1,082 matches
-
rangul de baron) și una laică (baroni direcți ai Coroanei 31). Acestei adunări îi este asigurată începând cu anul 1254 o structură stabilă, bazată pe principiul potrivit căruia orice contribuție putea fi impusă numai cu acordul "arhiepiscopilor, episcopilor, și altor prelați, conți, suverani, oameni de arme, burghezi și alți oameni liberi" și pe dreptul adunării elective de a controla validitatea alegerilor, sustrăgând astfel reprezentanților regelui acest privilegiu. Putem observa că sunt deja prezente, în fază incipientă, principiile moderne ale suveranității și
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
militare, adoptarea legilor vor reprezenta încă o perioadă de timp "o masă informă și confuză"91. Principiul electivității în desemnarea suveranului este combinat cu cel al eredității. Alegerea aparține la început Dietei, din care fac parte principii laici și ecleziastici, prelați și seniori. La alegerea lui Otto I (936-978), la Aix-la-Chapelle s-au întrunit "ducii, conți din mari familii" și clerul superior 92. Otto I a luat titlul de Imperator Romanorum semper augustus (fiul regelui, dacă era ales încă din timpul
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
distinctă, nu au avut privilegiul de fi reprezentați în Dietele imperiale. Reprezentarea nu a fost identică în toate țările Imperiului. O primă distincție fundamentală se poate face în privința reprezentării clerului în Dietele principatelor ecleziastice și laice. Acesta participa în cadrul "curiei prelaților". În principatele ecleziastice Capitlul catedralei care desemna arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia, ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)96. În principatele laice se disting două situații de participare a clerului la Dieta provincială
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ecleziastice Capitlul catedralei care desemna arhiepiscopul sau episcopul se confunda cu domnia, ori era considerat singurul reprezentant al clerului în Dieta provincială (Landtag)96. În principatele laice se disting două situații de participare a clerului la Dieta provincială: în "curia prelaților"; în "curia seniorilor". Dacă nu ia parte, acesta tratează interesele sale prin înțelegerea directă cu principele suveran. Este amintită o situație intermediară în Austria, când în Boemia, după reforma husită, clerul va ieși din rândul stărilor Dietei.97 În multe
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Dietei și în modul de reprezentare, chiar o separare pe curii ale catolicilor și protestanților. Starea nobilimii distingea între seniori (Herrenstand) și cavaleri (Ritterstand), cu aspecte specifice privind reprezentarea în privința provinciilor de la est sau vest de Elba: în cele dintâi, prelații, seniorii și cavalerii participau la adunare în aceeași curie; la vest de Elba se menținea diviziunea clasică în trei curii (camere) cler, nobilime și orașe 98. Cavalerii participau la Dietele provinciale, dar nu erau reprezentați în Reichstag. Dependența lor de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
principi laici și ecleziastici. El a recunoscut suveranitatea principilor teritoriali, ce se regăsește în expresia Landdeshoheit 124 (suverani ai țării). Prin acordarea privilegiului Confoederatio cum principibus ecclesiasticis (26 aprilie 1220)125, împăratul renunța la drepturile regaliene asupra Bisericii în favoarea înalților prelați; prin Statutum in favorem principum, promulgat în Dieta de la Worms în 1231 și confirmat de împărat în mai 1232126, principii laici intrau în posesia tuturor atributelor puterii militare, administrative și judecătorești locale 127. Toate legile viitoare vor depinde de acum
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
puterii sale. Convocarea Reichstag-ului a rămas un drept al împăratului. Nu exista însă o periodicitate a adunărilor, și nici un loc oarecum stabil, determinat, pentru desfășurarea Dietei. Nu se cunoaște cu exactitate nici modul de reprezentare. La adunări participau principii, prelații și ministerialii care dețineau demnități. Cavalerii (Ritter) nu erau convocați în Dietele imperiale, iar delegații orașelor au participat numai din anul 1255. Pe măsură ce Dietele se dezvoltau, s-a stabilit și aici, treptat, acea problemă comună instituțiilor similare europene: mandatul limitat
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Dietei de la Augsburg (1500), cu privire la constituirea unei regențe imperiale (Reichsregiment)156, formate din douăzeci de reprezentanți: un principe elector în persoană; șase consilieri, reprezentanți ai celorlalți principi electori; un principe laic; câte un reprezentant al țărilor austriece și burgunde, al prelaților și comiților, și câte doi ai orașelor imperiale; un reprezentant al fiecăruia din cele șase "cercuri teritoriale" care nu erau în posesiunea directă a principilor electori ori a împăratului. Reichsregiment-ul instituia conducerea Imperiului printr-o reprezentanță a stărilor privilegiate, cu
