1,759 matches
-
ia o formă mult mai echilibrată în culegerea Pasagerul (1985), care cuprinde câteva povestiri remarcabile (Călătorul clandestin, Debarcaderul, Capcană pentru vulpi, Sauna), ca și în romanele Strada Occidentului (1986) și Vizită la domiciliu (1989). Cel dintâi, istorisind un caz de prigoană comunistă din anii de după al doilea război mondial (victima nevinovată este un țăran, Petrică Ciobanu), dar mai cu seamă ultimul, pe tema „întoarcerii acasă”, într-o disperată încercare de a recupera trecutul familial și adevărul obârșiilor, recomandă în I. un
IOANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287571_a_288900]
-
lui Hristos 1794”, în care, printre altele, publica și propria traducere după un autor necunoscut: Cei doi excesuri a amerii. O istoriolă adevărată asupra cele doao eșiri din măsură a iubirii. Numit avocat consistorial la Vârșeț (1796), el cade victimă prigoanei oficiale, stârnită de ideile sale. Este închis și i se distrug scrierile. După zece ani este eliberat și i se oferă postul de profesor de latină la gimnaziul din Vârșeț. Observații de limba rumănească, carte publicată la Buda în 1799
IORGOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287607_a_288936]
-
că occidentalii erau superiori în armament. Se spera și într-o „pace definitivă“ după război, ceea ce ar fi permis „o destindere politică și [se] vor instala guverne cu interese capitaliste, sau democrație capitalistă, care nu vor mai dezlănțui o nouă prigoană împotriva noastră [a legionarilor, nota D.D.]. Se afirma că mișcarea legionară în urma rectificării programului va fi admisă în arena politică“26. Din mărturii reiese că partizanii din acest grup coborau des în satele din zonă, la oameni de încredere, întreținând
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
punctul de a pleca în munți pe traseul București-Piatra Olt-Băbeni, iar apoi cu decovilul (cale ferată îngustă) până la Bistrița. Fugarii erau așteptați de două călăuze care urmau să-i ducă la punctul „Hoaga Molidului“ (în alte documente apare și Valea Prigoanei). Cu o zi înainte mai plecaseră spre munți patru-cinci legionari 31. • „Bande, bandiți și eroi“..., p. 53-54 (doc. de la ACNSAS, fond „documentar“, dosar nr. 50, vol. 1, f. 437-438). • ASRI, fond „D“, dosar 2168, f. 436; ibidem, dosar 144, f.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Loth (1990) - se află criza sociopolitică a unor cupluri. Sunt romane de familie, pe fundalul cărora personajele feminine au de înfruntat propria memorie traumatizată de malaxorul fascismului, care a strivit fie viața, fie sănătatea părinților și a familiilor pe drumurile prigoanei. Bărbatul de care acestea se apropie, aparținând de regulă etniei române, străbate și el în anii dictaturii comuniste o criză psihologică și socială. Profesiunea de gazetar îl pune pe un asemenea personaj în fața adevărului văzut ca dilemă. Dacă îl va
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
s-a bucurat de o relativă prosperitate în secolul al șaselea; invazia goților, în secolul al cincilea, fusese fără îndoială opresivă și devastatoare, dar nu se asociase și cu o persecuție propriu-zisă, așa cum se întâmplase în Africa unde creștinii înduraseră prigoana vandalilor. Ca atare, treptat, consecințele ei fuseseră depășite și, dacă în secolul al cincilea și în prima jumătate a secolului următor în regatul vizigoților n-au apărut scriitori importanți, tocmai din cauza devastărilor provocate de invazie, începând cu a doua jumătate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
