7,932 matches
-
manifestări ale organelor judiciare, ale judecătorului, ale altor autorități publice sau ale jurnaliștilor care să inducă ideea că o persoană este vinovată, presupun o încălcare a unui drept al persoanei urmărite penal sau aflată în curs de judecată. De asemenea, prezumția de nevinovăție este garantată atât prin art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, CEDO având o bogată jurisprudență în materie, cât și prin art. 48 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, iar recent, la
Mai mare atenție la „penal”! () [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
prin art. 48 alin. (1) din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, iar recent, la nivelul Uniunii Europene s-a adoptat Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, potrivit căreia statele membre UE au obligația de a lua măsurile necesare pentru a garanta că, atâta vreme cât vinovăția unei persoane suspectate sau acuzate nu a fost
Mai mare atenție la „penal”! () [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
sau în mod public, prin utilizarea unor măsuri de constrângere fizică, obligație care impune evitarea prezentării în public a inculpaților încătușați, procedurile de plasare a acestora pe walk of shame fiind considerate incompatibile cu garanția dreptului la un proces echitabil. Prezumția de nevinovăție ar trebuie să însemne în ziua de azi, ceva mai mult decât o expresie corectă politic și poate că o justiție puțin mai ferită de publicitate, nu de ochiul public, ar fi una mai bună. Într-adevăr, pedeapsa
Mai mare atenție la „penal”! () [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
similare, dar această funcție, de prevenție generală, nu se realizează exclusiv prin mediatizare. Ca să nu mai vorbim despre faptul că, preponderent, procesele penale sunt mediatizate în faza de urmărire penală. Ținând seama de faptul că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, ar trebui să fim mai atenți atunci când folosim cuvântul penal. Și sper ca următoarea ediție a dex-ului să contate că penal a rămas un adjectiv, care nu s-a substantivizat.
Mai mare atenție la „penal”! () [Corola-blog/BlogPost/338718_a_340047]
-
de scrutin. Se menționează Cauza Kovach împotriva Ucrainei, precum și Cauza Gahramanli și alții împotriva Azerbaidjanului și se concluzionează că stabilirea faptului că o fraudă este de natură să modifice rezultatul alegerilor se fundamentează în mod esențial pe proba cu prezumții. Întrucât elementele factuale invocate au gravitatea necesară și suficientă pentru a modifica artificial voința alegătorilor și rezultatul alegerilor și prezintă o secvențialitate care a condus la un fenomen apt să schimbe voința alegătorilor, se apreciază că, în cauză, există o
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
influențează poziția sa în clasamentul final. Totodată, s-a evidențiat faptul că probele pe care se sprijină cererea de anulare a alegerilor trebuie să rezulte din cuprinsul acesteia, și nu din elemente exterioare ei; din înscrisurile depuse, precum și din prezumțiile invocate nu rezultă nici existența unei fraude electorale și nici existența unei greșite contabilizări a celor aproximativ 223.000 de voturi nule. Ca atare, afirmațiile autorului cererii sunt nedovedite. ... 15. La termenul din 29 noiembrie 2024, cu privire la posibilitatea solicitării
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
sensul Legii nr. 370/2004, căci autorul sesizării nu le-a putut proba. ... 13. Afirmația contestatorului din cauza de față, în sensul că „stabilirea faptului că o fraudă este de natură să modifice rezultatul alegerilor se fundamentează esențial pe proba cu prezumții“ nu se susține. Conform Codului de procedură civilă, „prezumțiile sunt consecințele pe care legea sau judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut“ (a se vedea art. 327 C.pr.civ.). Singurul fapt cunoscut și dovedit de
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
a putut proba. ... 13. Afirmația contestatorului din cauza de față, în sensul că „stabilirea faptului că o fraudă este de natură să modifice rezultatul alegerilor se fundamentează esențial pe proba cu prezumții“ nu se susține. Conform Codului de procedură civilă, „prezumțiile sunt consecințele pe care legea sau judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut“ (a se vedea art. 327 C.pr.civ.). Singurul fapt cunoscut și dovedit de autorul sesizării în cauza de față este acela că
HOTĂRÂREA nr. 30 din 2 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292331]
-
a accesului la justiție în condițiile în care se înlătură posibilitatea efectivă a judecătorului de a face analiza temeiniciei procesului-verbal în ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii complementare aplicate în cadrul unui proces-verbal de contravenție care se bucură doar de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie. ... 21. Referitor la art. 53 din Constituție, se arată că restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți poate avea loc numai în anumite cazuri și în condiții restrictive, prevăzute în sens limitativ doar la alin. (1
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
exercițiului unor drepturi cu situația care a determinat-o. ... 34. Deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului asimilează răspunderea contravențională unei acuzații în materie penală, acest aspect se răsfrânge pe planul garanțiilor procesuale de care se bucură contravenienții, cum ar fi prezumția de nevinovăție, urmărind ca, prin această statuare, să ofere o protecție suplimentară celor trași la răspundere contravențională pentru comiterea unui ilicit extrapenal, dar care reflectă un grad de pericol social sporit. Așadar, nu este permisă o interpretare in mala partem
