesc atât serviciile publice esențiale, percepțiile referitoare la siguranța acelei zone, precum și calitatea infrastructurii de transport. Rezultatele studiilor efectuate arată că incidența s. comunitare este mai scăzută decât cea a s. în consum. Explicația este aceea că predomină individualismul, preocupările nu se extind la nivel comunitar, ci rămân la nivelul individului. Un alt aspect care trebuie luat în considerare este și cel al calității, nu numai al cantității, rezultate prin simpla însumare a serviciilor disponibile. Nu este lipsită
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
convențional de proporții care ar respecta modelul trinitar al lui Clausewitz se pare că este „la ultima lui suflare” (Watts, 1996, p. 129). Așa cum s-a menționat anteriror, a doua problemă discutată în legătură cu transformarea războaielor sunt „noile războaie” care au predominat în sistemul internațional de după „războiul rece”. În literatura de specialitate s-au atribuit „noilor războaie” mai multe denumiri, cum ar fi „războaie de al treilea tip”, „războaie non-civile”, „războaie postmoderne”, „războaie neo-arhaice” sau „războaie post-trinitarine” (Holsti, 1996; Snow, 1996; Gray
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
reiterează preeminența Statelor Unite în calitate de unică superputere în toate domeniile (economic, militar, diplomatic, ideologic, tehnologic și cultural), ceea ce-i permite să promoveze interese în orice regiune a lumii (Ibidem). La următorul nivel se plasează o serie de puteri regionale majore care predomină în anumite regiuni ale lumii, fără însă a avea posibilitatea să-și extindă interesele și capabilitățile la nivel global, precum Statele Unite; printre acestea sunt menționate condominiumul franco-german în Europa, Rusia în Eurasia, China și, potențial, Japonia în Asia de Est
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
procesul decizional și pentru formarea unei atitudini obiective. Astfel, considerăm că este necesară schițarea unui portret cât mai fidel al globalizării în sprijinul cititorilor, pentru a le coagula propriile informații despre o temă de interes, dar în a cărei caracterizare predomină portretele contrastante, în alb și negru, expresie a unei puternice polarizări a curentelor de opinie. Informațiile referitoare la globalizare nu sunt restrictive prin raritate, ci prin abundență și chiar redundanță. Identificarea informației relevante la un moment dat sau în anumite
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]