9,297 matches
-
ar fi permis să-i judec pe semenii și pe contemporanii mei, n-aș putea nicicum atenua judecata lui Machiavelli. Dimpotrivă, poate ar trebui chiar s-o înăspresc. Machiavelli nu se înșeală și nu-l înșeală pe principe. Antiteza dintre principe și popor, dintre stat și individ, el o consideră fatală. Ceea ce s-a numit utilitarism, pragmatism, cinism machiavelic decurge din această poziție inițială. Cuvîntul principe trebuie înțeles în sensul de stat. În concepția lui Machiavelli, principele este statul, în timp ce oamenii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
s-o înăspresc. Machiavelli nu se înșeală și nu-l înșeală pe principe. Antiteza dintre principe și popor, dintre stat și individ, el o consideră fatală. Ceea ce s-a numit utilitarism, pragmatism, cinism machiavelic decurge din această poziție inițială. Cuvîntul principe trebuie înțeles în sensul de stat. În concepția lui Machiavelli, principele este statul, în timp ce oamenii, împinși de egoism, tind către inerție socială, statul reprezintă o organizare și o limitare. Individul tinde în permanență să evadeze, să nu se supună legilor
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe principe. Antiteza dintre principe și popor, dintre stat și individ, el o consideră fatală. Ceea ce s-a numit utilitarism, pragmatism, cinism machiavelic decurge din această poziție inițială. Cuvîntul principe trebuie înțeles în sensul de stat. În concepția lui Machiavelli, principele este statul, în timp ce oamenii, împinși de egoism, tind către inerție socială, statul reprezintă o organizare și o limitare. Individul tinde în permanență să evadeze, să nu se supună legilor, să nu plătească impozite, să nu meargă la război. Puțini sînt
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
organizată a statului și dispersarea indivizilor și a grupărilor. Regimuri fondate exclusiv pe consimțămîntul popular n-au existat nicicînd, nu există și nu vor exista probabil niciodată. Cu mult timp înaintea cunoscutului meu articol Forță și consimțămînt, Machiavelli scria în Principele: De aici faptul că profeții triumfă cînd sînt înarmați și sucombă cînd sînt neînarmați. Oamenii fiind, prin natura lor, schimbători, este ușor să-i convingi de un lucru, dar este greu să-i menții în această convingere. De aceea este
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sînt niciodată cei care guvernează; astfel se pot vedea reapărînd aceleași greșeli, urmate de aceleași consecințe." (ibid.) Discursul își ipostaziază, astfel, emițătorul, pe gînditorul care, oferind o analogie lucidă a evenimentelor exemplare, emite sentenția, pentru a feri de eșecuri pe principe și pe toți aceia dispuși să-l urmeze în demonstrația lui. Este interesant cum această citire a faptelor istoriei se sprijină deopotrivă pe "înțelepciunea veche", condensată în maxime ("oamenii sînt îndurerați de răul abătut asupră-le, dar se leapădă de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
roman." (ibid.) Autorul Discursurilor operează, după caz, cu o remarcabilă capacitate empatică, în capitolul despre conspirații, analizînd psihologia aceluia ce va recurge la complot ("o vom demonstra în locul lui", III, 6). Cu aceeași capacitate va arăta și calea optimă, pentru principe, de a evita situația frustrantă, generatoare de asemenea acțiuni. Alteori, cu o perfectă logică binară (ori/ ori), fie că este vorba de atingerea cauzelor unui eveniment (mai mult sau mai puțin important), fie că se iau în calcul soluțiile posibile
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de atingerea cauzelor unui eveniment (mai mult sau mai puțin important), fie că se iau în calcul soluțiile posibile la un moment dat, oferă soluții pentru ieșirea din impas. Privită sub acest aspect, această operă a lui Machiavelli, ca și Principele, se constituie și într-o alternativă a istoriei. Publicăm acum, pentru prima dată în versiune românească, o replică, evident tendențioasă, la Principele lui Machiavelli, dată de Frederic al II-lea, rege al Prusiei, între 1740 și 1786, în plin veac
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
dat, oferă soluții pentru ieșirea din impas. Privită sub acest aspect, această operă a lui Machiavelli, ca și Principele, se constituie și într-o alternativă a istoriei. Publicăm acum, pentru prima dată în versiune românească, o replică, evident tendențioasă, la Principele lui Machiavelli, dată de Frederic al II-lea, rege al Prusiei, între 1740 și 1786, în plin veac al luminilor. Cea dintîi ediție a apărut în limba franceză, cum și fusese redactată, la Haga, în 1740, într-o formă corijată
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