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
fabulă de I. A. Krâlov ș.a. Lui Giovanni Papini i se publică în traducere un studiu despre arta dezumanizantă, privitor la prăpastia dintre ultimele mode ale artei și sentimentele profunde ale omului. Articole de orientare religioasă vin din partea câtorva înalți prelați: Nicolae Bălan, Policarp Morușca, Nicolae Colan, Teodor Scoradeț, precum și de la mirenii Romul Grecu, Ștefan Cioroianu, A. Nanu, Victor Lazăr, Horia Teculescu. În V.i. Emil Cioran scrie despre naționalismul de coloratură mesianică al lui Nichifor Crainic și despre sensibilitatea mistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
trăit Într-o lume infamă a normaliștilor și a masonilor, a bancherilor și a politicienilor, a ziariștilor și a cabotinilor, a pederaștilor și a drogaților, a savanților fără busolă și a artiștilor doar senzaționali, a evreilor, a militarilor și a prelaților demiși. Cei de pe urmă duci gândesc rău precum muncitorii din uzine care gândesc rău. Arhanghel căzut, toate acestea Îi iscă o oroare și o mânie pe care nici măcar nu Încearcă să le ascundă. Țintă recurentă a urii și a dragostei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
numai azime. În religia lor era încorporat și un cult al strămoșilor și al eroilor iar ca figuri simbolice mitice aveau taurul solar și șarpele, fiind cunoscuți de către ivriți ca un popor avut și mari pricepuți în oracole și purificări. Prelatul iudeo-creștin Lactanțiu, pe la anul 310 spunea despre mama împă- ratului get al imperiului roman Galeriu, că era preotesă și adoratoare a duhurilor de pe înălțimile munților. Vedem că la o distantă în timp de peste 1000 de ani, între religia canaaniților și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
născut la greci proverbul ,,a vorbi ca un scit”. Hiperboreii, cum spune Diodor în Biblioteca istorică despre populația de la nordul Istrului, ,,au un mod al lor propriu de vor-bire”, sigur unul plin de înțelepciune și nu de minciuni și urîciune. Prelatul spaniol canonizat sub numele de Sfîntul Eugeniu amintește despre o dispută între doi înțelepți ai vremurilor sale - Paulo Alvaro și Eleazar - în care primul vorbește despre lumea de la țărmul Mării Negre și laudă biblioteca regelui Leovigild fiindcă strălucea de ,,getică lumină
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sud în Ungaria. Altă coloană sun comanda lui Kadan, Bőcek și Büri au operat pe trei linii în afara Carpaților pînă s-au unit cu cele din nord în pus-ta Panoniei. Prima linie a trecut Carpații la Rodna după cum amintește prelatul catolic Rogerius. O altă parte a armatei mongole condusă de Büri ar fi intrat în Ar-deal prin pasul Oituz iar ultima oaste condusă de Bőcek ar fi venit pe malul Mării Negre a trecut în țara Aluta în Dobrogea, a nimicit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
observat cu precizie: „Dacă vorbim de corupți politici sau de corupți economici, cine plătește aceasta? Plătesc spitalele fără medicamente, bolnavii care nu sunt îngrijiți, copiii fără educație. Ei sunt modernii Nabot, care plătesc corupția celor mari. Și cine plătește unui prelat? O plătesc copiii, care nu știu să facă semnul crucii, care nu au fost catehizați, care nu sunt îngrijiți. O plătesc bolnavii care nu sunt vizitați, o plătesc cei din închisori cărora nu li se acordă îngrijire spirituală. Săracii o
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
trafic, uvrier ș.a.; d) armată: adjutant, alianță, armistițiu, avangardă, beligerant, coaliza, concentrare, conflict, contingent, incorporat, instrucție, insurgent, misiune, ofensivă, recruta, rezervist, somare ș.a.; e) cultură: anticar, broșură, burlesc, clerical, coloană, comedie, confesional, ecleziastic, farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator, plastograf, piedestal, prelat, sacrament ș.a.; f) știință: celulă, craniu, corolar, diagnoză, embrionar, fonetism, fibră, fiziolog, genetic, idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri, atitudini, calități: abnegație, absurd, ariditate, atracțiune, barbarie, calomnie, catilinar, colosal, compromis, conduită, decepțiune, denatura, desfigura
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
XIII-lea. Într-una din predicile adresate fraților minori, la puțini ani după moartea lui Francisc (FF 2261), el spune că frații trebuie să muncească, nu să cerșească, pentru că a pretinde mâncare fără a oferi propria contribuție este un furt. Prelatul reia astfel Regula fraților minori, dar nu atât de mult pe cea confirmată (capitolul 5), ci mai degrabă pe cea neconfirmată (capitolul 7), unde se află același citat paulin, pe care îl utilizează și el, bine-cunoscuta frază: „Cine nu vrea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
