7,015 matches
-
52 alin. (1) și (2) din Constituție, care prevede îndreptățirea persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, text care se referă la îndreptățirea persoanei vătămate, în general, de a se adresa justiției atât pe calea contenciosului administrativ, cât și pe cea a „recursului paralel“. Art. 52 alin. (2
DECIZIA nr. 358 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288942]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că excepția de neconstituționalitate prezintă, în mod inerent și intrinsec, o anumită structură, cuprinzând trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Indiscutabil primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al
DECIZIA nr. 336 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288998]
-
contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte. Indiscutabil primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai
DECIZIA nr. 336 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288998]
-
administrativ nr. 554/2004, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Întrucât Autoritatea de Supraveghere Financiară este o autoritate administrativă autonomă, de specialitate și își îndeplinește obiectivele sale prin adoptarea de norme și emiterea de acte individuale, rezultă că
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
nr. 1176 din 13 decembrie 2004). În cazul de față, Curtea constată că, prevederile criticate se aplică deopotrivă, în mod egal, tuturor persoanelor care intră sub incidența acestora și care beneficiază de același tratament juridic. ... 26. În ceea ce privește pretinsa contradicție a prevederilor criticate cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, ca urmare a faptului că acestea din urmă stabilesc, de principiu, că plângerea formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții suspendă executarea sancțiunilor dispuse prin acesta, fie
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată, beneficiind de o judecată în fond, precum și de calea de atac a recursului ce are regimul juridic stabilit prin legea contenciosului administrativ. În contextul dat, este firesc
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă ce va cuprinde trei elemente, și anume: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de
DECIZIA nr. 243 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288843]
-
prejudiciat drepturile și interesele legitime ale consumatorilor; ... g) valorificarea drepturilor Societății Naționale de Cruce Roșie; ... h) exercitarea drepturilor electorale; ... i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale și morale decurgând din acestea; ... j) stabilirea și acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare; ... k) drepturile și interesele legitime pretinse de foștii deținuți și persecutați pentru motive
DECIZIA nr. 122 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288841]
-
nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că orice excepție de neconstituționalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă și intrinsecă, ce va cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un
DECIZIA nr. 279 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288849]
-
confiscării. Astfel, instanța de judecată, după administrarea întregului probatoriu, este cea care va stabili situația de fapt cu privire la comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției și, în funcție de cele constatate, va dispune în consecință. Prin urmare, din perspectiva pretinsei încălcări a accesului liber la justiție, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 17. În ceea ce privește aspectele învederate cu privire la regimul juridic al proceselor-verbale întocmite de inspectorii antifraudă la care face referire autoarea excepției de neconstituționalitate și care sunt
DECIZIA nr. 355 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288798]
-
sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea unor statuări admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept. ... 17. Aplicând considerentele de principiu la speța dedusă judecății, Curtea constată că nu se poate reține neconstituționalitatea normelor criticate din perspectiva unei pretinse discriminări între persoanele ce le sunt aplicabile normele privind căile de atac în materia insolvenței și cele care beneficiază de căile de atac reglementate de dreptul comun aplicabile în alte materii, întrucât Legea nr. 85/2014 este o lege ce stabilește
DECIZIA nr. 162 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288831]
-
pretinsa contrarietate cu prevederile Legii fundamentale. ... 20. Or, în jurisprudența sa, instanța constituțională a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării
DECIZIA nr. 18 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288361]
-
textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai
DECIZIA nr. 18 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288361]
-
folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxele speciale; h) alte taxe locale, iar în speța de față sunt criticate taxele speciale. ... 14. Raportat la conținutul prevederilor criticate, autorul excepției de neconstituționalitate are în vedere o pretinsă încălcare a principiului legalității prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind calitatea legii, întrucât, în esență, în opinia acestuia, legiuitorul nu a stabilit anumite coordonate de care să țină cont autoritățile locale când stabilesc taxe speciale
DECIZIA nr. 351 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288698]
-