regale, adică în pragul revoluției franceze, e o problemă deschisă meditației. Traducerea noastră s-a făcut după ediția Examen du "Prince" de Machiavel, Ed. Henri-Albert Gosse (Geneve), 1759. Ediția era prefațată de Amelot de la Houssaye, autor al versiunii franceze a Principelui. Ediția publică, în formă juxtapusă, pe capitole, Principele și Anti-Machiavel, eseul lui Frederic al II-lea. În 1740, Voltaire motiva apariția textului pe care i-l încredințase princiarul său prieten, "prea tînăr" în anii cînd concepuse eseul. Intenția declarată era
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
problemă deschisă meditației. Traducerea noastră s-a făcut după ediția Examen du "Prince" de Machiavel, Ed. Henri-Albert Gosse (Geneve), 1759. Ediția era prefațată de Amelot de la Houssaye, autor al versiunii franceze a Principelui. Ediția publică, în formă juxtapusă, pe capitole, Principele și Anti-Machiavel, eseul lui Frederic al II-lea. În 1740, Voltaire motiva apariția textului pe care i-l încredințase princiarul său prieten, "prea tînăr" în anii cînd concepuse eseul. Intenția declarată era aceea de a face publice lecțiile pe care
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
greșit termenii unor raționamente. Voltaire prezenta eseul ca un "antidot" la "otrava lui Machiavel". Nici nu putea fi altfel cotată corectitudinea aproape mecanică și convențional-morală a lui Frederic. întrucît acesta din urmă a construit "combaterea", păstrînd sistematic numerotarea capitolelor din Principele, sugerăm că o lectură prin confruntare (afirmație-negație) ar fi mai profitabilă. S-ar releva astfel, imediat, noima "dialogului" între un italian, om de rînd cu funcții în stat și inteligență politică, și un german născut în purpură regală, despărțiți, în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
purpură regală, despărțiți, în plus, prin două secole de istorie. Publicate alături, cele două texte se deschid receptării comparate și libere de orice constrîngeri. * * * Anexăm volumului, de asemenea, într-o primă traducere în limba română, prefața Ducelui B. Mussolini la Principele, după ediția: Machiavel, Le Prince, Hellen et Sergent Editeurs, Paris, 1928. Prefața, care fusese inițial o conferință, vorbește, din perspectivă italiană, despre actualitatea doctrinei secretarului florentin. Lăcrămioara PETRESCU În colecția CIVITAS a apărut: Benjamin Constant, Despre libertate la antici și
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cu Maria Luiza de Habsburg, în 1810. 5 Ar mai fi de amintit studiul despre machiavelism al juristului Vl. Boantă (1937) și studiul lui Al. Bălăci (1969). Nu fără pierdere, studiul Ninei Façon, care prefațează traducerea integrală, din 1960, a Principelui trece sub tăcere monografia în 2 volume a lui C. Antoniade. Cenzura? Recent, editura "Minerva" a publicat o retraducere. 6 Corespondența poate constitui un volum aparte, mai ales că s-au păstrat și scrisorile primite în replică. Relevantă pentru starea
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Avignon. 8 Ch. Benoist, Le Machiavélisme avânt Machiavel, Paris, Pion, 1907. 9 Bemard Guillemain, Machiavel, Université de Lille III, 1980, pp. 4-10. Lucrarea provine dintr-o teză de doctorat condusă de Raymond Aron, el însuși autor al unei prefețe la Principele, Paris, 1983. 10 Idem. Vezi și bibliografia volumului pentru autorii citați, începînd cu Gcntillet. 11 Marc-Monnicr, op.cit., p. 368 12 Francesco Guicciardini, Cronici, Univers, București, 1978, p. 266. 13 Apud Bernard Guillemain, op.cit., p. 26 14 Machiavcl, Oeuvres politiques, Paris
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
antiutopia, în: Machiavelli attuale, op.cit., p. 27. Aici despre opoziția dintre opera lui Machiavelli și proiectele utopice ale lui Campanella și Morus. Spre regretul nostru, autorul nu înregistrează ideile lui Machiavelli însuși, în această problemă, formulate în cap. XV al Principelui. 20 Em. Grigoraș, Machiavel și Nicolae Mavrocordat, în: "Adevărul literar și artistic", an IV, No. 122, 25 martie, 1923, p. 4. însemnările lui Mavrocordat s-au făcut pe o ediție în italiană, din 1726, purtînd ex-libris-ul domnitorului. Sfaturile florentinului sînt
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
din 1726, purtînd ex-libris-ul domnitorului. Sfaturile florentinului sînt considerate cînd "nefaste", cînd "sănătoase", iar politica lui, cînd "scelerată" cînd "desperată". Această ultimă intuiție psihologică ar fi un subiect de 1 tandem = în sfîrșit 2 solum = numai 3 Este vorba de Principele. 4 Giuliano, fiul lui Lorenzo de Medici (Magnificul) moare în 1516 și Machiavelli reorientează dedicația, către Lorenzino, nepotul lui Giuliano și al Papei Leon X. * Bargello palatul de justiție al Florenței 5 tamen totuși 6 Sis felix = Fii fericit 7
