1,382 matches
-
ca față a abisului divin. Dacă efortul spiritual al ascetului constă în lupta cu voința individuală pentru a o reinsera în Voința divină, efortul contemplativului constă mai cu seamă în lupta cu expresia, cu conceptul, cu imaginea, fie ea chiar principială (eidos), pentru a le reconduce și a fi condus, cu ajutorul lor, spre Adevărul incircumscriptibil. Cei care nu sînt în stare să facă saltul interpretativ de pe un nivel de realitate pe altul, cei incapabili de transmutație verticală riscă să simtă confuzia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Dumnezeu, pros ton theon : înspre Dumnezeu, intens convergent spre Cel de care nu era despărțit. Omul universal fie el Adam Qadmon al Cabalei, al-Ins‡n al-k‡mil în ezoterismul musulman, Vaiïv‡nara în hinduism, Wang, Regele, în taoism constituie nucleul principial al întregii manifestări sau creații tocmai fiindcă depinde de un Altul și trimite la El, tocmai fiindcă e manifestarea absolutului, cel care dă existenței universale realitatea ei relativă. în varianta lui exemplară, Omul universal este Relația ca persoană, Mediatorul în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
vede realul observat din centrul terestru al cosmosului, cu ochii creaturii, și cum se vede același real din centrul lui transcendent. în formularea lui Andrei Pleșu, schema inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari, prin regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării 1 . Andrei Pleșu, în Simboluri metafizice ale crucii, Humanitas, București, 2007, pp. 98-99 : Analogia, definită în sens strict, înseamnă o operațiune de reflexie, de oglindire, și implică, drept
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tot ce există și încununarea operei divine. De aceea, de altfel, a fost creat ultimul. Tot astfel cum ne rezumăm discursurile prin concluzii înalte. Această schemă a inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari, prin regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării Ch‡ndogya-UpaniÌad : Căci ‡tma, care rezidă în inimă (‡tma, sinele, fiind echivalent cu Tema analogiei inverse a fost reamintită publicului român de Andrei Pleșu în cartea Despre îngeri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a ființei, depășind orice distincție. Densitatea Unului unu nu lasă loc ființei, așa cum nu lasă loc identicului și diferitului. Unul sau Binele întrece în demnitate ființa, e Supra-Ființa, Principiul suprem. Abia cînd Unul e conceput în retragerea sa, cînd tautologia principială Unul care este Unu se deschide către predicația Unul este, abia atunci apare în chiar interiorul Unului plaja ființei, abia atunci se ivesc categoriile contrare, pluralitatea, posibilitatea ființărilor. în mistica ebraică, o linie care culminează cu doctrina lurianică a contracției
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
departamentele de oratorie, beneficiind, după integrarea foștilor studenți ai lui Schramm, de uneltele acestora de lucru, metodele de cercetare cantitativă/statistică, au trăit experiențe noi, printre care Griffin menționează "testarea în eprubetă"19 a canoanelor retoricii clasice, al căror "adevăr principial", de la sine înțeles, de la Aristotel încoace, devine, pentru noii cercetători, ipoteză de verificat prin mijloace empirice. De pildă, ilustrează Griffin, dacă ethos-ul aristotelian se construia în baza unor atribute precum inteligența, caracterul, dar și bunăvoința oratorului față de publicul său
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
încredere și siguranță în rândul cetățenilor americani, un corp semnificativ de literatură orientată împotriva lui Reagan susținea, la unison, caracterul "nerealist, simplist și prost informat"508 al discursului prezidențial. Prin urmare, notează criticul, opozanții lui Reagan împărtășeau nu numai poziția principială împotriva președintelui american, ci se caracterizau, de asemenea, printr-o "abordare comună a întreprinderii critice"509 cu care îl vizau. În esență, orientările critice respective îl acuzau pe Reagan de ignoranță în ce privește datele istoriei, criticism articulat cel mai elocvent, după
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
deturnează atenția dinspre mijloace înspre scopuri (politice), astfel că argumentele ce o atacă, din perspectiva caracterului practic al strategiilor sale trebuie, în mod necesar, să se concentreze asupra unor probleme morale de principiu. Atenția pe care Reagan o conferă scopurilor principiale ale politicii sale a condus, zice Lewis, la două tipuri de criticism: pe de o parte, președintele a fost acuzat că neglijează modalitatea în care mijloacele afectează scopurile și, pe de altă parte, firesc, s-a spus, cu referire la
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Mai mult, remarcă McKerrow, chiar eforturile de "salvare a retoricii din rolul său aservit", eforturile, cu alte cuvinte, de "reabilitare a retoricii"639 din poziția sa periferică, nu reprezintă altceva decât tot atâtea re-plasări ale retoricii în poziții marginale echivalente, principial, celei inițiale, singura variabilă modificată reprezentând-o "alte, mai fundamentale, criterii"640 de aservire a sa. Ray McKerrow enumeră câteva dintre tentativele precedecesorilor în sensul "reabilitării" retoricii, evidențiind, pe scurt, modalitățile particulare în care aceștia din urmă se angajează în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