și completările ulterioare, orice persoană care se consideră vătămată în drepturi recunoscute de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ sau nesoluționarea în termen a unei cereri, se poate adresa instanței competente pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Actul administrativ de autoritate, supus cenzurii instanței de contencios administrativ, în condițiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 554/2004, este un act adoptat sau emis de o
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează: a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris - 50 lei; ... b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverințe sau a oricărui altui înscris - 50 lei; ... b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită și repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei“. ... Raportat la dispozițiile speciale ale art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013, Curtea reține că taxa judiciară de timbru datorată de reclamantă este de 150 lei, corespunzătoare celor trei capete de cerere cu finalitate
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public“. De asemenea, conform art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, „se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
268/2020, persoanele care au copii adoptați a căror hotărâre judecătorească de încuviințare a adopției a rămas definitivă anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 268/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției. ... 3.6.1. Cu privire la pretinsa încălcare a principiului ierarhiei actelor juridice cu caracter normativ prin adăugarea unei condiții neprevăzute de lege, curtea de apel subliniază, cu titlu preliminar, că legalitatea unui act normativ emis de Guvernul României se evaluează în raport cu reglementările cuprinse în
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
Curtea reține că autoarea contestației nu formulează critici cu privire la condițiile de eligibilitate și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României, ci exprimă aprecieri personale cu privire la candidați. De asemenea, Curtea reține că pretinsele nelegalități în legătură cu obținerea semnăturilor de susținere a candidaturilor (cu referire la „mașinile de vândut voturi de susținere politică“), care ar putea forma obiectul analizei Curții Constituționale cu raportare la dispozițiile din Legea nr. 370/2004, care reglementează obligația de
HOTĂRÂREA nr. 9 din 7 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289204]
-
unitatea reparatoare își poate utiliza propria valoare a orei de manoperă afișată, redactare ce conferă textului de lege criticat un caracter neconstituțional, întrucât nu se prevede criteriul legal de stabilire a cuantumului orei de manoperă. ... 20. În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 44 alin. (2) din Constituție coroborat cu art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, aceasta este dedusă din împrejurarea că sunt favorizate unitățile reparatoare care, invocând principiile pieței libere
DECIZIA nr. 126 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288251]
-
în care instanța de judecată constată că excepția este admisibilă, va dispune sesizarea Curții Constituționale, care, în aceste condiții, își va exprima opinia cu privire la contrarietatea dintre textul contestat din punctul de vedere al constituționalității și textul de referință pretins încălcat. Atunci când excepția este inadmisibilă, instanța de judecată o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituțională, partea având, în această situație, posibilitatea formulării recursului prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. ... 28
DECIZIA nr. 123 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288321]
-
a prevederilor criticate din Legea-cadru nr. 153/2017, în interpretarea dată acestora prin Decizia nr. 27 din 26 octombrie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. ... 61. În prezenta cauză se invocă pretinsa încălcare a art. 34 din Constituție referitor la ocrotirea sănătății. În argumentația autorilor prezentei excepții, sporul pentru condiții vătămătoare, fiind acordat în temeiul acestui text constituțional, se sustrage logicii potrivit căreia drepturile salariale, în general, și sporurile, în particular, ca
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
statului, dimpotrivă presupune existența unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forțe între acestea. Actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ, iar aceasta presupune, printre altele, și posibilitatea instanței de judecată de a suspenda executarea actului pretins nelegal, chiar cât timp încă autoritatea publică emitentă a actului atacat are facultatea de a dispune revocarea sau anularea acestuia, mai ales că în acest interval de timp actul în cauză își produce efectele, respectiv că principiul separației și echilibrului
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
datorate virusului SARS-CoV-2, în perioada octombrie-noiembrie 2021, negând legalitatea măsurilor dispuse de autorități pentru asigurarea sănătății publice în virtutea legii fundamentale, Constituția României, ce reglementează, la art. 34 alin. (2), dreptul cetățenilor la ocrotirea sănătății. ... ... ... ... ... 1. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (2), art. 3 alin. (1) și art. 5 alin. (2) coroborate cu art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, respectiv încălcarea dispozițiilor H.G. nr. 561/2009, susținerile reclamantului nu sunt întemeiate. Hotărârea Guvernului nr.
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]