37,043 matches
-
47. Prejudiciul, o altă condiție a răspunderii instituite de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, este dat de o parte sau de întregul pasiv al debitorului, persoană juridică ajunsă în stare de insolvență, fără a putea fi depășit prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă. În cererea pe care o formulează, practicianul în insolvență trebuie să indice valoarea prejudiciului, în limitele acestei valori urmând a se analiza raportul de cauzalitate. ... 48. Legătura de cauzalitate este cea de-
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
alin. (1) din Legea nr. 85/2014. Fiind în prezența unei răspunderi civile reparatorii, această condiție esențială funcționează nu doar ca o condiție a răspunderii civile, ci și ca un criteriu pe baza căruia se stabilește întinderea obligației de reparare a prejudiciului, deoarece dreptul la reparație poate fi recunoscut numai pentru și în limitele prejudiciului care este, în mod neîndoielnic, consecința faptei ilicite. ... 49. În privința răspunderii speciale reglementate de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 este necesară, așadar, stabilirea
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
Legea nr. 85/2014, răspunderea membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere ale debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, precum și a altor persoane care au contribuit la starea de insolvență presupune reținerea raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciul cauzat, dat fiind că ne aflăm în prezența unei răspunderi reparatorii. ... 52. Refuzul nejustificat de predare a evidențelor contabile, constituind fie o faptă de favorizare, fie de tăinuire sau de împiedicare ori întârziere a chemării în judecată a autorului faptei
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
doua din Legea nr. 85/2014, în cazul în care pârâtul nu predă documentele contabile practicianului în insolvență judiciar, la notificarea acestuia din urmă, prezumția legală relativă se întinde și asupra condițiilor răspunderii civile delictuale privind existența faptei ilicite și a prejudiciului, înțeles atât ca stare de insolvență a debitorului, cât și ca pasiv al acestuia, ce se solicită a fi suportat în această procedură. ... ... VIII. Opinia judecătorilor-raportori 61. Judecătorii-raportori au apreciat că recursul în interesul legii este admisibil și că, în
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea“ (teza întâi), precizându-se că, „în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă“ (teza a doua). ... 71. Controversa poartă asupra sferei de cuprindere a prezumției legale pe care o conține teza a doua a art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, din perspectiva condițiilor necesare
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile. ... 76. Răspunderea reglementată de art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 este o răspundere față de debitorul persoană juridică, pentru că acestuia i s-a cauzat starea de insolvență, ca expresie a prejudiciului încercat. De aceea, raportul de cauzalitate, condiție sine qua non a antrenării răspunderii alături de celelalte elemente, se stabilește între una din faptele descrise în art. 169 alin. (1) lit. a)-h) din Legea nr. 85/2014 și starea de insolvență
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
membrilor organelor de conducere/supraveghere sau a oricărei alte persoane care a contribuit la producerea stării de insolvență, faptă care să se încadreze în cel puțin unul dintre cazurile prevăzute art. 169 alin. (1) lit. a)-h) din Legea nr. 85/2014, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită a fi antrenată. ... 86. În raport cu limitele învestirii determinate de problema de drept care a primit rezolvări diferite în jurisprudență, analiza condițiilor necesare
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
din Legea nr. 85/2014. Prin aceste dispoziții legale se instituie o prezumție relativă pentru cazul în care nu sunt predate documentele contabile către administratorul sau lichidatorul judiciar, textul stabilind că atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. ... 95. Această prezumție nu a fost reglementată nici în cuprinsul art. 137 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 64/1995 și nici în cel al art. 138 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006. Sub imperiul reglementării
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
