1,393 matches
-
Tismăneanu, 2006). Angajându-se în efortul de clarificare a trecutului în vederea așezării unei noi temelii morale pentru construirea unei societăți inspirate de principiile politice ale democrației liberale, autoritățile statale românești au adoptat norma europeană a "politicii regretului". Toate aceste deplasări, prefaceri și chiar rupturi în gestiunea politică a trecutului românesc, ce pot fi înțelese în cheia oferită de noțiunea de "revoluție mnemonică", ilustrează noua condiție postnaționalistă a memoriei istorice românești. Capitolul 4 Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
etnice în politica românească imediat postdecembristă. Gestiunea politică a trecutului se face în termeni similari gestiunii național-comuniste. Memoria postcomunistă, articulată în prima fază a tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului ca retorică de stat, dobândind hegemonie discursivă în sfera publică, este reflectată de comisionarea și asumarea Raportului de condamnare a comunismului de către Președinția României în 2006. Una dintre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Oficializarea discursului anticomunismului ca retorică de stat, dobândind hegemonie discursivă în sfera publică, este reflectată de comisionarea și asumarea Raportului de condamnare a comunismului de către Președinția României în 2006. Una dintre concluziile generale care se desfac din expunerea facerii și prefacerii memoriei naționale românești este rolul cardinal al statului ca principal agent mnemonic în modelarea conștiinței istorice naționale și în gestionarea politică a trecutului românesc. Școala este principalul instrument statal de socializare mnemonică a indivizilor în tradiția memoriei istorice cultivată de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
urmare a torsiunii naționaliste a comunismului, inițiată în anii '60, intensificată pe lungimea anilor '70 și hiperbolizată de-a lungul anilor '80. Fără să aibă caracterul abrupt și radical al rupturii produse de revoluția antinațională declanșată imediat în epoca postbelică, prefacerea național-comunistă a memoriei istorice românești poate fi descrisă mai degrabă prin termenul, aparent contradictoriu, de "revoluție procesuală". Recentrarea ideii naționale în miezul conștiinței istorice românești nu s-a produs printr-o rupere totală sau printr-o desprindere subită de formula
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
amintirii ce acționa ca rezistori în fața revizuirii și nevoile stringente ale prezentului de a reinterpreta această tradiție a amintirii pentru a înhăma trecutul în slujba proiectelor politice contemporane. Această tensiune poate fi încapsulată expresiv în formula parcimonioasă "rezistențele structurale și prefaceri substanțiale" în gestionarea politică a trecutului românesc. Palimpsestul, ca manuscris de pe care s-au șters inscripțiile inițiale pentru a face loc unor noi înscrieri, dar care mai păstrează vizibile urmele vechiului text, simbolizează prefacerile incomplete ale memoriei, plasticitatea limitată a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în formula parcimonioasă "rezistențele structurale și prefaceri substanțiale" în gestionarea politică a trecutului românesc. Palimpsestul, ca manuscris de pe care s-au șters inscripțiile inițiale pentru a face loc unor noi înscrieri, dar care mai păstrează vizibile urmele vechiului text, simbolizează prefacerile incomplete ale memoriei, plasticitatea limitată a trecutului amintit, dar și caracterul recalcitrant al trecutului care, deși efasabil, se îndârjește să persiste chiar și în condiții politice ostile. Nu în ultimul rând, metafora palimpsestului transmite ideea multivocalității trecutului, a polyglossiei ireductibile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cercetării de față, acesta nu este unul prea distorsionant, întrucât între toate dimensiunile enumerate mai sus există corelații puternice. Componente ale aceleiași "ordini mnemonice", piese interconectat înăuntrul aceleiași "matrici a memoriei", aceste dimensiuni diferite sunt subiectele acelorași procese transformatorii și prefaceri dinamice ca și dimensiunea textuală pe care am urmărit-o cu scrupulozitate metodică. Totuși, o abordare cu adevărat "comprehensivă" a memoriei colective în durata lungă a devenirii și transformării ei istorice trebuie să ia în considerare și celelalte expresii ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atare, intrată într-o formă căreia îi este propriu un înțeles (mai bine zis, formă de expresie căreia îi este propriu un gând), ținând de posibilitățile de a fi ale ființării umane. Totuși, se adaugă "termenilor" enumerați care susțin această prefacere a logos-ului și următorii: judicativ, funcție logică și poziție logică (de subiect și de predicat), analitică, dialectică, în felul acesta, nuanța psihologică proprie termenilor din lista de mai sus pierzând din putere în avantajul nuanței propriu-zis logice (despre care
