1,736 matches
-
activitate va fi detaliată la rândul ei într-un număr de niveluri pornind de la propria definiție și în funcție de o viziune-sinteză a analistului și a managerilor compartimentelor implicate în analiza sistemului (figura 2.7). Procesele modelate prin analiza de sistem se pretează mai greu abordărilor în sensul optimizării, de aceea modelarea conceptuală are în vedere determinarea acelui rang al viziunii asupra sistemului, pe baza unui număr cât mai mare de modele echivalente, care să ofere cea mai relevantă imagine asupra situației existente
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
prin aer, descriind traiectorii care, cu siguranță, ar fi intersectat spatele babei, adică doamnei, dacă ar mai fi fost lîngă mine. Merg apăsat și, din cînd în cînd, repet: "Pentru 800 $, care nu-i aparțin de drept, profesoara să se preteze la jigniri atît de nedrepte!". Poate este dusă cu sorcova, caut un motiv cu disperare. Învățat cu respectul ieșenilor, acum total dezinte resat, incidentul acesta mă frămînta excesiv de mult. Strada se sfîrșește și ies pe un cîmp mare cu iarbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
este un carabalí... Nume dat lemnului de abanos de sclavii proveniți din Niger. Termenul a fost popularizat de Arsenio Rodriguez în cîntecul "Bruca Manigua". Extraordinar, mă mir eu ca prostul. Ca să vezi de unde vine numele de "carabalí"!... Muzica aceasta se pretează la un dans "cocoyé". Acest dans a fost adus în Cuba de către Creolii francezi și sclavii originari din Dahomey instalați în Haiti, înainte de a emigra în Cuba... Ce chestie, dom' Rafael. Va să zică de aici provine dansul ăsta... "cocoyé"!... Da, însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
W. Schmidt și W. Koppers. Într-un studiu recent asupra sacrificiilor la paleantropi, Johannes Maringer a ajuns la concluziile următoare: 1) la nivelul paleoliticului inferior (Torralba, Ciu-Ku-tien, Lehringen), sacrificiile nu sunt atestate; 2) documentele paleoliticului mijlociu (Drachenloch, Petershohle etc.) se pretează la interpretări diferite, dar caracterul lor religios (i. E. sacrificii aduse Ființelor Supranaturale) nu este evident; 3) dc-abia în paleolitic târziu (Willendorf, Meierdorf, Stellmoore, Montespan etc.) se poate vorbi, "cu mai multă sL mai puțină certitudine", de sacrificii 15. Cum era
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
orice. Mă rog, tot cam aia era. El ținea minte că am lucrat la As mai de mult. Îi amenința pe ăștia din bloc că o să mă asmută să fac niște anchete despre ei. Despre combinațiile oculte la care se pretează. Apoi, studiindu-și gestica, a conchis, sigur, de la editură erau, vezi că ești băiat deștept și-ți dai singur seama? - Și trebuia să duc io cărți acolo sau să mă duc să le iau? l-am întrebat, pentru că, în caz că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Dar spre un roman din ăsta mărginit ar trebui să mă îndrept. Nu știu cum se făcea că aveam parte doar de contacte umane care mă dezamăgeau. Uite, tot cam după ce terminasem cu spitalul, m-am întâlnit cu Simona. Simona chiar se preta să fie un astfel de personaj pe care să-l înfierez într-un roman pășunist. Simona era mai mare ca mine cu vreo doi ani. A fost prima din facultate care a apărut printre noi cu celular. Nici profesorii n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a plăcut, o meserie frumoasă, dar cu răspundere, pentru care m-am pregătit ca să lucrez cu oameni și pentru oameni, pentru sănătatea lor. Această meserie este mereu vie, dinamică, umanitară. Această meserie n-am îmbrățișat-o pentru bani, deși se pretează și în această direcție, ci pentru a face bine oamenilor suferinzi, prin diagnosticarea la timp a bolnavilor, prin tratamentul corect aplicat, prin educarea și prevenirea îmbolnăvirilor la cei sănătoși. De multe ori, ca medic, te lupți cu suferința oamenilor, trebuind
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
distinsă, de fapt unica, din oraș (mai erau încă două ceasornicării care, însă, nu vindeau bijuterii). În fața galantarului ne-am foit, indeciși, foarte mult: erau mici exemplare de aur și de argint (domnul Șehter, un negustor foarte bogat, nu se preta la tinichele). Am ales cu mare grijă un elefant burtos, cu o trompă micuță, care ni s-a părut distins. Când am încercat să-mi iau și eu o insectă, de argint, Panaitescu m-a strâns semnificativ de mână și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
