5,550 matches
-
s] observ]m ins] cum funcționeaz] în detaliu și dac] ele pot rezista criticilor. Le voi examina prin prisma aplic]rii tratamentului preferențial pentru femei și persoanele de culoare, dar pot fi aplicate și în alte cazuri în care tratamentul preferențial pare justificat. În secțiunea (îi) voi analiza argumentul orientat c]tre trecut, iar în secțiunea (iii) pe cel orientat c]tre viitor. îi. Argumentul orientat c]tre trecut Poate cea mai des întâlnit] obiecție ridicat] împotriva tratamentului preferențial este aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] cet]tenii au dreptul de a fi evaluați pentru pozițiile dorite doar pe baza calific]rilor pe care le au pentru aceste poziții, iar culoarea pielii sau sexul nu reprezint] calific]ri pentru o poziție. Dac] au dreptate, tratamentul preferențial încalc] principiul egalit]ții șanselor deoarece încalc] principiile ignor]rii culorii și sexului unei persoane. Tratamentul preferențial pare a inc]lca prima parte a principiul egalit]ții de șanse. Poate, de exemplu, cere unei școli de drept s] resping] un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care le au pentru aceste poziții, iar culoarea pielii sau sexul nu reprezint] calific]ri pentru o poziție. Dac] au dreptate, tratamentul preferențial încalc] principiul egalit]ții șanselor deoarece încalc] principiile ignor]rii culorii și sexului unei persoane. Tratamentul preferențial pare a inc]lca prima parte a principiul egalit]ții de șanse. Poate, de exemplu, cere unei școli de drept s] resping] un b]rbat alb și s] accepte o femeie sau o persoan] de culoare neagr] care, dup] majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
foarte mari s] nu fie respectat. Albii merg, în medie, la școli mai bune decât negrii, societatea susținând un sistem complex de aștept]ri și stereotipuri de care beneficiaz] cei dintâi în detrimentul oamenilor de culoare și al femeilor. Așadar, tratamentul preferențial nu trebuie s] fac] acea competiție pentru locurile și pozițiile dezirabile incorect]. Din contr], prin oferirea de compensații femeilor și negrilor datorit] faptului c] le-a fost refuzat] egalitatea de șanse în ceea ce privește obținerea de calific]ri, competiția trebuie s] devin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest lucru confer] celor din clasa de mijloc sau superioar] un avantaj evident în fața celor din clasa inferioar] din punct de vedere socio-economic. Acest fapt a ridicat multe semne de întrebare. Unii critici au afirmat c] beneficiarii tipici ai tratamentului preferențial nu au motive reale pentru compensație. Au afirmat c] negrii și femeile din clasele mijlocie și superioar] nu sunt afectați de atitudini rasiste și sexiste. Datorit] victoriilor repurtate de drepturile civile, majoritatea formelor de discriminare rasial] și sexual] este ilegal
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aștept]ri și stereotipuri care reduce în mod subtil, dar definitiv, șansele femeilor și negrilor de a deține calific]ri pentru pozițiile dorite. O obiecție ceva mai serioas], derivat] din aspectele legate de originile în clasa mijlocie a beneficiarilor tratamentului preferențial, este aceea c] tratamentul preferențial nu ofer] compensații celor care au mai mare nevoie de acest lucru. Obiecția în sine poate fi ușor înl]turat]. Atât timp cât tratamentul preferențial îi compenseaz] pe cei care merit] s] fie compensați, faptul c] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe cei care merit] cel mai mult aceast] compensare nu reprezint] un argument împotriva sa. Obiecția ridic], totuși, o problem] serioas] dac] societatea nu este capabil] s] îi compenseze pe toți cei care merit]. În acest caz, programele de tratament preferențial de care beneficiaz], în mare parte, negrii și femeile din clasa mijlocie pot face loc programelor care îi compenseaz] pe cei care au mai mare nevoie de acest lucru. Pe lang] clasa de subzistent], principalii candidați sunt „muncitorii s]răci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dificil de determinat ce fel de compensare trebuie acordat] celor care au fost discriminați. În mod particular, este evident faptul c] ceea ce trebuie f]cut este acordarea locurilor și pozițiilor dezirabile. Vom considera aceast] dificultate ca fiind aplicabil] beneficiarilor tratamentului preferențial din clasa de mijloc. În acest caz, r]spunsul oferit acestei probleme este c], dac] nu ar fi existat atât discriminarea sexual] și rasial], cât și stereotipurile, negrii și femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratamentului preferențial din clasa de mijloc. În acest caz, r]spunsul oferit acestei probleme este c], dac] nu ar fi existat atât discriminarea sexual] și rasial], cât și stereotipurile, negrii și femeile din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial pentru locurile și pozițiile dezirabile ar fi fost cei mai bine preg]titi candidați pentru aceste locuri și poziții. Din p]câte, trebuie menținut] obiecția conform c]reia dac] nu ar fi existat o istorie a discrimin]rii rasiale și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