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
după normele judicativului constitutiv, căruia îi oferă, de fapt, rațiunile, căci ea este, cum știm deja, elementul originar al acestuia și ipostaza sa desăvârșită. În acest nou exercițiu identitar, ideologia își uită limitele, prezentându-se ca unic temei al unor prefaceri sociale, culturale, economice etc. Noutatea absolută pentru acest stadiu al ideologiei este tăria cu care ea își trece unele elemente proprii în condiția unei ființări neîmplinite, timporizate doar secund, în lipsa primei timporizări, ființare care ar putea fi numită simbol nereflexiv
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Mihail Sturza. Renovat și extins. - Apoi aici - la „fabrica de popi”, mărite Spirit, a făcut școală, începând din 1855, și moș Ion Creangă. - Privește, te rog, la biserică și spune-mi care-i stilul arhitectural cercetătorule. - Dacă luăm în seamă prefacerile din veacurile al XVII-lea și al XIX-lea, și chiar cele din ultimii ani, e greu să precizăm stilul în care a fost făcută. Se știe că prin 1855 Icoana împărătească a Maicii Domnului din catapeteasmă a început să
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ântului> Vasile. Deoarece însă religia dă întotdeauna loc la neliniști interne extrem de dăunătoare, iar în cazul acestor schimbări rapide prostimea ar putea ușor fi convertită la superstiția că, prin aplicarea acestor ordonanțe dintre cele mai binefăcătoare, s-ar urmări o prefacere a religiei și ar apărea prin urmare primejdia unei emigrări a călugărilor și, mai mult, chiar și a laicilor, mai întâi, în mod treptat ar trebui să se facă un uz folositor despre aceasta. E. Cheltuiala necesară consistoriului sus-amintit pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
interim la Ministerul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor, D. R. Ioanițescu, și a Prefectului județului Botoșani, Petre Irimescu, s-a pus piatra fundamentală a casei și muzeului (s.n.) Marelui Poet al neamului Mihail Eminescu, în satul Ipotești, județul Botoșani 77. Prefacerile lui Irimescu se țin lanț, căci iată ce citim mai departe: casele se reclădesc pe locul și în forma vechilor case părintești (s.n.) unde s-a născut și a copilărit Marele Poet78. Afirmația nu corespunde adevărului (motiv pentru care casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
avea și argumente de arhivă care să-i susțină teoria. De altfel, la testările făcute în 1976 de arheologul Paul Șadurschi, argumentele lui I.D. Marin au rămas integral în picioare; s-au găsit, într-adevăr, fundațiile casei originare și, astfel, prefacerile lui Irimescu au căzut pentru totdeauna. Se punea, însă, problema dacă o nouă casă nu va deranja și ea, la rândul ei, dacă vizitatorii nu vor fi șocați de o nouă clădire în locul uneia intrate în conștiința publicului larg drept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
moșie a căminarului. Aici se găsea și biserica veche cu preotul Vasile Hudișteanu [...]. Altă biserică nu a fost pe vremea cât a locuit familia Eminovici aici13. Lăcașul a cunoscut, de-a lungul întregii sale existențe, tot felul de faceri și prefaceri, în funcție de timpul, preotul și proprietarul său. Un sinodic din 1840 spune că biserica cu hramul Sf. marilor voievozi, de lemn veche, are pereții deslipiți, țintirimul dezgrădit, celelalte trebuitoare arse14. În același act, însă, se constată și următoarele: preotul Vasile de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Ibidem. 113 Ibidem, Adresa nr. 50/10 Decembrie 1935. 114 Ibidem, Adresa nr. 22/10 Aprilie 1935. 115 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, dosar 47/1935; Ordinul Protoeriei Botoșani, nr. 666/22 Mai 1935. 116 În noianul acesta de faceri și prefaceri, câte un fapt mai deosebit iese din monotonia cotidianului. În primăvara anului 1937, liceul Anastasie Bașotă din Pomârla anunță că va face cu o parte din elevi o excursie în satele Ipotești și Cucorăni, primul legat de numele lui Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ea destul de veche. Încolo, clădirea nu a suferit alterări importante(...) fiind privilegiată față de atâtea altele (clădiri, n.n.) și rămânând un monument reprezentativ pentru ultimii ani ai secolului XVIII." A scăpat, deci, de foc, de cutremure, de două războaie mondiale, de prefaceri parazite, a înfruntat timpul cu dârzenie și demnitate, fiind distrusă din temelii într-un veac luminat... nu se prea știe de ce. Și de cine. Că nu ostașii scoși la treabă poartă vina. Mă-ntreb dacă n-ar fi cazul ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