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Giuliano și al Papei Leon X. * Bargello palatul de justiție al Florenței 5 tamen totuși 6 Sis felix = Fii fericit 7 Două școli de oameni mari. (Christina) (Reproducem notele subiective ale reginei Christina a Suediei, pe o ediție franceză a Principelui, din 1684. În momentul acela Christina trăia retrasă la Roma). 8 Se face trimitere la Discursuri asupra primei decade a lui Titus Livius. 9 Nu e de ajuns. (Christina) 10 E greu să fie deposedați principii ereditari. (Christina) 11 Are
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
8 Se face trimitere la Discursuri asupra primei decade a lui Titus Livius. 9 Nu e de ajuns. (Christina) 10 E greu să fie deposedați principii ereditari. (Christina) 11 Are dreptate. (Christina) 12 Nu sînt urîte cîtuși de puțin viciile principilor naturali. (Christina) 13 Minore discrimine sumi principem quam quaeri: sînt mai puține inconveniente să păstrezi principele decît să se caute un altul. Aserțiunea este din Tacit. Cred că are dreptate. (Christina) 14 Trebuie să se teamă de cei care nu
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de ajuns. (Christina) 10 E greu să fie deposedați principii ereditari. (Christina) 11 Are dreptate. (Christina) 12 Nu sînt urîte cîtuși de puțin viciile principilor naturali. (Christina) 13 Minore discrimine sumi principem quam quaeri: sînt mai puține inconveniente să păstrezi principele decît să se caute un altul. Aserțiunea este din Tacit. Cred că are dreptate. (Christina) 14 Trebuie să se teamă de cei care nu au nimic de pierdut, dacă au inimă. (Christina) 15 Acest lucru n-ar fi o prostie
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de Medici 44 Citat după Titus Livius: "Războiul este drept cînd este necesar și armele sînt sacre atunci cînd speranța e numai în ele." * Doamna Mosham * La contele de Neuwied. ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------14 Elvira Sorohan Machiavelli după Machiavelli 13 114 NICCOLÒ MACHIAVELLI PRINCIPELE 115 DISCURSURI 143 220 FREDERIC II ANTI-MACHIAVEL 221 230 BENITO MUSSOLINI PRELUDIU 229 236 Lăcrămioara Petrescu Addenda 235
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vechiul stat, noul Regat Ungar, cu capitala strămutată la Pozsony (Bratislava), se pusese, prin voința Dietei sale nobiliare, sub autoritatea Habsburgilor catolici de la Viena. Fiecare nou Împărat urcat pe tron era recunoscut de Dietă și ca rege al micii Ungarii. Principii și magnații calvini din Transilvania, acum autonomă, au ridicat de multe ori armele ca să pună ei mîna pe acele teritorii, ca pretinși urmași legitimi ai marelui Regat Ungar. Pe acest fundal, s-a detașat figura unui nobil provenit Însă din
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Vienei, după Împrăștierea curuților neconsolați prin fel de fel de ascunzișuri - de predilecție, În mlaștinile din jurul orașelor și-n bălțile de nepătruns ale Ecedului -, cînd se credea că jarul rebeliunii nu mai mocnește, flacăra a fost aprinsă din nou de principele Ferenc Rákóczi al II-lea, În 1703, printr-o proclamație lansată din Galiția, iar războiul Împotriva puterii austriece a reînceput. Pe curuți și pe Rákóczi i-au susținut și cetele lui Grigore Pintea Viteazul. Se spune că Pintea, aflat În
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
adînc, că n-a mai Îngăduit familiilor militarilor să locuiască În preajma garnizoanei, iar moroșeni În garda palatului n-a mai recrutat multă vreme. Grigore Pintea Însă a căzut și el rănit la Rivulus Dominarum, curînd după reaprinderea rebeliunii curuților sub principele Rákóczi căruia Îi sărise În ajutor, voind să smulgă cetatea Băii Mari din mîinile austriecilor. L-a lovit o ghiulea „năpustită“ din Turnul Măcelarilor și l-a ucis În ziua de 14 august 1703. Începînd din aceeași vară, Rákóczi s-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a produs asupra sa un șoc revelator, comparabil cu cel provocat lui Martin Luther de pelerinajul la Roma. Nu se știe exact ce l-a indignat pe tînărul baron atît de tare, Încît, odată Întors acasă, a trecut de partea principelui răzvrătit, deve nind pînă la urmă generalul noii generații de curuți. La 1711 Însă, și-a dat seama că i-ar fi fost mult prea greu să continue confruntarea cu austriecii. Hărțuielile nesfîrșite, dar mai cu seamă ciuma Îi răriseră
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Constanti nopol, la Versailles, la bătrînul Ludovic al XIV-lea. Unul dintre căpitanii lui de husari, Miklós Bercsényi, a ajuns atît de fai mos ori atît de Îndrăgit de bucureșteni, că mahalaua Berceni Îi poartă pînă astăzi numele. Iar cronicarul principelui, por nit alături de stăpînul său pe cărările exilului, a Înfățișat cu atîta Încîntare priveliștile Moldovei și ale Valahiei, că afli În paginile lui numai flori, mai cu osebire bujori și lalele. Inci tată parcă de acest „jurnal de călătorie“, Descriptio
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]