de la Fraternitas la formarea Ordinului, și își completează afirmațiile cu exprimarea unor atitudini personale: de la entuziasmul din 1216, de la admirația pentru fondatorul încă necunoscut care merge la sultan, la indignarea provocată de faptul că frații primesc, neselectiv, prea mulți adepți, prelatul flamand fiind abandonat chiar de clerul din suita lui, la grija deosebită față de acești religioși pe care el îi direcționează spiritual cu predicile sale. Nu există nicio îndoială că aceste izvoare non-franciscane contribuie în mare măsură la îmbunătățirea cunoștințelor noastre
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în Episcopia de Lütich, ci și în regat [Franța] și în imperiu, și să se îndemne reciproc în a săvârși binele; însă nu a voit să-mi acorde permisiunea specială de a-i apăra pe cruciați, pentru că aceasta fusese conferită prelaților din Franța. 6. Când am ajuns pe teritoriul francez, era iarnă, urmând ca în preajma Postului Mare să reiau călătoria. Îmi era teamă că nu voi reuși să fac prea mari progrese și, în plus, trebuia să muncesc din greu. Întrucât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
s-a alăturat lor; însă, deoarece domnul papă avea mare nevoie de ajutorul lui, l-a rechemat la el. Chiar sunt convins că Domnul, înainte de sfârșitul lumii, vrea să mântuiască multe suflete prin intermediul acestor oameni simpli și săraci, spre rușinea prelaților, care sunt ca niște câini muți, incapabili să mai latre (Is 56,10). 12. Atunci când m-am hotărât să părăsesc orașul mai sus menționat, m-am îndreptat spre Genova, oraș nobil, la granița dintre Toscana și Lombardia, așezat pe malul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
grija și prudența ca nu cumva să se furișeze moartea înăuntru. 6. Domnul papă a confirmat Regula lor și le-a dat autoritatea de a predica în orice biserică ar fi ajuns, după ce au cerut mai întâi, din respect, consimțământul prelaților acelui loc. Sunt trimiși să predice doi câte doi, ca și cum ar merge înaintea Domnului, pentru a pregăti a doua sa venire (cf. Lc. 1,76). 7. Acești săraci ai lui Cristos nu au nici traistă, nici desagă, nici pâine de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Borbon Ștefan de Borbon a fost un mare predicator dominican și a murit în 1261. El a inserat multe exemple în compilațiile sale. Două dintre ele îl privesc pe Sfântul Francisc: despre reverența și demnitatea preoților, și despre predica în fața prelaților. Ambele exemple sunt repetate de două ori. După cum menționează autorul, el vorbește din «auzite». Despre respectul Sfântului Francisc față de preoți vorbește el însuși în Scrierile sale iar Toma de Celano și Sfântul Bonaventura, care nu cunosc primul episod, îl menționează
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Lui. Spre cinstirea Domnului, îl respect pe ministrul său. El poate fi rău prin el însuși, însă pentru mine este bun». Astfel, ereticii au fost îndepărtați. 3. Am aflat de la un frate de-al nostru preot că, în timp ce unii dintre prelați erau adunați într-un loc anume, auzind că Francisc predica atât păsărilor cât și oamenilor, chiar dacă era, cum bine știau, simplu și incult, îl chemară spunându-i că vor să-l asculte, pe el care uzurpa ministerul predicării, și i-
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
blocat. Neștiind ce să facă, punându-și încrederea în Dumnezeu, și-a deschis Psaltirea și a citit aceste cuvinte: Toată ziua chipul meu este acoperit de rușine (Ps 43,16). Și, vorbind în limbajul poporului, a predicat îndelung despre insolența prelaților și despre exemplul lor urât, despre faptul că întreaga Biserică trebuia să suporte această rușine. Le-a spus apoi că ei sunt chipul Bisericii, pe care trebuia să strălucească toată frumusețea ei. Sfântul Augustin spune referitor la aceasta: un chip
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
impună, ci să aștepte ordinul superiorului... Așadar, să nu se grăbească să iasă, nici să nu iasă dacă nu sunt trimiși din ascultare. Din păcate, uneori, și nu fără a fi motiv de scandal, piețele orașelor, porturile, palatele principilor, casele prelaților sunt pline de anumiți religioși, nu din necesitate, ci mai degrabă din curiozitate sau împinși de lăcomia stomacului. De aceea, spune Isaia: Nu mai este adevăr prin piețe, iar egalitatea nu mai are loc (Is 59,14). Ecleziastul adaugă: Nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ca să vă ispitească în lucrurile lumești, din moment ce ați renunțat la toate... (p. 153). (Trece la examinarea câtorva dintre aceste vicii spirituale, subliniind pericolele și abuzurile frecvente în viața religioasă, atenționându-i mai ales pe predicatori: premeditare, invidie, murmurare publică împotriva prelaților, lipsa de prudență în divulgarea greșelilor altuia, frecventarea fără temei a femeilor, pentru a încheia cu o recomandare): 3. De aceea, fraților, fiți prudenți și totodată milostivi. Căci, cu cât vă aflați într-o stare mai sublimă, nepurtând, după exemplul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]