până la capătul vieții. Tatăl meu n-a fost un istoric, aș putea spune că a fost o istorie vie, a trăit în mijlocul evenimentelor în perioade foarte frământate, după cum noi știm din documente, a simțit din plin tăvălugul succesiunii marilor prefaceri. Era perceput ca un bun orator pentru că trăise din plin cu sensibilitatea caracteristică și-n același timp cu obiectivitate. Mă opresc la un moment grăitor de implicare în viața spirituală a comunei. La Ziua de Înălțarea Domnului este un ritual
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Nicolae, zăpada începu să cadă aproape fără întrerupere. Chiar din primele zile ale anului, începuse viscolul. Crivățul gemea, șuiera, răscolea și învolbura zăpada în troiene până în streșini. Și, tot așa a ținut-o până după Bobotează. Ziarele vuiau de noile prefaceri, făcute de comuniști în țară, cu o grabă care înfricoșa. „România liberă” de vineri 2 ianuarie, 1948.. publica pe prima pagină cu litere mari și groase.. „Trăiască Republica Populară Română !” „A fost ales un prezidiu al Republicii Populare Române... Constituția
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
troiene până în streșini. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul se mai domolise, dar gerul năpraznic crăpa obrazul. Zăpada care începuse să cadă încă de la Sf. Nicolae, a trecut de cinci palme mari... străzile erau înecate. Ziarele vuiau de noile prefaceri... În umbră, nevăzut, țara se pregătea pentru noile schimbări, ale acelui an de foc.. Se aștepta și o reformă a învățământului, care ne privea în mod direct, dar cine ar fi putut bănui, măcar, ce avea să însemneze pentru Seminarul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la față ca varul. „ Adică.. un imn nou, cum vine asta !.. Ne-am privit între noi descumpăniți. N-avem imnul țării ?!” Era încă un „Act”, din acel an, după Abdicarea Regelui, care ne șoca. Nu eram pregătiți să înțelegem profunzimea prefacerilor politice Abia atunci am observat că portretul Regelui fusese înlocuit cu niște portrete ale unor fruntași comuniști. Am plecat în vacanța de iarnă, din „Regat”, și ne am întors în „Republică”... În timp ce în aer încă mai plutea ecoul... „noul imn
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și talentat, care ne înveselea inima, în momentele triste, cu năzbâtii și ghidușii, a dispărut din viața noastră pentru totdeauna... Și iarăși începură să curgă zilele... și săptămâni întregi.. nepăsătoare, parcă, la tot ce se întâmpla... Ziarele vuiau de noile prefaceri... În umbră, nevăzut, țara se pregătea pentru noile schimbări ale acelui an... de foc. O apăsare tot mai grea plutea în aer, peste țară. Asistam cu toții la niște prefaceri politice, pe care nu le pricepeam, pentru care nu eram încă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nepăsătoare, parcă, la tot ce se întâmpla... Ziarele vuiau de noile prefaceri... În umbră, nevăzut, țara se pregătea pentru noile schimbări ale acelui an... de foc. O apăsare tot mai grea plutea în aer, peste țară. Asistam cu toții la niște prefaceri politice, pe care nu le pricepeam, pentru care nu eram încă pregătiți să le înțelegem. Dar... distrugerea țării, prin așazise „reforme”, la care asistam cu toții... adică „demolarea” a tot ce era „vechi”, cum le numeau „ei”, era mult mai de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
înmărmuriți... Ne așteptam la ceva... ca de îngropăciune. Inimile ne erau tot mai neliniștite. „ - Dragi elevi !”, începu directorul scolii pe un ton cât se putea de grav.. dar, mulți dintre noi n-am auzit ce-a spus, ca introducere, despre prefaceri, schimbări în țară etc.. etc. „.. Ca urmare a reformei învățământului, continuă Sfinția Sa, prin planul de învățământ, începand de la toamnă... noul an școlar .. 1948-1949.. dragi elevi... Tăcu o clipă.. lungă, lungă.. care părea nesfârșită, și, pe un ton cât se putea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Se uitau cu îndreptățită mândrie, la impunătoarea cladire a fostei lor școli, monumentală chiar și pentru vremurile de astăzi. O priveau și li se părea o minune dumnezeiască, regăsind-o după prăpastia de ani care i-a despărțit, neatinsă de prefacerile și schimbările așa zisei.. „sistematizări și modernizări”. În prea scurtul timp petrecut în dimineața acelei zile de sâmbătă, în ajunul Sf. Dumitru ... între zidurile sale... au încercat să-i reînvie amintirea, să-i redea măcar pentru o clipă strălucirea și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]