225,185 matches
-
Europene vor face față impactului pe care modificarea structurii pe grupe de vârstă a populațiilor îl va avea asupra finanțelor publice, a numărului de salariați, creșterii economice și a altor „zone” ale politicului. La nivel global, din 1980 și până în prezent numărul persoanelor cu vârste de peste 60 de ani s-a dublat, estimându-se că până în 2050 acestea vor depăși numeric copiii sub 14 ani. De asemenea, numărul persoanelor cu vârste de peste 80 de ani va fi până în 2050 de 395
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94043_a_95335]
-
marii aventuri cosmice. Lui Dumnezeu i s-a făcut dor de Gheorghe Buzatu și l-a chemat la El. Marea trecere l-a oprit din cercetare, chiar în bibliotecă, pe omul de știință căruia, în lupta cu istoria deformatoare a prezentului, îi vom invoca numele și opera din relația sa cu Universul și universalul. Istoria savantului Gheorghe Buzatu va continua negreșit și în lipsă. Interesul pentru opera sa nu se va epuiza odată cu plecarea, ci se va prelungi cu știință în
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Românilor în secolul al XX-lea” (Editura Paideia, 1999, 685 p.). Am răspuns invitațiilor sale de a prezenta comunicări la conferințele și simpozioanele interne și internaționale pe care le organiza, după cum profesorul nu m-a refuzat niciodată și a fost prezent la manifestările științifice ale Societății de Stiințe Istorice, Academiei Oamenilor de Stiință, Arhivele Naționale etc. Profesorul Buzatu lasă în urma sa o operă impresionantă, privind o tematică variată: istoria petrolului, istoria marilor spioni, cel de-al Doilea Război Mondial, monografii dedicate
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
s-a pus pe sine susținere deznădejdilor care ne dau târcoale tot mai strânse. Exemplul său este un exemplu de lumină pilduitoare, încât în dreptul său orice conștiință curată ar putea să răspundă la apelul neamului românesc într-un singur fel: „Prezent!” Prin tot ceea ce a făcut, prin tot ceea ce a scris, prin toată viața sa plină de atâtea încercări, Gheorghe Buzatul s-a făcut pe sine prezență perenă a neamului nostru. Dumnezeu să-l ierte și să-l așeze între drepții
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Prof. Zoe Bratu Cu adâncă smerenie, ne înclinăm în fața celui ce a fost marele iubitor de Adevăr Istoric, Profesorul universitar doctor Gheorghe Buzatu. Nicolae Bălcescu ne spunea că „Istoria este cea dintâi carte a unei nații. Într-ânsa își vede trecutul, prezentul și viitorul.” Prin remarcabila sa operă de o viață Istoricul Gheorghe Buzatu a scris un fundamental capitol în „Biblia Istorică” a Neamului Românesc, mutându-se în Veșnicie asemenea unui apostol și lăsându-ne ca testament, nouă tuturor, trei cuvinte: „Basarabia
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
Guide to Intuitive Healing: Five Steps to Physical, Emoțional, and Sexual Wellness”, explică procesul care are loc atunci când intuim: “La fel ca în creier, există niște neurotransmițători ai intuiției care răspund la stimuli din mediul înconjurător și la emoțiile din prezent. Cand acei neurotrasmitatori intra în acțiune, apar tot felul de senzații bruște, aparent din senin, precum teamă, îndoială și chiar fluturașii din stomac, toate fără niciun fel de bază logică stabilită după un proces îndelungat de gandire”. Se vorbește mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94044_a_95336]
-
ocupate de Echipele Fish în the Boat din Florida și respectiv Try to Understand din Illinois, ambele din SUA. Trofeul obținut la Campionatul de la Chicago se adaugă numeroaselor trofee obținute la competițiile internaționale la care echipa AutoVortex a participat până în prezent și care reprezintă cartea de vizită a elevilor români: - Premiul Special al Juriului - Bootstrap Award - la Campionatul Mondial de Robotică din St Louis - 2012 - locul 1 la Campionatul de Robotică al Europei Centrale și de Est - București, martie 2013, - locul
Echipa de Robotică a României: Locul 9 din 128 – a doua naţiune după SUA [Corola-blog/BlogPost/94057_a_95349]
-
fost căsătorit cu actrița Vivien Merchant, cu care a avut un fiu, Daniel, care a devenit scriitor și muzician. Divorțul lui Pinter de Vivien (care a murit, alcoolică, în 1982) l-a îndepărtat și de fiul lui, cu care în prezent nu mai are nici un fel de comunicare, fapt extrem de dureros pentru dramaturg. Copilul l-a pus pe Pinter în contact direct cu tragedia existenței, care e tema centrală a tuturor pieselor lui: Am un fiu, Daniel, care e și el
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