filme documentare. Este autor al unor studii, analize și comentarii juridice, apărute în publicații de specialitate, multe dintre ele în străinătate. A întocmit - alegând și adnotând textele, îngrijind editarea etc. - două culegeri de documente juridice, care interesează și istoria literară, Prigoana și Principiul bumerangului (1996), prima privind procesul Constantin Noica, Dinu Pillat ș.a., cealaltă - procesul Lucrețiu Pătrășcanu. A fost distins cu Premiul pentru proză al Academiei Române (1991). Volumul de debut, Fata și bătrânul, a fost bine primit de critică. Într-un
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
Iubiri rele, București, 1973; Magdalena, București, 1975; O vacanță atât de lungă..., București, 1978; Mărul lui Paris, București, 1980; Mesagerul, București, 1983; Nepoții lui Anton Pann, București, 1986; Cină cu langustine, București, 1987; Destine, București, 1990; ed. București, 2003. Antologii: Prigoana. Documente ale procesului C. Noica, D. Pillat, N. Steinhardt, Al. Paleologu, A. Acterian, S. Al-George, Al. O. Teodoreanu ș.a., București, 1996; Principiul bumerangului. Documente ale procesului Lucrețiu Pătrășcanu, București, 1996. Traduceri: Edgar Wallace, Asasinul de la capătul lumii, București, 1992, Misterul
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
ținut în viață, cum el însuși o dezvăluie, doar de o ură animalică față de semeni. Galeria de portrete include și o seamă de alte figuri, între ele preotul greco-catolic Ghideon Ghinolea, salvatorul vieții lui Landesman, pe care îl ascunsese în timpul prigoanei antisemite, sau Buzangiu, un țicnit care se închide în congelator spre a se îmbolnăvi mai rău și ca să nu fie externat înainte de îngrășarea unor porci pe care îi hrănește cu ceea ce rămâne din hrana bolnavilor, transmițându-le implicit tuberculoza. Puțin
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
a bucurat de o relativă prosperitate în secolul al VI-lea; invazia goților în secolul al V-lea fusese fără îndoială opresivă și devastatoare, dar nu se asociase cu o persecuție propriu-zisă, așa cum se întîmplase în Africa, unde creștinii înduraseră prigoana vandalilor. Ca atare, treptat, consecințele ei fuseseră depășite și, dacă în secolul al V-lea și în prima jumătate a secolului următor în regatul vizigoților n-au apărut scriitori importanți, tocmai din cauza devastărilor provocate de invazie, începînd cu a doua
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe frontul spaniol. Plecarea celor șapte comandanți legionari români în Spania, unde au luptat, ca voluntari, în trupe de șoc, a fost simbolică... Atît Ion Moța cît și Vasile Marin, dăduseră nenumărate probe de spiritul lor de jertfă: închisori, suferință, prigoană morală, o tinerețe trăită eroic... Această ultimă și fatală încercare - plecarea în Spania - și-o aleseseră ei singuri, ca o supremă dovadă de credință și eroism creștin... Semnificația morții lor trece, deci, deasupra valorilor eroismului viril. Moartea voluntară a lui
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
legionar "Totul pentru Țară" care a decedat, Mircea Eliade scria: "Îmbrățișînd idealurile Legiunii, generalul Cantacuzino a recunoscut în noua sa familie spirituală, aceeași iubire de libertate, același simț al onoarei și demnității, aceeași nepăsare de moarte, de suferință și de prigoană - pe care le păstrează intacte în sufletul său de oștean... A recunoscut în Căpitan și în legionarii săi morala medievală bărbătească, românească, pe care nădăjduise să o mai vadă stăpînind sufletele contemporanilor... Generalul Cantacuzino și-a regăsit în idealurile legionare
O ediție neconcludentă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17125_a_18450]
-
atenția asupra figurii tiranului stăpânit de Beliar. După cum am spus, regele Manase este exact opusul tatălui său. „Și‑a întors inima sa de la Dumnezeu, slujind lui Beliar.” (2, 4) În timpul domniei sale, „s‑au înmulțit magia, vrăjitoriile, prezicerile, ghicitul, desfrânarea, adulterul, prigoana celor drepți” (2, 5). Politica regelui este susținută la curte de o întreagă ceată de profeți lingușitori și mincinoși. Nemaiputând îndura o atare situație, Isaia părăsește Ierusalimul, retrăgându‑se mai întâi în Betleem, iar apoi „în munți” (2, 9) împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