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
indiferent de interpretările ce se pot aduce unui text, atunci când Curtea a hotărât în dispozitivul deciziei pronunțate în cadrul competenței prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție că numai o anumită interpretare este conformă cu Constituția, se menține prezumția de constituționalitate a textului în această interpretare, dar sunt excluse din cadrul constituțional toate celelalte interpretări posibile. Având în vedere că instanța constituțională a constatat constituționalitatea textului criticat într-o anumită interpretare, ce rezultă direct din dispozitivul deciziei, prin ridicarea
DECIZIA nr. 456 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294892]
-
Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a arătat, în Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014, că: «nu se poate reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 reprezintă un caz fortuit care să răstoarne prezumția relativă de culpă a debitorului în executarea obligației, întrucât acestui element îi lipsesc două caracteristici esențiale, și anume: natura imprevizibilă a evenimentelor care au fundamentat adoptarea actului [care nu poate fi acceptată prin raportare la conduita așteptată a debitorului care
DECIZIA nr. 95 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294607]
-
executorii a hotărârii judecătorești definitive și nu pot forma obiectul unei interdicții impuse ordonatorului de credite, fiindcă acest fapt ar echivala cu lipsirea de efecte a hotărârilor judecătorești definitive. ... 20. Formularea art. 1 alin. (2) din actul normativ atacat încalcă prezumția de legalitate a hotărârii judecătorești definitive, care se bucură de autoritate de lucru judecat, inducând ideea că hotărârile judecătorești stabilesc „drepturi de natură salarială suplimentare față de cele stabilite prin legislația specifică în vigoare“. Or, hotărârile judecătorești definitive sunt prezumate
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
drepturile salariale stabilite prin intermediul lor sunt fundamentate pe dispozițiile prevăzute de cadrul normativ în materie. Se poate constata că formularea utilizată de legiuitor conduce, în esență, la înlăturarea unuia dintre pilonii care fundamentează în prezent sistemul dreptului administrativ, respectiv prezumția de legalitate a actului administrativ. Desigur, această prezumție este una iuris tantum, putând fi răsturnată în ipoteza în care se constată nelegalitatea actului administrativ în fața instanțelor de contencios administrativ. Totuși, această prezumție nu poate fi înlăturată prin lege, ci
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
pe dispozițiile prevăzute de cadrul normativ în materie. Se poate constata că formularea utilizată de legiuitor conduce, în esență, la înlăturarea unuia dintre pilonii care fundamentează în prezent sistemul dreptului administrativ, respectiv prezumția de legalitate a actului administrativ. Desigur, această prezumție este una iuris tantum, putând fi răsturnată în ipoteza în care se constată nelegalitatea actului administrativ în fața instanțelor de contencios administrativ. Totuși, această prezumție nu poate fi înlăturată prin lege, ci doar ca urmare a intervenției unei instanțe judecătorești
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
fundamentează în prezent sistemul dreptului administrativ, respectiv prezumția de legalitate a actului administrativ. Desigur, această prezumție este una iuris tantum, putând fi răsturnată în ipoteza în care se constată nelegalitatea actului administrativ în fața instanțelor de contencios administrativ. Totuși, această prezumție nu poate fi înlăturată prin lege, ci doar ca urmare a intervenției unei instanțe judecătorești. ... 22. Nu în ultimul rând, autorul sesizării semnalează inconsecvența lingvistică între alin. (1) și (2) ale art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
afecteze dreptul de creanță al creditorilor prin înlăturarea caracterului prioritar al plății acestora, creându-se posibilitatea amânării succesive la plată, contrar art. 44 și art. 115 alin. (6) din Constituție. ... 24. Totodată, această măsură face inaplicabilă și sub acest aspect prezumția de legalitate a actelor administrative vizate. Deși aparent se înlătură doar din legislație o noțiune importantă a materiei finanțelor publice, respectiv „arierate“, și se realizează înlăturarea efectelor actelor administrative vizate, în realitate afectarea constituțională se produce asupra ordinii de drept
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
de către Curtea Constituțională în cadrul atribuției sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție. Prin urmare, având în vedere că nu există un alt mecanism constituțional prin intermediul căruia să se conteste în mod efectiv, concret și prompt prezumția de constituționalitate a Legii nr. 370/2004, care, astfel, tinde să devină una absolută în contextul sferei de aplicare a acestei legi, Curtea a reținut că este de competența sa ca, în cadrul art. 146 lit. f) din Constituție, să evalueze
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
stabilit anterioara abordare jurisprudențială și cel la care a intervenit schimbarea opticii jurisdicției. Simpla susținere că în cadrul procesului electoral ce vizează alegerea Președintelui României nu există un mecanism constituțional prin care să poată fi contestată efectiv, concret și prompt prezumția de constituționalitate a Legii nr. 370/2004 nu se poate constitui într-un element nou, nici în fapt și nici în drept, apt să justifice un astfel de reviriment. De asemenea, simpla existență a unui precedent (a se vedea Hotărârea nr.