imposibil, peste tot dai de pensionari; ei constituie o problemă specială. Mulți compatrioți se plâng de numărul prea mare al pensionarilor; guvernele au prelucrat această opinie și au lăsat să se înțeleagă greutățile legate de proliferarea categoriei pensionarilor. Problema se pretează interpretării bizare, pensionarii, în opinia unor demnitari, având o prolificitate similară chinezilor. Este o exagerare, pensionarii nu sunt deloc fertili, însă devin numeroși prin prostul obicei de a trăi mai mult, ceea ce poate fi interpretat, la urma urmei, ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Însemnările sale poartă data de „Duminică, 7 octombrie 1984”. Cum eu părăseam România abia pe 24 iulie 1985, adică după nouă luni de la însemnările diaristului, acel „acum, când este exilat” al Domniei sale vorbește de la sine despre potlogăria la care se pretează. Există sute de exemple de acest fel în memorialistica românescă scrisă azi și datată ieri, alaltăieri ori chiar răsalaltăieri... Uneori, mă întreb dacă această industrie a falsei memorialistici nu este o reacție la constatarea, atât de adevărată, că pe timpul dictaturii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
că documentul reprodus de Domnia sa este un fals. Nu avem cum fi decât întristați să aflăm azi că alți oameni pe care i-am iubit și respectat profund s-au dovedit slabi într-un moment ori altul al existenței lor, pretându-se la lucruri pe care nu ni le-am fi putut imagina. Dar refuzând adevărul dintr-un partizanat care ne orbește, nu facem nimic altceva decât a nu recunoaște că suntem cu toți supușii greșelii. Suntem îndurerați? Suntem deziluzionați de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
că autorul respectiv nu are nici un dram de talent. În mai multe rânduri, mi s-a aplicat acest tratament. Dar, sincer vorbind, adevărata victimă a unor astfel de situații nu cred că am fost eu, ci acei care s-au pretat la asemenea schimbări de macaz. De-a lungul anilor, mulți prieteni comuni s-au plâns dnei Monica Lovinescu și dlui Virgil Ierunca de o anume intransigență de care aș da dovadă, de o neîndreptățită prioritate pe care o dau eticului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
mediatic”. După care, cum spune comentariul la care mă refer, dl Morris „a schimbat rolul de strateg principal al lui Clinton pe rolul de comentator pentru Fox (canalul de televiziune Fox News și New York Post, d.t.), unde s-a pretat la un striptease cu încetinitorul, dezvăluind multe din cele pe care le știa despre Casa Albă”. Amuzantul spectru pe care îl pot lua relațiile între dl Morris și clienți apare și în scrisoarea pe care strategul i-a adresat-o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
unui tribunal este suma simbolică de un leu și acoperirea cheltuielilor de judecată. Numai că, azi, procesomanul român cere sute de milioane. Mâine - chiar miliarde. Nu restabilirea unui adevăr agresat urmărește procesomanul, ci falimentarea adversarului. Și când un jurnalist se pretează la așa ceva, este, scuzați-mi „calomnia”, un găinar. Cât face onoarea unui condeier care se consideră jignit de un alt jurnalist? Când toate drepturile de autor pe care le-a încasat până azi nu s-au ridicat la mai mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
sau doar prin complicitate, mai vedem noi; rinocer să-l declarăm, apoi ne ocupăm și de probe. „Un om mușcă un om” - iată știrea supremă. Dna Ileana Vrancea publică analize în care aduce probe peremptorii despre mârșăviile la care se pretează niște haimanale - inclusiv falsificare de date și asasinat moral. Două sunt reacțiile față de acest răspuns strategic. Prima - multă „lume bună” tace pe ideea: „Ei, și ce-i cu asta?”. A doua - haimanalele „răspund” dovezilor acuzând-o pe autoare că nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
fi avut suficiente motive să-l iau de urechi și să-l târăsc prin tribunale până i-ar fi pierit cheful de a cogita infracțional. Dar mi-e silă să o fac, cu toată acțiunea ilicită la care s-a pretat. Dl Cornea e un om citit. Dar și un om cumplit de netrăit. Asemeni struțului, Domnia sa preferă să descifreze realitatea ascunzându-și capul sub nisip. Ce rămâne pregnant la vedere din struț invită, câteodată, la un șut. Orice efort în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Explicația am dat-o, în câteva rânduri, deși nu aș fi avut nici o obligație să o fac. Din păcate, nu o explicație se aștepta de la mine, ci dezvăluiri palpitante, cancanuri, incriminări și recriminări, mă rog, tot bâlciul la care se pretează multă lume. Robert, eu nu sunt multă lume; eu sunt doar Dorin Tudoran, și nu veți avea de la mine bâlci. PUR-ul a avut o șansă reală de a crea o anume breșă. Ar fi putut să-și asume riscul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