formulat în termenii câștigului. Discriminarea rasial] și sexual], împreun] cu stereotipurile au modificat radical imaginea societ]ții. Dac] nu ar fi existat aceste aspecte, nu ar fi existat nici predecesorii negrilor și femeilor din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial, ceea ce implic] faptul c] negrii și femeile din clasa de mijloc care primesc tratament preferențial nu ar fi existat. Dar obiecția poate fi irelevant]. Propunerea nu este de a ne imagina o lume f]r] o istorie a discrimin]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femeilor din clasa de mijloc care beneficiaz] de pe urma tratamentului preferențial ar exista cu sigurant], iar argumentul este acela c] ei ar trebui s] fie cei mai calificați pentru locurile și pozițiile pe care le primesc în lumea actual] datorit] tratamentului preferențial. Din p]câte, acest lucru nu va fi suficient. În lumea alternativ] pe care ne-o imagin]m, majoritatea negrilor și femeilor provenind din clasa de mijloc care beneficiaz] de tratament preferențial va fi mai bine calificat] decât este în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care le primesc în lumea actual] datorit] tratamentului preferențial. Din p]câte, acest lucru nu va fi suficient. În lumea alternativ] pe care ne-o imagin]m, majoritatea negrilor și femeilor provenind din clasa de mijloc care beneficiaz] de tratament preferențial va fi mai bine calificat] decât este în lumea real] deoarece nu trebuie s] fac] fâț] vreunei discrimin]ri rasiale și sexuale sau stereotipurilor. Aceasta nu înseamn] c] vor fi cel mai bine preg]titi pentru locurile și pozițiile pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
decât este în lumea real] deoarece nu trebuie s] fac] fâț] vreunei discrimin]ri rasiale și sexuale sau stereotipurilor. Aceasta nu înseamn] c] vor fi cel mai bine preg]titi pentru locurile și pozițiile pe care le ocup] datorit] tratamentului preferențial. Actualul program de tratament preferențial are scopuri orientate c]tre viitor. El încearc] înl]turarea stereotipurilor rasiale și sexuale prin apropierea zilei în care rașele și sexele vor fi reprezentate în pozițiile dorite direct proporțional cu num]rul lor. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
excluși datorit] educației relativ precare. Prin urmare, chiar dac] rașele au aceleași abilit]ți și nu exist] discrimin]ri, num]rul negrilor din pozițiile dorite va fi inc] și mai mic decât al celor care beneficiaz] de programele de tratament preferențial. O versiune mai atenuat], dar semnificativ], a acestei dificult]ți se aplic] argumentelor care vizeaz] femeile. Din moment ce femeile reprezint] jum]țațe din clasa de mijloc și jum]țațe din populație, se poate argumenta în favoarea faptului c] de tratamentul preferențial beneficiaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tratament preferențial. O versiune mai atenuat], dar semnificativ], a acestei dificult]ți se aplic] argumentelor care vizeaz] femeile. Din moment ce femeile reprezint] jum]țațe din clasa de mijloc și jum]țațe din populație, se poate argumenta în favoarea faptului c] de tratamentul preferențial beneficiaz] femeile care au cele mai bune calific]ri pentru pozițiile cu care sunt r]spl]tite, în absența discrimin]rilor sexuale. Aceasta nu înseamn] c] merit] tratament preferențial. Apelul la o lume f]r] discrimin]ri sexuale și stereotipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
țațe din populație, se poate argumenta în favoarea faptului c] de tratamentul preferențial beneficiaz] femeile care au cele mai bune calific]ri pentru pozițiile cu care sunt r]spl]tite, în absența discrimin]rilor sexuale. Aceasta nu înseamn] c] merit] tratament preferențial. Apelul la o lume f]r] discrimin]ri sexuale și stereotipuri este justificat, pe cât posibil, de compensarea oferit] oamenilor pentru a se ajunge la nivelul pe care aceștia l-ar avea într-o lume f]r] nedrept]ți. Discriminarea sexual
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scopurile tratamentului preferențial sunt de a face posibil] egalitatea de șanse și, nu în ultimul rând, de a determina societatea s] acorde o considerație egal] intereselor membrilor s]i. Un caz plauzibil poate fi ilustrativ pentru situația în care tratamentul preferențial ajut] la crearea egalit]ții de șanse. S] presupunem, de exemplu, c] tradițiile și cultură conduc membrii unei societ]ți la concluzia c] femeile nu pot fi ingineri. Din moment ce ingineria este o profesie bine pl]țiț] și multe femei au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
