1,339 matches
-
pocăinței. Ulterior, odată cu înmulțirea comunităților creștine, va spovedi și preotul; e) preoția. Ungerea și hirotonia din vechiul Testament, consacrate inițial doar regilor, preoților și profeților, sunt extinse la toți credincioșii în Noul Testament. Astfel, taina mirungerii este taina preoției universale. Tradiția preoției este strâns legată de Biserică și de VIețile sfinților. „Părinții deșertului” au fost specialiști ai trăirii religioase foarte charismatici. Unii aveau daruri personale, legate de sfințenia lor proprie, cunoșteau inimile, discernământul minților și pe cel al gândurilor. Ei sunt numiți
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lungul timpului. Ea presupune existența următoarelor nivele ierarhice și autoritare: a) Papa; b) cardinalii. În sens literal, cardinalul este „supraveghetorul”, „acela care veghează asupra comunității”. El menținea legătura dintre comunitățile creștine; c) arhiepiscopii; d) episcopii; e) prezbiterii (delegații episcopilor); f) preoții. Capitolul VII Protestantismul VII.1. Ideile de bază ale luteranismului imediat după reforma lui Martin Luther din secolul al XVI-lea, Biserica luterană va cunoaște un succes social absolut remarcabil. Se va extinde în Germania și în Peninsula Scandinavă, „devenind
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
creștină”. Refuză Biserica „ierarhică, autoritară și patriar hală...”. Adevărata Biserică este cea interioară, o liberă „adunare a inimilor”. Semnul veritabil al Bisericii rămâne, în viziunea lui Luther, Evanghelia; * „Declericizarea creștinismului”. Conform acestei idei provocatoare a reformistului german, toți creștinii au preoția ca o calitate intrisecă; Martin Luther a dezaprobat revoluția lui Thomas Müntzer (1489-1525). Ca urmare a desfășurării acesteia, la 15 mai 1525, 5.000 de țărani germani au fost executați. Canonic augustinian răzvrătit, Müntzer dorea transpunerea reformei religioase a lui
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
că azi biserica recunoaște în oamenii statului doar pe aleșii cu eventuală charismă, nicidecum miri ai Bisericii. Simfonia ca model social a fost consacrată de iustinian (483-565). Bise rica și Statul formează un trup comun, cu două componente distincte: sacerdotium (preoția) și imperium (puterea imperială). Cele două părți sunt independente, neexistând un control absolut. Atribuțiile erau diferite. Împăratul convoca conciliile și punea în practică decretele. Episcopul elabora decretele. Problemele financiare și administrative ale Bisericii erau rezolvate de Împărat, însă Biserica era
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
obicei. un alt sens teologic al secularizării, prezent în catolicism, are în atenție „trecerea unui om al Bisericii - presupus că trăiește în afara «secolului» (în sensul cuvântului saeculum: lume) - în «stare seculară», adică la viața secolului (fie că părăsește sau nu preoția, dacă era preot)”. Peter Berger, un clasic al sociologiei religiilor, definește succint secularizarea ca fiind „procesul prin care sectoare ale societății și ale culturii sunt sustrase autorității instituțiilor și simbolurilor religioase”. SustrAgerea se cuantifică și prin „scăderea numărului de membri
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
John Clare.] [**shadowy cell of Remembrance: idee ce anticipează noțiunea de subconștient sau de inconștient individual ce apare la romantici precum S. T. Coleridge, John Keats sau P. B. Shelley.] Happiness / Fericirea - "Conștiința, nuanța schimbătoare a sufletului-Cameleon"*; "uciderea, oribilă cruzime"; "Preoție, tu orb universal al tuturor, / Tu idol, la picioarele căruia se prosternează neamurile toate, / Tată al restriștii, origine-a păcatului, / A cărui primă existență cu frica a-început", "Învăl[uindu]-ți Elizeul cu un nor al îndoielii"; "furtuna reflecției"; "Învățămîntule
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