coarne despre care se spune că vor fi smulse de el se referă la regii Egiptului, Libiei și Etiopiei. Pe aceștia îi va învinge în război. Stăpânind peste toți și fiind un tiran crud și înfricoșător va porni strâmtoare și prigoană împotriva sfinților[...]. După care va veni din ceruri piatra care a lovit statuia (cf. Dan. 2,34) și a sfărâmat‑o, schimbând împărățiile și dând domnia sfinților Celui de Sus (cf. Dan. 2,44; 7,27). Acesta este Cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
însuflețirea statuii, așa cum presupune Poinsotte. În realitate, Commodian face aici aluzie la tema persecuției, îngăduită de Dumnezeu pentru binele oamenilor, temă abordată de Irineu în mai multe locuri din Adu. haer. Vezi, de exemplu, V, 28‑29: „De aceea și prigoana este necesară celor ce se mântuie, pentru ca, fiind zdrobiți, frământați, puși la dospit și copți să fie buni pentru ospățul Împăratului. [...] În cărțile dinainte am pomenit cauzele pentru care Dumnezeu a îngăduit să se întâmple așa”. În fine, dimensiunile destul de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
într-un întreg ciclu, Fanariote (din placheta Lapidare, 1981), dezgustul enorm al sentinței asupra universului detracat al dictaturii, ca în Timp de chiverniseli: „Timp de chiverniseli, înăcrit, dedat la pâră/ în carnea-ți dâlmoasă hălăduie strepezi/ scârnave/ ocări și lătrat/ prigoană prăpăd părăsire// aciuați de neunde intrigi meșteșugite împlinesc /turme de feți stârciți împerecheați cu vază// împilați încolțiți/ îngrămădiți îngrădiți încovoiați/ (actul e pur și înșirarea)/ scrâșnetul are gustul coclit al neputinței/[...]/ ne credem o stirpe înaltă -/ teama ne vrea întunecați
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
lagăr. Caracal, 1945, îngr. Romeo Dăscălescu și Octavian O. Ghibu, pref. Romeo Dăscălescu, București, 1991, 125, 143, 146, 154; Tudor Opriș, 500 debuturi literare, Galați, 1991, 78-79; Petre Pascu, În lagărul de la Caracal, LAI, 1992, 31; Ana Selejan, Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993, 149-150; Popa, Ist. lit., II, 398; Dicț. scriit. rom., IV, 210-212. C.H.
SECREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289601_a_290930]
-
intelectualilor, purtând genericul România în timpul primului război cultural (1944-1948). E un prim studiu de istorie literară dintr-o viitoare suită consacrată literaturii române în deceniile comuniste, distins de Academia Română cu Premiul „Titu Maiorescu”; sub același generic, cartea următoare, Reeducare și prigoană (1993), a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul „Mihai Eminescu” al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; Premiul „Fronde” al Ordinului Național de Deontologie a Elitei Franța-România i s-a decernat pentru ambele tomuri. Cu Literatura în totalitarism S. deschide ampla serie
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
2001), iar în domeniul bibliologiei, Scut la Nordul Dunării. Istorie și bibliofilie în cartea de patrimoniu (1996). Și-a editat și cursurile universitare Literatura română. Evoluția literaturii medievale și preromantice (2002), Literatură română contemporană (2003). Dipticul Trădarea intelectualilor - Reeducare și prigoană apărea într-un orizont de așteptare avidă de recuperarea memoriei și punerea în problemă a ierarhiilor literare consacrate sub comunism. Reconstituirea în premieră a avatarurilor literaturii și literaților români după 1944, prin largi reproduceri - cu minim comentariu - de texte-șoc ale
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