presupunem, de exemplu, c] tradițiile și cultură conduc membrii unei societ]ți la concluzia c] femeile nu pot fi ingineri. Din moment ce ingineria este o profesie bine pl]țiț] și multe femei au abilitatea de a excela în acest domeniu tratamentul preferențial pentru încurajarea femeilor de a deveni ingineri poate ajuta la destr]marea stereotipurilor și la egalizarea șanselor. Aceste posibile consecințe ale tratamentului preferențial nu sunt îndeajuns pentru a îl justifica dac], așa cum obiecteaz] anumiți critici, se încalc] drepturile b]rbaților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o profesie bine pl]țiț] și multe femei au abilitatea de a excela în acest domeniu tratamentul preferențial pentru încurajarea femeilor de a deveni ingineri poate ajuta la destr]marea stereotipurilor și la egalizarea șanselor. Aceste posibile consecințe ale tratamentului preferențial nu sunt îndeajuns pentru a îl justifica dac], așa cum obiecteaz] anumiți critici, se încalc] drepturile b]rbaților albi de a fi evaluați pentru un anumit loc de munc] doar pe baza calific]rilor pe care le deține. Aceast] obiecție deriv
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Oamenii au dreptul s] fie evaluați pentru ocuparea pozițiilor strict pe baza calific]rilor pe care le dețin pentru aceste poziții. Ceea ce se neag] este faptul c] tratamentul preferențial încalc] cu necesitate aceste drepturi ale b]rbaților albi. Deși tratamentul preferențial nu trebuie s] încalce drepturile cuiva, argumentul orientat c]tre viitor este vulnerabil altor tipuri de obiecții. În particular, lucrul acesta depinde de observațiile factuale ale consecințelor tratamentului preferențial. Scepticii nu sunt de acord cu aceste observații. Ei afirm], de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
încalc] cu necesitate aceste drepturi ale b]rbaților albi. Deși tratamentul preferențial nu trebuie s] încalce drepturile cuiva, argumentul orientat c]tre viitor este vulnerabil altor tipuri de obiecții. În particular, lucrul acesta depinde de observațiile factuale ale consecințelor tratamentului preferențial. Scepticii nu sunt de acord cu aceste observații. Ei afirm], de exemplu, c] tratamentul preferențial puternic încurajeaz] credință c] femeile și negrii nu pot concura împotriva b]rbaților albi f]r] ajutor. Acesta a fost principalul argument al criticii aduse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acord cu aceste observații. Ei afirm], de exemplu, c] tratamentul preferențial puternic încurajeaz] credință c] femeile și negrii nu pot concura împotriva b]rbaților albi f]r] ajutor. Acesta a fost principalul argument al criticii aduse de Charles Murray tratamentului preferențial, opinie citat] la începutul acestui eseu. Ins] chiar dac] scepticii se înșeal] și tratamentul preferențial este justificabil doar pe baza argumentului orientat c]tre viitor, considerațiile bazate pe trecut r]mân semnificative. Oamenii au interesul de a ști c] beneficiaz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
femeile și negrii nu pot concura împotriva b]rbaților albi f]r] ajutor. Acesta a fost principalul argument al criticii aduse de Charles Murray tratamentului preferențial, opinie citat] la începutul acestui eseu. Ins] chiar dac] scepticii se înșeal] și tratamentul preferențial este justificabil doar pe baza argumentului orientat c]tre viitor, considerațiile bazate pe trecut r]mân semnificative. Oamenii au interesul de a ști c] beneficiaz] de poziții morale egale. În momentul în care, cum este cazul Statelor Unite, o societate a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
250-63. -: „Reparations, self-respect and public policy”, Ethical Theories and Social Isues, ed. David Goldberg (New York: Holt, Rinehart and Winston, Inc., 1989). Nagel, Ț.: „Equal treatment and compensatory discrimination”, Philosophy and Public Affairs, 2 (1973), 348-63. Wasserstrom, R.A.: „Racism, sexism, and preferențial treatment: an approach to the topics”, UCLA Law Review, 24 (1977), 581-622. -: „The university and the case for preferențial treatment”, American Philosophical Quarterly, 13 (1976), 165-70. 30 Animalele LORI GRUEN i. Introducere Peste cinci miliarde de animale sunt m]cel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a Îndeplini trebuințe de bază, ci și din plăcerea de a le cumpăra. Înainte de 1989, a merge la cumpărături Însemna a-ți rezerva timp pentru cozi și a te Înarma cu răbdare, pentru a face față fie aglomerației, fie atitudinilor preferențiale sau necuviincioase ale vînzătorilor, fie certurilor inerente unei mulțimi tensionate de Întrebări ca: ajunge și pentru mine?, mai rămîne pînă Îmi vine rîndul?, cînd se mai primește? etc. Mersul la cumpărături era un rău necesar, motivator numai pentru Împlinirea nevoilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]