1,810 matches
-
oraș toropit de căldură. Într-o astfel de zi toridă Începe aventura neobișnuită a lui Gavrilescu, modest profesor de pian. Întorcându-se acasă de la lecții, În tramvai, constată că și-a uitat servieta cu note la M-me Voitinovici, pe strada Preoteselor și este nevoit să-și Întrerupă călătoria. După oarecare ezitări, ajunge „la țigănci”, În grădina răcoroasă pe lângă care trecu fără s-o ia În seamă mulți ani. Intervine „hazardul, accidentalul (uitarea servietei) pentru ca personajul să ia act de existența misterului
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
dramă.” (). Moartea Înseamnă găsirea ,,centrului”, descoperirea realității absolute - acel ,,principiu ontologic ce precede și transcede individul”. În ,,La țigănci” simbolurile sunt mascate de vorbe banale. Faptul, de pildă, că Gavrilescu, coborând dintr-un tramvai pentru a se Întoarce pe strada Preoteselor, Întârzie să ia tramvaiul În sens contrar, Începe să dea de bănuit. Vorba pe care el o aruncă: ,,Prea târziu! Prea târziu!...” și la intrarea și la ieșirea de ,,La țigănci” răsună ca un rămas bun adresat realului. Amănuntul că
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
o hârtie neadevărată, nici iscălită de nimeni” și-i contestă dreptul de stăpânire, însușindu-și pentru sine acest drept, „pe acei 5 stânjeni ai mei”, preotul o vreme neputându-și „căuta Judecata, fiind slujitoriu obștii mănăstirii banului Neculai” din Nicorești. Preoteasa Catrina a răposatului preot Ilie Corpaci de la satul Liești susține că a „stâpânit, cât a trăit preotul, 11 stânjeni de moșii în trupu moșii Condrea”, iar din 1833 i se refuză de către rude dreptul ei de stăpânire. Își susține cauza
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
membrii comisiei de redactare le anexează materialului în formă finală. Există trei note anexate: din partea ministrului Sănătății și Prevederilor Sociale, nesemnată; din partea Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor din România, semnată de secretarul Consiliului Central al UGSR, G. Ion Preoteasa, și din partea Ministerului Justiției, semnată de ministrul Adrian Dimitriu 1. Ministrul Sănătății oferea în nota sa noi argumente ă bazate în special pe experiența unor țări socialiste, dar și capitaliste ă în favoarea măsurii propuse în „Studiu”, de introducere a unei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
majorări de impozite pe salarii și pe alte venituri pentru cetățenii necăsătoriți, apți de muncă, începând de la vârsta de 25 de ani, și pentru capii de familie fără copii”2. Într-o altă notă, secretarul Consiliului Central al UGSR, Ion Preoteasa, subliniază necesitatea creșterii numărului de locuri în creșele și grădinițele din România care ă arăta acesta ă aveau cel mai mic număr de copii în creșe în comparație cu celelalte țări socialiste. De asemenea, se arăta că este necesar ca familiile să
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
dacăversurile Pythiei n-ar fi cu nimic mai prejos decât cele ale lui Homer, să nu ne lăsăm totuși Înșelați de iluzia că Zeul le-a făcut. Probabil că a dat doar un simplu impuls recitării, impuls pe care fiecare preoteasă l-a receptat conform naturii ei. (C) Într-adevăr, dacă ar fi existat necesitatea ca oracolele să fie scrise, În loc să fie pronunțate cu voce tare, nu vom crede, după părerea mea, că literele În sine sunt opera Zeului și nu
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
sunt mai puțin frumos scrise decât cele din edictele regale. Nu Zeului aparțin vocea șpreoteseiț, sunetele acestei voci, expresiile și versurile oracolului nu provin de la Zeu2. El se mulțumește s-o inspire pe femeie. El se mulțumește să trimită viziuni preotesei și să aprindă În sufletul ei lumina care Îi va dezvălui viitorul; iată dar În ce constă «enthousiasmos» ș„entuziasmul”ț. De altfel, la modul general, voi, ceilalți «profeți» ai lui Epicur, căci este limpede că și tu ai trecut
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
În ce constă «enthousiasmos» ș„entuziasmul”ț. De altfel, la modul general, voi, ceilalți «profeți» ai lui Epicur, căci este limpede că și tu ai trecut de partea lui, ( D) este peste putință să nu realizați acest lucru. Pe fostele preotese le Învinuiți că făceau versuri proaste; pe cele de azi că se exprimă În proză, folosind la buna Întâmplare cuvintele care le vin În minte, ca nu cumva să fie trase la răspundere pentru versuri greșite la Începutul, la mijlocul și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de aci Înainte vor fi siliți să are pământul cu un brăzdar de argint 2. Atenienilor, care Îl consultară și ei despre expediția șpe care proiectau să o facă În Siciliaț 3, le dădu sfatul să fie adusă de la Erythrai preoteasa zeiței Atena. Or, această femeie se numea Hesychia 4. Când sicilianul Deinomenes 1 Îl consultă pe Zeu despre viitorul fiilor săi, Îi răspunse că trei dintre ei vor domni. Atunci Deinomenes făcu următoarea remarcă: (C) „Va fi, fără Îndoială, spre
