61,077 matches
-
Însă trăiește un fel de stare de indispoziție pentru că nu mi-a mai luat mâncarea cu forța ci i-am dat-o de bună voie și acum simte nevoia să lovească, dar mult mai năpraznic. În clipa În care e pregătit să lovească, În locul mesei ce mi-a fost pregătită apare scara luminoasă din mintea mea pe care eu trebuie să urc. Chiar dacă lipsa mâncării mă slăbește și nu am forța să urc, să mă Îndrept către scară, chiar dacă trupul meu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
nu mi-a mai luat mâncarea cu forța ci i-am dat-o de bună voie și acum simte nevoia să lovească, dar mult mai năpraznic. În clipa În care e pregătit să lovească, În locul mesei ce mi-a fost pregătită apare scara luminoasă din mintea mea pe care eu trebuie să urc. Chiar dacă lipsa mâncării mă slăbește și nu am forța să urc, să mă Îndrept către scară, chiar dacă trupul meu nu mă ajută de loc, mintea mea e mult
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
masa zincată. Nu Înțelegea mare lucru. Îl luă și-l așeză cu talpa Întoarsă pe laba piciorului rămasă ca prin minune Întreagă. Era mărimea potrivită. Medicul, care văzuse destule În viața lui, se repezise În ajutorul profesorului Brumaru. Era Întotdeauna pregătit. Câteva picături tonice, avea să-i redea puterea. Îl așezară pe scaun strângând conținutul În sac, așteptând efectul. Curând profesorul Își reveni. Ceru apă. Bău un pahar Întreg, răsuflă adânc, cu greutate, după care așteptă cu privirile mirate o Întrebare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
monitorizare a cercetării este aceea a evaluării ei după impactul pe care îl manifestă. O imensă parte a ceea ce se publică nu este citită de nimeni. Mulți sunt cei care cred că au ceva de spus, puțini cei care sunt pregătiți să le acorde atenție. Pentru a ajunge la potențialii cititori avizați, trebuie să publici în reviste frecventate de cât mai mulți dintre cei care se ocupă de probleme similare cu ale tale. Este în primul rând interesul fiecărui autor de
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
lui Călinescu fiind literară, ar fi de văzut și dacă cel mai de seamă critic al nostru a fost și un cronicar literar, adică un observator al producției noi de carte. Călinescu se leapădă de această idee. Tocmai cînd se pregătea să reia, în Națiunea din 1947, cronica, după ce susținuse rubrici asemănătoare mai ales în Viața literară și în Adevărul literar și artistic, Călinescu mărturisește: "N-am scris cronică literară, altădată, decît prin accident". Lucrurile nu stau deloc așa. E drept
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
Mai las-o pe doamna Stimeriu de pe Etno să mai râdă și singură de propriile glume, și dă-l pe Antenă, că tocma' vorovește doamna Smaranda... Iar distinsa nevastă a primarului din Giurgiu le cuvânta "reporterilor mercenari" de la Antena 1, pregătiți să-i filmeze ograda și etc.: - Ce, mă? Și ăsta, nenorocitu' ăsta?... Mă, descreeratule ce ești! Spune, mă, ce-ai filmat... Ia-i caseta, mă! Profund impresionat de conversație, prietenul Haralampy îi soarbe cuvintele mestecându-le cu trăscău, iar după
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
80, Dumitru Popescu era un temut activist al partidului comunist, iar Vasile Nicolescu unul dintre favoriții indiscutabili ai regimului. Citind această frază, am fost convins că ea a fost adăugată de autor la ediția din anul 2006 și chiar mă pregăteam să-l sancționez pentru mica meschinărie. Am luat însă ediția din 1986 pentru o verificare pe care o credeam formală. Stupoare: fraza este la locul ei. Să fi fost ea în epocă interpretată de cenzorii partidului comunist ca un elogiu
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
80, Dumitru Popescu era un temut activist al partidului comunist, iar Vasile Nicolescu unul dintre favoriții indiscutabili ai regimului. Citind această frază, am fost convins că ea a fost adăugată de autor la ediția din anul 2006 și chiar mă pregăteam să-l sancționez pentru mica meschinărie. Am luat însă ediția din 1986 pentru o verificare pe care o credeam formală. Stupoare: fraza este la locul ei. Să fi fost ea în epocă interpretată de cenzorii partidului comunist ca un elogiu
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