lui, acela ar deveni agresiv. Variatele întrupări ale Răului mi le ilustrează prin cumnații săi, dintre care eu nu cunosc decît pe unul. „Culiță a făcut Seminarul, dar nimic bun nu s-a prins de sufletul lui. A renunțat la preoție și a devenit profesor de limba română, pentru care n-are nici o vocație. Ori de cîte ori îl văd, mă enervează și mă scîrbește ca un gîndac urcat pe haină”. Ceilalți doi cumnați, ambii din Săucești, s-au dovedit la fel de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
preotul Dumitrescu, apărător al Părintelui Calciu; b) aderă și ei la această mișcare religioasă, inițiată în orașul Lugoj de preotul Viorel Dumitrescu, pentru încetarea tuturor persecuțiilor religioase și eliberarea preotului martir Gheorghe Calciu. Sunt și ei amenințați cu excluderea din preoție și Biserică, întocmai ca și preotul Viorel. La Reșița (Mitropolia Banatului), preotul Liviu Negoiță, prieten bun cu preotul Dumitrescu, cere și el încetarea persecuției acestuia din urmă și eliberarea preotului martir Gheorghe Calciu-Dumitreasa. Însă și el va suferi amenințări și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
acestui memoriu difuzat la postul de radio Europa Liberă, preoții Liviu Negoiță și Vinchici Ionel sunt excluși din viața bisericească. Primul la data de 10 ianuarie 1982 și Ionel Vinchici la 8 august 1982. Preotul Viorel Dumitrescu este exclus din preoție încă de la 1 iulie 1981, fiindcă a îndrăznit să ceară în mod public eliberarea preotului Calciu și legalizarea Oastei Domnului în cadrul Bisericii Ortodoxe române. în noiembrie 1981, după difuzarea documentului Mărturisire de credință, cât și alte evenimente petrecute înaintea lui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Lugoj și deci nu are drept la cartele pentru hrana copiilor. Credem că protopopul Ioan Tigriș se poate mândri pentru tot ce a realizat cu privire la alungarea preotului Vinchici (așa cum a făcut-o și altă dată cu preotul Dumitrescu, alungat din preoție) să trăiască într-o mizerie cruntă cu familia. Părintele și-a depus actele de plecare definitivă din țară în SUA încă la sfârșitul anului 1982. Cerem pentru preotul Vinchici și familia lui, Statului român, aprobarea actelor necesare, în vederea emigrării în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
elementar adevăr istoric, că după toate acestea, sufletul meu va mai suferi o lovitură inumană, dată chiar de ierarhia Bisericii Ortodoxe Române și de frații mei preoți. Ei au socotit să mă despoaie printr-un decret de caterisire de harul preoției pe care nu ei mi l-au dat, ci un mare arhiereu care acum a murit și care ar fi fost singurul în drept să mă oprească de la funcțiile mele sacerdotale, căci harul mi s-a dat în veci. Și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ezitat să o facă (poate chiar în ciuda dorinței și a spiritului lor de dreptate), negândindu-se nici la sufletul lor, nici la familiile lor pe care le-au acoperit astfel de rușine, cu atât mai puțin s-au gândit la preoția lor și la preceptele creștine ale Predicii de pe Munte. Judecători nedrepți care de Dumnezeu nu vă temeți și de asemenea nu vă rușinați, cum veți răspunde la judecată atunci când nu vorbele, ci înseși faptele voastre vă vor judeca? Căci ați
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ceară, 10% uleiuri esențiale și 5% polen (Ghisalberti, 19793). Sursele recoltării și producerii propolisului au stârnit lungi controverse 4. Propolisul este o combinație între secrețiile unor plante și secrețiile glandulare ale albinelor, care includ și elemente ale polenului. În 1 Preoții Egiptului antic foloseau propolisul la îmbălsămare și mumifiere (Andrițoiu, 2005). Propolisul are proprietăți bactericide și anestezice care depășesc de 3,5 ori acțiunea cocainei și de 5,2 ori pe cea a novocainei. Din propolis s-a extras un antibiotic
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
pref. Dumitru Gherghina, Craiova, 2002; Dan Grădinaru, Creangă, București, 2002; Mircea A. Diaconu, Ion Creangă. Nonconformism și gratuitate, Cluj-Napoca, 2002; Constantin Parascan, Eminescu și Creangă la Junimea, Iași, 2002; Dan Zamfirescu, Cultură română - sinteză europeană, București-Chișinău, 2002, 216-264; Constantin Parascan, Preoția lui Creangă, Iași, 2003. V.Cr.