primind doar dispoziții sau transformat în simplu agent electoral? în sfârșit, când nu îmbracă nici una, nici alta din aceste ipostaze, intelectualul se manifestă electoral în calitate de alegător. El trăiește și acum cu o anume dilemă: vot programatic sau vot util? Vot principial sau interesat? Ne batem pentru idei sau pentru interese personale? întrebare, într-un fel, retorică, deoarece adevăratul intelectual nu poate fi decât de partea ideilor și programelor, nu a combinațiilor mai mult sau mai puțin politicianiste. El votează pentru drepturile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
presupun efectuarea intervenției de înlocuire chiurgicală a aortei ascendente și eventual a crosei aortice și rezolvarea intraoperatorie concomitentă sau succesivă cu endoproteze a aortei descendente. Aceste intervenții presupun existența unei săli de operații adecvat dotată și echipată pentru procedee hibride. Principial, tehnicile intervenționale pot avea un mare viitor în rezolvarea patologiei aortei, deoarece aplică metode intraluminale, care sprijină peretele aortic din interior și nu depind de rezistența intrinsecă a acestuia, oricum afectată de procesul patologic - anevrism, disecție etc.
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
pentru a-și trăi bătrânețea fără griji în Scoția. El propune chiar o remaniere a cabinetului, în care preconiza intrarea lui C. A. Suțu, I. Filipescu-Vulpachi și Ioan Cantacuzino, întregul „partid rus”, după cum observa același Bălăceanu, ceea ce dovedește cât de principial devenise consulul englez. în momentul în care a ieșit la iveală orientarea sa radical antiunionistă, Alexandru Ghica a încetat să-i mai asculte sfaturile, domnitorul căutând să se situeze pe o poziție de mijloc între cele două curente politice majore
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
nu izbutește să înlocuiască iraționalul prin "rațional", cum cunoașterea reușește doar să imprime o variație iraționalului, nu știm de ce nu s-ar admite să se imprime iraționalului (...) și variația epistemologică în direcția minus"115. Desigur, aceasta este doar o "raționalizare" principială, minus-cunoașterea fiind singura formă de cunoaștere în care reducția iraționalelor nu se manifestă decât în forma unei potențări sau radicalizări a iraționalului. În Censura transcendentă, Lucian Blaga revine asupra problemei locului raționalității, de astă dată din punct de vedere metafizic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
transfigurate este perfect: În științele empirice, intervenția antinomicului și a gândirii dogmatice este în principiu și mai limitată, deoarece acestea se construiesc aproape întotdeauna în cadrul experienței și sub controlul acesteia. Controlul exercitat din partea experienței face ca aceste construcții să fie principial în acord cu logicul și cu concretul 140. Cu toate acestea, experiența însăși ne poate pune în fața unor fenomene paradoxale, care să nu mai poată fi explicate printr-un model în acord cu logicul și concretul, cum spuneam mai sus
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dus, prin toate elementele sale, la o prefacere spirituală pe verticală prin apariția dogmei, la fel noul elenism va duce la o transformare spirituală spectaculoasă, prin deplasarea dinspre intelectul enstatic către intelectul ecstatic. "Ne îndoim că analogia istorică are importanța principială pe care unii gânditori vor să i-o acorde, dar existând asemănări atât de profunde și de vădite între timpul nostru și elenism, se poate prezice cu suficientă probabilitate ivirea, ca și în trecut, a unui nou eon dogmatic, a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
refuză toate acele forme de gândire care implică o soluționare logică a antinomiilor. Chiar și în epocă, în legătură cu antinomiile din cadrul cunoașterii științifice, au existat încercări de elaborare a unor logici în care să poată fi acceptate enunțuri antinomice 384. Refuzul principial al filosofului român față de aceste logici, ca și refuzul explicit față de logica dialectică a lui Hegel, se datora faptului că ele, într-o formă sau alta, anulează contradicția, elimină antinomia 385. Or, metoda sa înseamnă, dimpotrivă, potențarea antinomiilor prin transfigurare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logicului nu poate fi riguros suprimat; poate lua forma aparenței, o aparență care să-l estompeze din ce în ce mai mult, dar nu va dispărea..."474. În consecință, Lupașcu susține o înlocuire a logicii generale ce guvernează gândirea: "logica generală sau formală sau principială trebuie... să fie o logică imanentă a posibililor contradictorii, o logică a complementarității dinamice. Fundamentul său este principiul contradicției sau principiul antagonismului"475. O logică a contradictoriului. Ideea terțului inclus Logica pe care o întrevede Ștefan Lupașcu se construiește pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vedere moral contează numai satisfacerea sau nesatisfacerea unui interes 70. Principiul lui Perry poate fi analizat sub aspectul relațiilor sale cu alte aserțiuni fundamentale și al consecințelor acceptării lui. Redau în continuare analiza întreprinsă de Varner asupra consecințelor de natură principială 71. În primul rând, principiul lui Perry susține un alt principiu, să îl numim principiul valorii vieții: • P1 În general, moartea unei entități care are interese este un lucru mai rău decât dispariția unei entități care nu are interese. Acest