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
apreciat că art. 7 din Decretul nr. 167/1958 are un conținut diferit față de art. 2.523 din Codul civil, stabilind exclusiv un moment obiectiv pentru începutul prescripției, și anume nașterea dreptului la acțiune. În același timp, legiuitorul instituie și o prezumție legală în sensul că data la care s-a născut efectiv dreptul la acțiune coincide cu momentul la care titularul său a cunoscut sau trebuia să cunoască nașterea acestui drept. ... 63. Dat fiind că, sub imperiul Decretului nr. 167/1958, începutul
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
sa, a fost instituția repunerii în termen reglementată de art. 19 din același act normativ. ... 64. De altfel, opiniile doctrinare au justificat instituția repunerii în termenul de prescripție prin prisma intenției legiuitorului de a înlătura contradicția ce putea apărea între prezumția că nașterea dreptului este cunoscută de reclamant și situația în care titularul dreptului la acțiune se afla în imposibilitate de a cunoaște nașterea dreptului. ... 65. Nu în ultimul rând, interpretarea dispozițiilor art. 3 și 7 din Decretul nr. 167/1958 în
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
concluzia că, pentru stabilirea momentului obiectiv care marchează începutul termenului de prescripție, se impune verificarea unor aspecte de fapt ale litigiului în care se ivește o atare problemă. (…) Astfel, deși din principiul general de drept «nemo censetur ignorare legem» decurge prezumția de cunoaștere a legii, aceasta nu poate opera în privința Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 pentru că prezumția este într-o necesară și directă relație cu aducerea la cunoștință a actului normativ prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
de fapt ale litigiului în care se ivește o atare problemă. (…) Astfel, deși din principiul general de drept «nemo censetur ignorare legem» decurge prezumția de cunoaștere a legii, aceasta nu poate opera în privința Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2004 pentru că prezumția este într-o necesară și directă relație cu aducerea la cunoștință a actului normativ prin publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Neavând regimul juridic de act normativ publicat pe această cale căreia legiuitorul, prin art. 108 alin. (4
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
art. 108 alin. (4) din Constituție și art. 11 din Legea nr. 24/2000, îi conferă valoarea de unică sursă de aducere la cunoștința generală a informațiilor privind conținutul actelor normative, în privința hotărârii de Guvern în discuție nu poate opera prezumția de cunoaștere menționată anterior. (…) Așadar, este necesar a se stabili, în fiecare litigiu în parte, dacă și în ce măsură destinatarul unui act normativ nepublicat a avut posibilitatea de a afla despre existența lui, spre a solicita să i se
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
fost prevăzute de părți la momentul încheierii acestuia și care nu au fost asumate de debitor și despre care nu s-ar putea, în mod rezonabil, considera că debitorul și-a asumat acest risc. Însă, deși pretextul este echilibrarea contractului, prezumția absolută de impreviziune nu pornește de la observarea mecanismului contractual în ansamblul său, ci are în vedere exclusiv o parte din obligațiile contractuale. Prin urmare, deși impreviziunea nu poate fi definită doar prin raportare la cursul de schimb, se ajunge
DECIZIA nr. 752 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/291981]