că acum politizează cu exasperare tocmai fiindcă nu mai scrie așa de intens. Se spune de asemenea că s-a scris despre Pinter mai multă literatură critică decât despre oricare alt autor contemporan (lucru discutabil, având în vedere că în prezent critica academică - cea mai puternică pentru moment - nu scutește pe nimeni). Se menționează ades că a pătruns în programele universitare și acest lucru i-a adus o sporire a popularității. Să ne amintim că Joyce își dorea, la vremea lui
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
fost căsătorit cu actrița Vivien Merchant, cu care a avut un fiu, Daniel, care a devenit scriitor și muzician. Divorțul lui Pinter de Vivien (care a murit, alcoolică, în 1982) l-a îndepărtat și de fiul lui, cu care în prezent nu mai are nici un fel de comunicare, fapt extrem de dureros pentru dramaturg. Copilul l-a pus pe Pinter în contact direct cu tragedia existenței, care e tema centrală a tuturor pieselor lui: ' Am un fiu, Daniel, care e și el
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
că acum politizează cu exasperare tocmai fiindcă nu mai scrie așa de intens. Se spune de asemenea că s-a scris despre Pinter mai multă literatură critică decât despre oricare alt autor contemporan (lucru discutabil, având în vedere că în prezent critica academică - cea mai puternică pentru moment - nu scutește pe nimeni). Se menționează ades că a pătruns în programele universitare și acest lucru i-a adus o sporire a popularității. Să ne amintim că Joyce își dorea, la vremea lui
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
-n spirală Forța rozei Forța rozei de a păși aerul și puterea buzelor de a păzi carnea s-au unit în mine desăvîrșit sînt o putere a mea la care am ajuns după moarte totul este iubire și disperare sînt prezentul și trecutul contrariilor, locul miraculos în care dragostea trece prin moarte și este liberă Vineri într-o margine de cuvînt stă vineri pe jos sub cerul veșnicei luni cineva scoate din cerc punctul și tot ce se rotește este oprit
Inedite by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/12064_a_13389]
-
războiului. Agonia. Europei? Elitele presimt moartea. Mă-ntorc în București, curînd. Va fi, cred, nevoie să fiu acolo. Problemele mele personale îmi par a fi, deodată, de-o intolerabilă meschinărie. Știam, știam întotdeauna că realitatea esențială este aceea a ultimului prezent, aceea a sfîrșitului, a morții. O știam fără să o știu. Acum trăiesc lucrul acesta. în vasul acesta al lumii care se scufundă trăiesc, multiplicată, groaza mea individuală, și groaza celorlalți. Nu știu dacă să plîng pentru mine mai întîi
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
văzduhul n-a fost mai curat decît tremurînd deasupra mlaștinii cum flacăra deasupra unei lumînări. Vom mulțumi Vom mulțumi vom părăsi împovărătoarele timpuri viitorul supus ca un rob precum și despoticul trecut vom mulțumi vom trece în limpezimea de sticlă-a prezentului care-atît de liberi ne lasă în fața primejdiei. Se cuvine Se cuvine să iei ceva în care să te recunoști se cuvine să pui ceva în care să nu te recunoști niciodată invers. Piatra Lunecînd de la o țară la alta de la
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/12131_a_13456]
-
scrisului, n-aș putea să folosesc un cuvînt dintr-o sferă negativă. Bucuriile scrisului sînt sănătoase, stabilizante - ai un proiect, privești înainte, îți Ťrezolviť într-un fel rănile trecutului (Ťtrecutul, ca o rană purulentăť, spune Ezra Pound), chiar și ale prezentului. Este cu atît mai reconfortant să scrii un roman, pe măsură ce el se ramifică și se complică, ai o stare specială, pe care nu pot să o traduc (exaltare, încîntare, speranță). Sigur că ai momente de îndoială, de cădere, dar una
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
pus să cânte ecou de romanță la tobă și cinele pentru începutul de înserare din viața ta pentru că ți-i amar și nu mai știi încotro să o iei dar ei erau striviți de amintiri și nu puteau trăi în prezent și viitor nu aveau și cântecul îngrozitor de trist mirosind a nenorocire se prelingea amestecat cu frică și vomă pe sub ușă direct în pubelele sufletului apoi în chinuri o lua pe scări în sus bătea ușor în zăbrelele cerului (dar luna
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/12086_a_13411]
-
Problema e discutată și într-o adunare generală a anului IV. Inculpatul Cazimir ia cuvîntul și se declară incapabil de a demonstra prin ce transformări fonetice și semantice s-a ajuns de la colonie la coniac. Mare ilaritate în asistență. Graur, prezent la dezbateri, trage o concluzie: Cazimir e neserios. Zalis ține un mare discurs, plin de greșeli tactice. Graur mai trage încă o concluzie: Cazimir îi mînă pe ceilalți din umră. ...oct. 1954. Printr-o hotărîre a Rectoratului, cei patru au