obligației legale de a preda documentele contabile către administratorul sau lichidatorul judiciar. ... 97. Soluția oferită de noua reglementare are o redactare imprecisă, întrucât se referă in terminis numai la prezumția de culpă și de legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu. Acest neajuns a perpetuat practica judiciară neunitară ivită sub imperiul reglementărilor anterioare, în noua reglementare controversa fiind generată de sfera de întindere a prezumției relative din perspectiva elementelor răspunderii pe care legea le consideră dovedite. ... 98. Regimul juridic al acestei
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
se limita incidența prezumției legale numai asupra raportului de cauzalitate, privit izolat, ca element constitutiv al faptei, cu excluderea din sfera de aplicare a prezumției a celor două componente pe care raportul de cauzalitate le intermediază, respectiv fapta ilicită și prejudiciul. Atunci când se prezumă legătura de cauzalitate, această legătură nu poate exista în absența celor două elemente componente pe care le leagă, și anume, fapta ilicită și prejudiciul. Această orientare nu contravine Deciziei Curții Constituționale nr. 370 din 3 iunie
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
componente pe care raportul de cauzalitate le intermediază, respectiv fapta ilicită și prejudiciul. Atunci când se prezumă legătura de cauzalitate, această legătură nu poate exista în absența celor două elemente componente pe care le leagă, și anume, fapta ilicită și prejudiciul. Această orientare nu contravine Deciziei Curții Constituționale nr. 370 din 3 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 10 august 2021, întrucât, în paragraful 30, Curtea a reținut următoarele: „Faptul că administratorul social sau
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
patrimoniale pentru fapta prevăzută de art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 ar rămâne la nivelul unui demers formal și iluzoriu. ... 111. O altă condiție pentru angajarea răspunderii în temeiul art. 169 din Legea nr. 85/2014 este prejudiciul. Potrivit art. 169 alin. (1) din această lege, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, fără să depășească prejudiciul aflat
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
este prejudiciul. Potrivit art. 169 alin. (1) din această lege, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, fără să depășească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului. Din observarea dispozițiilor cuprinse
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
creează premisa ca întinderea prejudiciului să fie stabilită după criteriul legăturii de cauzalitate cu fapta săvârșită de fiecare persoană responsabilă. ... 112. Din urmărirea scopului legii insolvenței și cu observarea sferei persoanelor cărora legea le conferă legitimare procesuală activă rezultă că prejudiciul prezintă particularitatea de a se regăsi direct și nemijlocit în patrimoniul debitorului supus procedurii insolvenței și indirect în patrimoniul creditorilor. Relevante în acest sens sunt și prevederile art. 171 din Legea nr. 85/2014 în conformitate cu care sumele obținute în
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
întâi în averea debitorului, pentru ca ulterior, prin mecanismul legii, să fie destinate, în caz de reorganizare, plății creanțelor potrivit programului de plăți și completării fondurilor necesare continuării activității debitorului, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului. ... 113. Prin urmare, prejudiciul, în ipoteza analizată, este cauzat direct debitorului persoană juridică, prin aducerea sa în stare de insolvență și numai indirect creditorilor. Declanșarea procedurii insolvenței și, deci, starea de insolvență a debitorului constituie premisa activării mecanismului de antrenare a răspunderii patrimoniale. ... 114
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
numai indirect creditorilor. Declanșarea procedurii insolvenței și, deci, starea de insolvență a debitorului constituie premisa activării mecanismului de antrenare a răspunderii patrimoniale. ... 114. Pentru antrenarea răspunderii patrimoniale trebuie să existe legătura de cauzalitate între fapta săvârșită de persoanele responsabile și prejudiciu. Legea nr. 85/2014 prevede expres această condiție. ... 115. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
prevede expres această condiție. ... 115. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, fără să depășească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere și/sau supraveghere din cadrul societății, precum și de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvență a debitorului. ... 116. Din interpretarea logică
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