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Bestia a sosit aici atrasă de pustietate; nu ea a adus părăsirea ținutului. Mai târziu, când prin voința Zeului Grecia a devenit puternică și s-a acoperit de așezări cetățenești, când ținutul a dobândit o populație bogată, oracolul folosea două preotese care coborau pe rând În subteran 4, ca să nu mai vorbim de o a treia, cu rol de Înlocuitoare. Astăzi, Oracolul nu mai are decât o singură preoteasă, destul pentru câtă treabă este. Prin urmare, nu se cuvine să-i
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
așezări cetățenești, când ținutul a dobândit o populație bogată, oracolul folosea două preotese care coborau pe rând În subteran 4, ca să nu mai vorbim de o a treia, cu rol de Înlocuitoare. Astăzi, Oracolul nu mai are decât o singură preoteasă, destul pentru câtă treabă este. Prin urmare, nu se cuvine să-i reproșăm nimic Zeului. Ceea ce a mai rămas În materie de divinație este Îndestulător pentru toți consultanții. Oamenii se Întorc la casele lor satisfăcuți de răspunsurile primite. Agamemnon, odinioară
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pleacă, rămân Întocmai unor instrumente de muzică devenite inutile și mute. Dar o asemenea observație atrage o alta, ceva mai importantă. Prin ce mijloc oare sau În virtutea cărei puteri reușesc daimonii să pună stăpânire și să le inducă profeților și preoteselor starea de enthousiasmos și dispoziția de a vedea viitorul? Nu esteposibil să considerăm plecarea demonilor răspunzătoare de liniștea care s-a așternut peste oracole dacă, mai Întâi de toate, nu ne-am lămurit cum le animă și le Îndeamnă să
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
neprihănită la trup, neamestecată și neatinsă de vreo relație cu străinii toată viața. Și tot astfel se explică de ce, Înainte de consultarea oracolului, se ține totuși seama de voința divină, În ideea că Zeul știe foarte bine În ce momente propice preoteasa, aflându-se Într-o stare și o dispoziție potrivită, va suporta fără vreo vătămare «enthousiasm-ul». Puterea exalației nu acționează la fel asupra tuturor, nici nu are mereu același efect asupra uneia și aceleiași persoane. Ea produce Înflăcărare șhypekkaumaț și pune
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
din rândurile armatei a început atunci când Dioclețian a trimis scrisori către guvernatorii provinciilor, poruncindu-le să constrângă soldații la sacrificiile păgâne, iar cei care s-ar fi împotrivit, să fie îndepărtați din serviciul militar, sau, că, cezarul Galerius, fiul unei preotese păgâne fanatice, l-ar împins pe Dioclețian la declanșarea persecuției, de fapt, motivele reale ale persecuției au fost diferite și determinate de provocarea anumitor comportamente militare (aruncarea armelor de către soldați și ofițeri creștini, care au refuzat categoric să aducă jertfe
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
stat apare și cu numele de Laurențiu) la poziția 695, iar soția sa Elena la poziția 696, Alexandru Drăghici (479), Alexandru Moghioroș (476); Vasile Vâlcu (746); Leon Tismeneschi, alias Tismăneanu, la poziția 761, Foriș Istvan (Ștefan) la poziția 773, Grigore Preoteasa (465), Alexandru Iliescu (297), Moscu Cohn (alias Gheorghe Stoica) la poziția 69, Al. Constantinescu (465), Olga Pintilie (407), iar „Prințul roșu” Scarlat Calimachi la poziția 139. În raport cu desfășurarea evenimentelor, în lucrarea este prezentat pe larg, adeseori cu lux de amănunte
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Laurențiu) la poziția 695 și soția sa Elena la poziția 696, Alexandru Drăghici la poziția 479, Alexandru Moghioroș la poziția 476; Vasile Vâlcu la poziția 746, Leon Tismeneschi alias Tismăneanu la poziția 761, Foriș Istvan (Ștefan) la poziția 773, Grigore Preoteasa la poziția 465, Alexandru Iliescu (tatăl lui Ion Iliescu) la poziția 297, Moscu Cohn (alias Gheorghe Stoica) la poziția 69, Alexandru Constantinescu la poziția 465, Olga Pintilie la poziția 407, chiar și prințul roșu Scarlat Calimachi la poziția 139. Mai
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
seară se organizase un fel de carnaval studențesc, de la care nimeni și sub nici o formă nu avea voie să lipsească. Nu se acordau nici un fel de învoiri sau derogări de la regulă. În acel an Casa de Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa" era închisă pentru reparații. Pentru a evita aglomerația, studenții erau împărțiți pe grupe și ani de studii. În mai multe săli și pe coridoare se organizau activități distractive. Fete frumoase, săli ornate de sărbătoare, muzică populară și de dans; gustări