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
legată de progresul expunerii, căreia cei din sală se întreceau să-i răspundă. Mă surprind utilizînd imperfectul în evocarea acestor împrejurări; pentru mine, ele se integrează capitolului, teoretic încheiat, al studenției. De fapt, ar fi fost mai potrivit să utilizez prezentul. în locul nostru, al celor de acum cîțiva ani, alți studenți iau astăzi cu asalt Amfiteatrul Odobescu, se înghesuie în bănci sau pe prichiciul ferestrelor, ascultă cu atenție și notează cu înfrigurare. Alți studenți se împărtășesc cu nesaț din tezaurul de
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
eminesciene: "Goana norilor albi, goana norilor lungi / mîna din urmă secundele" (combinația "nouri lungi" și timp se regăsește la Eminescu în Trecut-au anii ...) sau: "Amintiri nu are decît clipa de acum" (Cîntec) în care se întrevede tema schopenhauriană a prezentului etern. "Prezentul - scrie Schopenhauer - e totdeauna în fața noastră, cu tot ce închide în el". Tema este prelucrată de Eminescu în Glossă: Tot ce-a fost ori o să fie / În prezent le-avem pe toate". Interesante sînt fulgurațiile eminesciene în poeziile
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
norilor albi, goana norilor lungi / mîna din urmă secundele" (combinația "nouri lungi" și timp se regăsește la Eminescu în Trecut-au anii ...) sau: "Amintiri nu are decît clipa de acum" (Cîntec) în care se întrevede tema schopenhauriană a prezentului etern. "Prezentul - scrie Schopenhauer - e totdeauna în fața noastră, cu tot ce închide în el". Tema este prelucrată de Eminescu în Glossă: Tot ce-a fost ori o să fie / În prezent le-avem pe toate". Interesante sînt fulgurațiile eminesciene în poeziile următorilor trei
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
de acum" (Cîntec) în care se întrevede tema schopenhauriană a prezentului etern. "Prezentul - scrie Schopenhauer - e totdeauna în fața noastră, cu tot ce închide în el". Tema este prelucrată de Eminescu în Glossă: Tot ce-a fost ori o să fie / În prezent le-avem pe toate". Interesante sînt fulgurațiile eminesciene în poeziile următorilor trei poeți: un postmodernist (M. Cărtărescu), un simbolist baroc (L. Dimov) și un suprarealist (Gellu Naum). Cărtărescu uzează cu mult succes de anumite "trucuri optice" prin care obiecte și
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12068_a_13393]
-
nu mai existe moarte, dar tu, instanță a vorbirii mele, martorule, știi că eu, umblînd prin timpuri trecute, simt că sînt multe ce nu ni se adresează, că moartea e o deficiență a limbajelor noastre, că, de fapt, totul este prezent.Deci, din cripte adînci, renasc , de fiecare dată, arătări uluite, martorule, că iar te apuci să vorbești, ca și cum fără vorbire ele n-ar putea să apară, ca și cum doar vorbirea ar vedea criptele deschizîndu-se, și, de fapt, altceva se întîmplă, ceva
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
mine? O pălărie verde O pălărie verde Cu flori de catifea Zbura luată de vânt, Mănușile brodate Trecură printre trestii Se oglindi în lac. Dar ochii melancolici Și zâmbetul absent Veneau parcă spre mine, Sub crengile pictate, Să-și dibuie prezentul. - Cine ești tu? rosti Adolescentă, gura Când mâinile se-opriră Pe chipul meu de azi. - Bunico, sunt copilul Pe care n-ai rămas Să-l vezi îmbătrânind... Ce palid pasul ei Se trase înapoi Și căuta să scape De timpul
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
Ne suie în adâncul unde gândul Alunecă din nume, din istorie. Imacularea-i ținta care șterge Din minte cicatricea întâmplării Și vindecă de umbre luminarea. Putea-vom specula până la capăt De dorul abstracțiunii preacurate, Când ca un mânz ne-adulmecă prezentul? Noapte de Apoi Era târziu. Cu mintea goală Am redeschis televizorul Dar pe ecran, în loc de filme Se legăna uriaș un clopot. Am comutat atunci pe radio Pe toate posturile însă Se auzea dangăt de clopot. Am luat în mână telefonul
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
Florina Pîrjol Pentru cine nu o cunoaște pe Ruxandra Ivăncescu câteva lămuriri bio-bibliografice ar fi binevenite: lector dr. la Facultatea de Litere a Universității "Transilvania" din Brașov (unde, am aflat, ține în prezent un curs de folclor), ea are vechime într-ale scrisului. În 1999, a publicat volumul O nouă viziune asupra prozei românești contemporane, în 2000, o monografie dedicată lui Ștefan Agopian, iar în 2002, a coordonat un foarte interesant volum-dicționar - prețios
Despre povestire, cu tâlc... by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Imaginative/12425_a_13750]