al nouălea cer. În anii ce au urmat, am revenit la Viena să regizez Văduva veselă, pe care am menționat-o deja, apoi Werther. Aceasta a fost o montare mai liniștită decât Hoffmann, mai interiorizată. E și normal, subiectul se pretează la un tratament mai auster, mai puțin spectaculos. Personajul care m-a interesat mai mult decât Werther a fost Charlotte. Opera Însăși ar trebui de fapt să se numească Charlotte, și nu Werther, căci e concentrată În jurul ei, personaj plin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Ce-ai de gând să faci din Faust?“, mă interoghează sever Volpe, ca și cum eram un student la Regie care dădea examen. „Nu știu, dar sigur ceva surprinzător!“ „Știi, Faust nu e Cellini“, intervine Levine, „Cellini, o operă puțin cunoscută, se pretează la orice și regizorul poate să-și permită toate trăsnăile, dar cu Faust nu putem avea surprize, cu Faust nu ne jucăm, e una dintre cele mai populare și Îndrăgite opere din repertoriu“. La care Volpe adaugă: „Trebuie să lași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
totdeauna neplăcută. Îmi este rușine, îngrozitor de rușine de toate acestea, rușine față de tine, rușine pentru tine, căci nu poți să nu simți toate acestea și totuși le accepți, dar mai cu seamă îmi e rușine față de mine însumi pentru că mă pretez acestei comedii... 4 noiembrie 1952 Ieri-seară n-am putut să mă hotărăsc să-ți spun adio... Ar fi însemnat să prelungesc scrisoarea la infinit. Azi-dimineață curajul mi-a revenit și îndrăznesc să tai în carne vie: adio, prietene! Notiță a
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și mai dihai acolo, căsătorindu-se pur și simplu cu dânsul (sau, mai corect, cu Lena - noua lui directoare). Cariera cea mai strălucitoare o făcu însă doamna Marieta Sadova, care jucă rolul titular dintr o piesă în care o inter preta pe Ulianova, mama lui Lenin. Cel puțin de rușinea aceasta, de a-i adula pe de-alde Buicli sau Brediceni, Mihai fusese scutit! Cât despre vina lui Dinu Noica de a nu fi avut inima să distrugă corespondența lui Mihai
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
Paraschivescu, m-ați determinat să fac un amplu spectacol de striptease spiritual. Mi-ați denudat toată viața - și cea care se vede, și cea care nu se vede. N-aș fi crezut despre mine că sunt în stare să mă pretez unei asemenea denudări, unei asemenea dezgoliri sufletești. M-ați decojit foaie cu foaie, ca pe o ceapă. R.P. Așa se întâmplă când citești Günter Grass... A.R. Aș minți dac-aș spune că nu mi-a făcut și plăcere. Mi-
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
declarasem anterior, solemn, că nu aveam nici un interes de ordin politic lucru conform tradiției bismarckiene am descoperit deodată, în Abdul-Aziz5, un al doilea Krüger6. Cum procedasem și în privința aceluia, i-am promis și lui protecția puternicului imperiu germanic. Ne-am pretat acestei demonstrații cu aceeași ceremonie și pompă... și cu același succes. Ambele intervenții au avut rezultatul pe care trebuia să-l aibă. Noi ne-am retras apoi, nefiind hotărâți să împingem lucrurile până la capăt și să întreprindem deja un război
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
afacerea pur și simplu nu va avea urmări și, chiar dacă Rusia devenea amenințătoare, conflictul nu va fi greu de soluționat. Astăzi regret că nu am rămas la Berlin și că nu am făcut imediat cunoscut faptul că nu mă voi preta niciodată la a susține o astfel de politică. Mai târziu aveam să aflu că, la deliberarea decisivă care a avut loc la Potsdam la 5 iulie*, chestiunea ridicată de guvernul de la Viena obținuse consimțământul total și absolut al tuturor personalităților
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
la "nivel înalt" din Europa Occidentală, Centrală și de Est, SUA, America Latină, Africa, țările arabe, Israel, China, Vietnam..., cisterna mea nu a făcut explozie. Și cei pe care i-am însoțit erau niște adevărați profesioniști, care nu s-ar fi pretat "să mă bage în cerneală" în mod gratuit și nemotivat, cu atât mai mult cu cât nu aveam aparența și prestația unui "aparatcik" supus orbește regimului și lăsam impresia unei culturi și informații bine puse la punct, putând conversa cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]