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
obiectelor naturale cu valoarea obiectelor artificiale. În principiu, este dificil să identificăm un asemenea criteriu care să permită comparabilitatea celor două tipuri de obiecte. Teoreticienii mediului sunt înclinați să adopte poziții radicale și caută argumente pentru a elimina în mod principial posibilitatea unei comparări între ceea ce este natural și ceea ce este artificial. În opinia unor teoreticieni ai mediului, prin intervenția omului natura nu este înlocuită, ci falsificată. În cazul creării de către om a unor obiecte sintetice cu proprietăți asemănătoare celor naturale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fine, filosofii au pus în discuție în diverse contexte distincția dintre natură și cultură. Putem să invocăm chiar o tradiție a modernității care a dus la întărirea acestei dihotomii, temă asupra căreia voi reveni pe parcursul acestei lucrări, precum și despre posibilitatea principială a constituirii unei estetici a peisajului, în care să conceptualizăm ideea de frumusețe a naturii și să accentuăm astfel rolul mediului cultural în valorizarea estetică a naturii. 3.1.3. Problema criteriului Etica mediului se poate constitui ca domeniu autonom
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
larg - atunci, la o analiză a susținerilor lor teoretice, vom constata că teoreticienii mediului, spre deosebire de cei care susțin eliberarea animalelor, fac deosebire între viața sălbatică și animalele domestice. La prima vedere, ei fac o diferență practică, nu una teoretică sau principială, între cele două cazuri. După Sober, aici este presupusă și o distincție de tip teoretic. Animalele domestice au fost create de om, așa că omul ar fi îndreptățit să le folosească conform intereselor sale, ceea ce nu este valabil în cazul vieții
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
omenești, sunt problematice din punct de vedere moral și trebuie puse în discuție. Desigur, trebuie luată în considerare problema interzicerii unor asemenea acțiuni, dar dacă discutăm despre interzicerea anumitor acțiuni în anumite condiții, atunci apare o altă problemă, de natură principială, legată de interzicerea lor în orice circumstanțe. Se ridică astfel problema trasării unei granițe între tipurile de situații, cu accent pe precizarea situațiilor în care este permisă intervenția omului. Aceasta duce iarăși la chestiunea managementului de mediu, a politicilor de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
chiar dacă ele aduc beneficii, ceea ce înseamnă că, pentru a nu intra într-o contradicție, ele nu ar trebui să fie justificate nici în mod utilitarist. Contradicția nu poate fi însă evitată dacă suntem consecvenți în raport cu punctele de pornire de natură principială ale celor două teorii. Dar Singer este un utilitarist, prin urmare el nu poate fi un teoretician al drepturilor animalelor. Este neîndoielnic că în articolul Eliberarea animalelor Singer optează pentru un utilitarism hedonist. El asociază fericirea cu absența durerii și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care le producem în mod intenționat, tot așa suntem responsabili și pentru evenimentele nedorite pe care nu reușim să le împiedicăm sau să le prevenim. O abordare consecinționalistă nu duce la o generalizare a vinovăției, ci doar împiedică în mod principial încercarea de a fugi de responsabilitate sau de a justifica neasumarea responsabilității. Unii filosofi susțin o poziție diferită, și anume, așa-numitul principiu al dublului efect potrivit căruia un agent este responsabil pentru consecințele intenționate ale acțiunilor sale, dar nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
politică a religiei, traducere de Vasile Tonoiu, Editura Nemira, București, 2006. 176 Vasile Tonoiu comentează astfel acest demers al lui Gauchet: "El vrea să refacă legătura cu tradițiile gândirii sociologice de la începutul secolului (Durkheim, Max Weber...), care acordau o importanță principială funcției sociale a religiei - nu simplă suprastructură, ci modelator activ al realității obiective - și totodată să pună în valoare înnoirile metodologice din câmpul disciplinelor socio - istorice, precum și rezultatele lor cele mai semnificative, în schema lor structurală și în expresia lor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]