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
1790. Fiind „foarte cuvios și vrednic”, a tălmăcit mai multe scrieri religioase din limbile greacă, latină, sârbă, aproape toate rămase în manuscris, între care Livada duhovnicească de Ioanes Mosh, Piatra zmintelii de Ilie Miniat și Pășunea oilor celor cuvântătoare. Doar Preoția sau Îndreptarea preoților, lucrare a patriarhului Callinic, a fost tipărită în 1789. I s-au atribuit, cu argumente nesigure, și câteva texte istoriografice păstrate într-un miscelaneu și publicate de Em. E. Kretzulescu în „Revista pentru istorie, arheologie și filologie
DUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
și Transilvania; Turburări în biserică (publ. Em. Kretzulescu), RIAF, vol. XI, 1910, partea II; Cronica Țării Ardealului. Războaiele dintre Casa Austriei cu Francia, Saxonia și Prusia. Iosif II (publ. Em. Kretzulescu), RIAF, vol. XII, 1911, partea I. Traduceri: Patriarhul Callinic, Preoția sau Îndreptarea preoților, Sibiu, 1789. Repere bibliografice: Documente privitoare la trecutul românilor din Șchei (1700-1783), I, îngr. Sterie Stinghe, Brașov, 1901, 66-71, 173-174, 177, 188, 191; Andrei Bârseanu, Istoria școalelor centrale române gr. or. din Brașov, Brașov, 1902, 8-9, 15a
DUMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286897_a_288226]
-
dată, și Dionisie din Furna: "Tâlcuirea: cel asemenea cu omul închipuiește întruparea și firea omenească a lui Hristos. Cel asemenea cu leul închipuiește lucrarea și puterea împărătească a lui Hristos. Cel asemenea cu vițelul ne arată lucrarea cea sfințitoare și preoția lui Hristos. Iar cel asemenea cu vulturul ne arată venirea Sfântului Duh și, în sensul cel mai înalt, dumnezeirea lui Hristos"33. Interesant este că cele mai multe dintre aceste "tâlcuiri" respectă tradiția impusă prin Fiziolog. Este, prin urmare, limpede că acest
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1995, p. 28. 48 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 304. 49 Idem, p. 500. 50 Mihai Coman, op. cit., p. 181. 51 Idem, p. 187. 1 Vasile Arvinte, Studiu lingvistic asupra cărții a treia (preoția) din Biblia de la București (1688), în comparație cu ms. 45 și cu manuscrisul 1389, în vol. Monumenta Lingue Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea editorială a volumului de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
1995, p. 28. 447 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1985, p. 304. 448 Idem, p. 500. 449 Mihai Coman, op. cit., p. 181. 450 Idem, p. 187. 451 Vasile Arvinte, Studiu lingvistic asupra cărții a treia (preoția) din Biblia de la București (1688), în comparație cu ms. 45 și cu manuscrisul 1389, în vol. Monumenta Lingue Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea editorială a volumului de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Vekolka, 2004) și desemnează o stare de extenuare generalizată, apărută ca un corolar al unei suprasolicitări cronice la locul de muncă. Fenomenul poate fi reperat în orice profesie, cu prevalență în cele care sunt arondate sferei umane (medicină, psihoterapie, educație, preoție, justiție, poliție). Sectorul medical se plasează însă printre domeniile cele mai expuse la burnout, îndeosebi atunci când este destinat bolnavilor terminali. Desigur și psihologii dezvoltă o vulnerabilitate specială, mai ales, dacă deservesc un asemenea domeniu morbid, căci indiferent cât de puternice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
doi protopopi, dările bisericești către scaunele eparhiale fiind abolite. Vornicul care se ocupa de averile bisericești, în probleme de administrare, urma să lucreze prin coînțelegere cu mitropolitul și episcopii. Împreună se îngrijeau și de seminariile aflate în funcție. Candidații la preoție nu trebuiau să fie dintre birnici, nici dintre cei care nu terminaseră seminarul. O asemenea legiuire, deși prin ea nu aducea atingere averilor mănăstirești, care rămân „a se ocârmui de soborul lor", duce la demisia mitropolitului Veniamin Costachi. Retragerea lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din scrierile a diverși teologi. În anii următori enciclicii, reprezentanții modernismului au fost admonestați și condamnați de autoritatea ecleziastică, deoarece continuau să-și apere poziția în cărți și articole publicate în ziare liberale influente. Unii dintre ei au abandonat atunci preoția. Sfântul Părinte a asigurat menținerea logicii doctrinare și a apărat Biserica de atacurile interne care clătinau fundamentele credinței. Din acest motiv a luat măsuri pentru a garanta coerența doctrinară în cazul autorilor și a publicațiilor catolice: a sporit rigurozitatea în privința
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
În primul an al apariției, Lumina creștinului a conținut câteva rubrici permanente: "Știri diverse", "Poșta redacției", "Cântece publicate pe note", dar și articole diferite de la o lună la alta, precum: "un articol jubiliar la împlinirea a 50 de ani de preoție a Î.P.S. Nicolae Iosif Camili"568, "articol despre împlinirea a 1600 de ani de la edictul din Milan"569, "Adventul"570 etc. Acestea aveau rolul de a clarifica și de a explica probleme de teologie, evenimente legate de istoria bisericii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
demonstra poziția Bisericii în privința conflictului balcanic, a Monarhiei și a Guvernului, care au obținut pacea; sentimentul național era clar exprimat,la fel și cel promonarhic. Alt articol făcea referire la izbucnirea Marelui război. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer a prescris ca toți preoții din eparhie să adauge la Sfânta Liturghie și rugăciunea pentru pace605. În același număr al revistei, sub titlul "Pentru Ostași", se făcea un anunț în care se mulțumea preotului Ulderic Cipolloni și domnișoarei Otilia Ferderber "pentru ajutorul financiar dat Editurii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
608. Această povestioară a fost trecută la rubrica de informații externe, considerându-o ca fiind o întâmplare reală. Se accentua astfel importanța și dăruirea preoților militari față de toți soldații care participau la război. Într-o rubrică specială, au fost prezentați preoții catolici care au fost decorați, exemplificându-se cu "Principele Max, preot, dar și frate cu regele Saxoniei, care a mers cu divizia 23 germană, în calitate de capelan militar, ca să îngrijească pe soldații duși la război. Împăratul Wilhelm l-a decorat cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]