ideilor”, de „revizuire a patrimoniului”. Combatanți în această ofensivă maculată de „umbre, pete și noroi” sunt, lângă un Oscar Lemnaru sau Ion Călugăru, și nume sonore, de la Miron Radu Paraschivescu, Geo Dumitrescu și Petru Dumitriu la G. Călinescu. Reeducare și prigoană evocă intervalul 1947-1948, când „sensul unic al culturii” triumfă. Capitolul prim, Alegeri, congrese, decizii hotărâtoare, trece în revistă instanțele care au definitivat configurația cazonă a vieții literare. Secvența centrală a volumului, Contestarea lui Tudor Arghezi, reconstituie un prototip de rechizitoriu
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
rechizitoriu și execuție comunistă, după ce identifică actele de recalcitranță publicistică ale poetului care, proaspăt încununat în 1946 cu Premiul Național pentru poezie, nu răspundea - încă - omagiilor prin cooperare și deplora îngrădirea libertății de exprimare. Tribulațiile altei ținte a „reeducării” prin „prigoană”, G. Călinescu, sunt examinate ca preț al vanității unei ascensiuni politice prin compromis, dar și, pentru demolatorii lui, ca patologie a resentimentului. Se mai trec în revistă cazurile Al. A. Philippide, Cezar Petrescu, Marin Preda, muștruluirea de către partid a propriilor
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
prezentarea măsurilor de stimulare și recompensă a „creatorilor” prin Hotărârea Comitetului Central al PMR din ianuarie 1949, apărută, nu întâmplător, simultan cu Legea privind introducerea pedepsei cu moartea pentru trădători și sabotori, și alternează, după regulile războiului psihologic, „reeducarea și prigoana”, cu tentația enormelor remunerări în premii ale Academiei și Uniunii Scriitorilor. Urmează relatarea agitației în jurul Congresului Intelectualilor din martie 1949, descinderi în poezia și proza momentului, cu „bătăliile” pentru nuvelă, roman, „tipic” și „spiritul de partid” în critica literară, prezentări
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
Serviciului Român de Informații, de memorialistică și corespondență, a unor noi istorii literare. SCRIERI: Carte rară și prețioasă. Sec. XVI-XVIII, I-II, Sibiu,1991-1992; România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol. I: Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Literatura în totalitarism, [I-VI], Sibiu, 1994-2000; Scut la Nordul Dunării. Istorie și bibliofilie în cartea de patrimoniu, Sibiu, 1996; Retorica vulnerabilității, București, 2001; Literatura română. Evoluția literaturii medievale și preromantice, Sibiu, 2002; Literatură română contemporană, Sibiu, 2003
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
în timpul primului război cultural”, CC, 1993, 3; Gabriel Dimisianu, Război cultural, RL, 1993, 16; Florin Mihăilescu, Iluzia cu o mie de fețe, ST, 1993, 5; C. Stănescu, „Scenariul” unei contestații: T. Arghezi, ADV, 1993, 1 101; Al. Piru, „Reeducare și prigoană”, „Dimineața”, 1993, 7 octombrie; Horia Florian Popescu, „Trădarea intelectualilor” și „România în timpul primului război cultural”, „22”, 1994, 43; Valeriu Cristea, Rezistență și cedare, CC, 1994, 9-11; Eugen Simion, Cultură și politică, L, 1994, 10-11; Virgil Nemoianu, Umanismul cultural și mecanismul
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
impusă de cenzura din timpul dictaturii regale. În intervalul septembrie 1940 - ianuarie 1941 hebdomadarul plătește tribut conjuncturii legionare, căutând a-și face capital și din poziția adoptată anterior. Un spațiu larg au textele consacrate ideologiei mișcării legionare, trecutului ei, îndeosebi „prigoanei” și celor care i-au căzut victime, texte iscălite de colaboratori mai vechi (Arșavir Acterian, Horia Stamatu, Constantin Noica) ori noi (Gabriel Bălănescu, Vera N. Totu, Ion Banea). Contaminate politic sunt într-o măsură și rubricile culturale, în care se
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]