formarea studenților sau a rezidenților. Cerceătorii desfășoară activitate științifică în majoritatea timpului, fără a fi implicați în programul de diagnostic și tratament al pacienților. Clinicienii cu rol în procesul educativ pot fi cadre didactice sau persoane asociate învățământului medical care pregătesc cursuri și prelegeri de specialitate și susțin stagii practice pentru studenți și rezidenți. În prezent, sunt separate și atribuțiile de clinician cu funcții administrative. Aceste responsabilități administrative se referă nu numai la organizarea activității medicale, dar și la aspectele practice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în anii 1990-1991, "România a ales calea unei democrații originale, fiind singura țară care a semnat un tratat cu Uniunea Sovietică muribunda, dezvăluind lumii occidentale că de fapt cei care au preluat puterea în urmă evenimentelor din decembrie 1989 se pregătiseră pentru politica gorbaciovistă de glasnosti și perestroica, păstrând rolul conducător al Partidului Comunist, dar nu și pentru o autentică democrație pluralistă" și că, de fapt, s-a ratat un moment istoric important pentru reunificarea Basarabiei cu România în contextul căderii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Dacă vicisitudinile istorice i-au plasat pe cetățenii Moldovei vremelnic în afara familiei europene, astăzi e momentul că, prin propria voința, ei să ateste direcția lor europeană, opțiune pe care, cu siguranta, o înțeleg că pe o oportunitate istorică. Europa este pregătită să le spună "Bine ați venit acasă!". Miza alegerilor de pe 30 noiembrie este cu mult mai mare decât a celor din România din două motive: în primul rând din punct de vedere al democratizării, și în al doilea rând pentru că
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
din sat, „e că circul noi l-am vrut, noi îl avem! Iar după aceea, ce să mai zici?!”. Problemă se complică rău, dar rău de tot, când, vorba aceluiași gălbejit, fără dinți și cu gândul dus la ștreangul deja pregătit în podul casei,: „vai de mama de om, cănd alegi până culegi!”. Doamne ferește! Piei, satana, si lasă-ne măcar nădejdea, că ea, nădejdea, nu e de la pământeni, ci de la Cel de Sus, îmi zic și eu cu gândul la un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să mă exclud din lanțul anterior expus. Glumă lui Caragiale ,,ori toți să trăim, ori toți să muriți”, în cazul de față, e bună cât să mai facem haz de necaz. Și asta în măsura posibilului. În rest, doar ștreanguri pregătite în podul casei și punere pe gânduri! Pentru ca tot am rostit cuvântul „gînd”, mă instalez în el, (,,din ce este cel mai mult gândul este”Socrate, concept cu greutate pentru care nici macar Albert Einstein nu a găsit o formulă matematică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
basarabenilor cu promisiunea doamnei S. Livescu de a obține granturi de la statul Georgia și împreună cu eventualul sprijin al guvernului român, plus contribuții benevole ale românilor din UȘĂ să se treacă la fapte. Veniseră și participanți români din Germania și se pregătea o mișcare de amploare pentru ajutorarea fraților noștri, mai ales a celor risipiți prin îndepărtată Rusie, Transnistrie, Basarabia și Ucraina Organizația creată inițial sub numele de Consiliul RomânAmerican a rămas în funcțiune, așa că eu mi-am putut continua proiectele de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
noastre că o pulbere fină rămășițele pământești ale stelei dau de gândit vecinei noastre de palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că pe un ceasornic cumpărat de la târgul de vechituri într-o vară Ce ne mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
palier Cineva demontează în umbră mașinăria fină a viselor noastre că pe un ceasornic cumpărat de la târgul de vechituri într-o vară Ce ne mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mai au flerul scontat, Rugăciunile nu au nume luate din cer Așa cum nici pruncul Nu mai are viitorul promis de statistici. Lacrima de glicerina preagrasă Spală scutecul din bumbac deșirat... Credeam că am văzut tot angrenajul Mașinii care mi se pregătește Cu emailuri strălucitoare Trase sistematic peste pielea reptilei bolnave. Altă capcană pentru lupii cei tineri Stă prinsă-n pioneze Pe sub ciorchini reclame . Aerul sfârâie în călimara golita Și jurnalul de zi pierde una cate una Paginile Pe care îngenunchez Cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