contribuit la starea de insolvență a debitorului. ... 116. Din interpretarea logică și literală a textului legal rezultă că legătura de cauzalitate este atât o condiție esențială a răspunderii civile, dar și un criteriu pentru determinarea întinderii obligației de reparare a prejudiciului. Acest din urmă aspect rezultă chiar din formularea textului care limitează despăgubirile la valoarea daunelor aflate în relație cauzală cu fapta ilicită. ... 117. Privit ca element al răspunderii civile delictuale, raportul de cauzalitate presupune că, prin săvârșirea faptei ilicite, s-
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
relație cauzală cu fapta ilicită. ... 117. Privit ca element al răspunderii civile delictuale, raportul de cauzalitate presupune că, prin săvârșirea faptei ilicite, s-a provocat starea de insolvență. Din această perspectivă, reglementarea actuală desemnează raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu prin sintagma „au contribuit la starea de insolvență a debitorului“, ceea ce înseamnă că, în determinarea raportului de cauzalitate, sistemul adoptat în legea specială este cel care pornește de la teza indivizibilității cauzei cu condițiile. Teza principală de bază a
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
periculos, favorizează totuși producerea acestui efect. Acest sistem integrează în cauzalitate toate acțiunile ilicite ce au făcut posibilă într-o manieră reală și efectivă însăși săvârșirea acelei fapte ilicite care, în cele din urmă, a avut rolul de cauză a prejudiciului. ^2 Constantin Stătescu, Corneliu Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura All, București, 1992, pagina 178. ... 118. Așadar, concepția fundamentală a legii în privința raportului de cauzalitate pornește de la premisa integrării în conținutul său nu numai a faptelor
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
generală a obligațiilor, Editura All, București, 1992, pagina 178. ... 118. Așadar, concepția fundamentală a legii în privința raportului de cauzalitate pornește de la premisa integrării în conținutul său nu numai a faptelor care constituie cauza directă și necesară a producerii prejudiciului material, ci și a condițiilor necesare, adică a faptelor ilicite care au contribuit indirect sau au mediat producerea prejudiciului. ... 119. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul sau lichidatorul judiciar, prezumția relativă din teza a doua a lit. d) a
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, fiind necesară dovedirea celei de a doua legături de cauzalitate. ... 120. Trebuie precizat că hotărârile judecătorești care ilustrează această orientare jurisprudențială nu conțin considerente de natură să pună în evidență sensul noțiunii de prejudiciu, privit ca element distinct pentru antrenarea răspunderii civile delictuale speciale. Totuși, referirea la o dublă legătură de cauzalitate, pe de o parte, între fapta ilicită și prejudiciu și, pe de altă parte, între fapta ilicită și cauzarea stării de insolvență
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
85/2014 face vorbire despre legătura de cauzalitate dintre faptele ilicite enumerate și starea de insolvență a debitorului. În concret, textul legal pune în evidență existența unei cauzalități indirecte care derivă din împrejurarea că faptele ilicite nu cauzează în mod direct prejudiciul constând în pasivul neacoperit (reprezentat de creanțele nerealizate sau parțial realizate), ci numai indirect, prin faptul că ele au contribuit la ajungerea debitorului în stare de insolvență. ... 121. Cu toate acestea, prejudiciul produs este unic, întrucât instituirea stării de insolvență
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
că faptele ilicite nu cauzează în mod direct prejudiciul constând în pasivul neacoperit (reprezentat de creanțele nerealizate sau parțial realizate), ci numai indirect, prin faptul că ele au contribuit la ajungerea debitorului în stare de insolvență. ... 121. Cu toate acestea, prejudiciul produs este unic, întrucât instituirea stării de insolvență înseamnă practic existența pasivului direct în patrimoniul debitorului insolvent, reprezentat de totalul creanțelor înregistrate la masa credală. ... 122. În literatura de specialitate^3 se arată că prejudiciul existent, în ipoteza în care debitorul
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
de insolvență. ... 121. Cu toate acestea, prejudiciul produs este unic, întrucât instituirea stării de insolvență înseamnă practic existența pasivului direct în patrimoniul debitorului insolvent, reprezentat de totalul creanțelor înregistrate la masa credală. ... 122. În literatura de specialitate^3 se arată că prejudiciul existent, în ipoteza în care debitorul insolvent se află în procedura falimentului, este practic identic cu pasivul neacoperit, putându-se spune că este echivalent cu insolvabilitatea. ^3 Stanciu D. Cărpenaru, Mihai Adrian Hotca, Vasile Nemeș, Codul insolvenței comentat, ediția a
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]