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ale școlii unde va lucra, mulțumit și bine dispus de alegerea inspirată, se îndreptă direct spre țintă. Trebuie amintit că în anul acela, repartizarea absolvenților de la facultățile din Universitate "București" s-a făcut la Casa de Cultură a Studenților "Grigore Preoteasa" cu harta administrativă a României în față. Bidaru era fericit că nu a acceptat catedra de la Școala nr. 1 "Nicolae Bălcescu". Cine știe prin ce cătun o fi și aia?, se întreba el așa că a solicitat în mod expres Școala
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
salvare ce în plină viteză, cu sirena în funcție, intrase în incinta Cimitirului Central chiar pe sub nasul lui. Fenomenul i se păru curios. Într-un cimitir înghețat, la o oră matinală, când și preoții încă dorm liniștiți lângă coanele lor preotese, acolo nu au ce căuta decât morții în cavourile de piatră și, probabil, strigoii, dacă or fi existând. O fi înviat vreun mort, glumi în sinea sa Bidaru grăbind pasul pentru a ajunge la timp la datorie. O tradiție ce
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
fata mea, Ionuț Bobu, băiatul Viei, Gheorghe N. Flondor, văr bun de-al meu și Vasile Cozma, prieten credincios al casei noastre. Către sfîrșit a venit (nepoftit ) Buimacu și nu știu cum îi mai zice, preot al parohiei Dănești, împreună cu soția sa, preoteasa. ....Exemplarul pe care ți-l dau, va fi fost ori pe cruce, ori chiar pe mormînt... Să-l păstrezi cu sfințenie, întotdeauna, deoarece el este singura zestre menită să-ți îndreptățescă mîndria că te-au zămislit Eugenia și cu Costache
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
an în urmă2210. În timp ce Bucureștiul își modifica scadențele, Washingtonul continua să reacționeze nefavorabil la taxa de învățămînt impusă de Ceaușescu. La cîteva zile după anunțul lui Ceaușescu, din 1 noiembrie 1982, reprezentanții Departamentului de Stat s-au întîlnit cu Paula Preoteasa, delegat pe lîngă ministrul de Comerț Exterior din România. Reprezentanții oficiali i-au spus acesteia că taxa de învățămînt "periclitează în mod serios" "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România. America cerea țărilor fără economie de piață să aplice o
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Pompidou, Georges, 288 Popescu, Avril, 9; 16; 127; 394 Popișteanu, Cristian, 40 Popper, Jacob, 430 Porajan, D., 398, 569 Porter, Ivor, 33, 574 Porter, John, 523 Pregelj, V.N., 210; 319; 320; 324; 297; 419; 442; 444; 486; 493; 496; 579 Preoteasa, Paula, 470 Pressler, Larry, 507; 511; 517; 546 Price, Melvin, 447; 571 Pungan, Vasile, 354; 484; 489 Puia, I., 14 Quinlan, Paul, 18; 30; 31; 35; 37; 38; 41; 46; 49; 51; 60; 66; 90; 155; 575 Radovanovici, Nicolae, 156
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trecătoare, iar cele ce nu se văd sunt veșnice (II Cor. 4, 18)”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VII-a, cap. VII, în PSB, vol. 9, p. 447) „... Noi nu punem nici un preț pe prezicerile făcute de Pytia; pe preotesele din Dodona, pe zeul Apollon din Claros al Branchizilor, pe templul din Amon și pe mai știu eu care prezicător mincinos, dimpotrivă, admirăm proorociile făcute de proorocii iudeilor, întrucât vedem că viața lor lină de tărie, de statornicie și de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ale delirului frenetic aparțin tragediei. În exaltarea sa profetică sau ucigașă, personajul tragic își mărturisește legătura cu Dionysos printr-un vocabular care îl situează printre fidelii zeului. Bunăoară, el este deseori asimilat unui soi de „bacant” (variantă masculină a bacantei, preoteasă sau însoțitoare a zeului Bachus). În Oreste a lui Euripide, corul, ca și Oreste însuși, folosește termenul baccheuein pentru a evoca delirul eroului, delir născut în mijlocul tenebrelor și asociat obsesiei crimei și a sângelui. Oare n-ar putea fi și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
lor, afirmă Epicur. De altfel, mulțimea se înșală atunci când și-i imaginează pe zei accesibili prin rugăciunile oamenilor. În mod evident, filosoful își aduce aminte de vizitele făcute pe când era copil alături de mama sa, care recita incantațiile sacre ca o preoteasă... Divinitățile nu au în mâinile lor destinele oamenilor, este ridicol să credem că putem influența mersul lucrurilor prin invocații, când soluția se află în mobilizarea propriei noastre energii. Impietatea definește credința trivială și vulgară în legătura destinului oamenilor cu pretinsa
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]