a trait trei zile de infern în care bande înarmate terorizau populația că intrun oraș asediat aplicând legea junglei. Prima Institie devastată a fost Institutul de Arhitectură, unde au găsit portarul de serviciu și o duzină de studenți care își pregăteau proiectele de diplomă pe care i-au maltratat cu o cruzime de neimaginat. Le-au furat lucrurile personale, au distrus cu ură fondul de carte, mobilierul și aparatele din dotarea Facultății. După ce i-au lăsat în nesimțire pe studenți și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
și în St. Louis. Deși eram bine văzut acolo unde lucrăm (fusesem invitat să mut în Elveția, odată cu Centrul de Cercetări), am continuat cu ardoare eforturile de a deschide propria noastră întreprindere. Rămas fără lucru în SUA și insuficient de pregătit să încep o întreprindere pe cont propriu, am plecat la New Orleans, Jenny rămânând cu casa și serviciul ei la St. Louis. Deși în Louisiana mi s-a oferit un post de cercetare interesant, eram mănat mereu de gândul să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lume și în lumina), fiecare anotimp are 33 de poeme (cifră 33 corespunde vârstei hristice). Dincolo de calea destinului care impune rolurile jucate, poetul rămâne sufletul pur si etern, de o candoare inefabila. Rotundul cărții este evident. Incipitul exprimă spiritul creatorului pregătit de jertfă:,,Plâng în limba română și tac: e primăvară în cuvinte!”. E gata oricând să răspundă solicitărilor circumstanței sau CLIPEI, cu o replică uneori efemera (martori infideli ai clipei), alteori, menită să sfideze timpul cu o desăvârșire intransigenta (,,Din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
încărcături emoționale ,,Poetul este mut, s-a dus tarotul! Să vină primăvară din-nainte! Îți sărut dreapta. Viață: Sunt Mortul din Cuvinte”. La primul impuls, exegetul cărturar este tentat să caute asocieri ale poetului cu cele mai proeminențe personalități lirice. Pregătiți cu argumentele pe care ni le pune la dispoziție chiar ,,Evanghelia inimii”, suntem gata să contrazicem și să rostim cu fermitate că poetului Theodor Rapăn i se pot alătura truditorii cu hâr intru credință poeziei. Estetică specială a cărții se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
luat gură pe dinainte și l-am luat cu „Nea Costică” cum îi spunea toată lumea la care el mi-a spus: Lasă ba nepoate. asta era vorba lui, nepoate-că nu pentru asta vreau să stau de vorbă cu tine. Popian pregătea cu elevii liceului piesă Răzvan și Vidra de Bogdan Petriceicu Hajdeu și se descurcase cu distribuția cum putuse printre elevii mai mari. Noroc că nu era decât un rol feminin, personajul Vidra, dar luase pe fata colonelului Fuks, care era
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
țară. Nici după moartea lui Ceaușescu nu s-a putut afla identitatea lor, a celor văzuți de noi prin piețe, și respectiv locul unde și-au găsit sfârșitul, cei dispăruți de la casele lor. Se apropia ziua sosirii lui Stanley. Mama pregătea mâncărurile care știa că îi plac. În ziua în care vasul Transilvania trebuia să intre în portul Constantă, eu cu Alec și Constantin eram pe chei, în zona unde știam că va fi ancorat vasul. Nu aveam voie să intrăm
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
cu adevărat structura socială a țării, înseamnă că PSD nu are decât rolul de a cosmetiza o realitate hidoasă. În acest caz, e bine ca buba să pleznească mai repede, decât atunci când va fi prea târziu. E bine să fim pregătiți să înfruntăm răul suprem - cel al unei țări decăzute moral și incapabilă să facă deosebirea între propriul interes și propriile fantasme bolnăvicioase. Nu cred, însă, că lucrurile stau chiar atât de tragic. Mai există șanse de redresare, mai există posibilitatea
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
total incapabili să înțeleagă rigorile lumii în care trăim. Ei bine, statul e paralizat (prin legislația idioată, dar și prin colaboraționismul cu nimicnicia al multora din funcționarii săi) și când se pune problema de a finanța câteva laboratoare capabile să pregătească, la cel mai înalt nivel, viitori artiști ai țării. Când ai un Andrei Șerban în teatru, un Radu Lupu în muzică, un Andrei Codrescu în literatură, un Vladimir Tismăneanu în științele politice e curată iresponsabilitate să nu încerci să profiți
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]