1,083 matches
-
pe sora sa Maria, pierdută de mică în vălmășagul capitalei. ”Mica sirenă “reflecta dragostea sa profundă pentru Luise Collin, a cărei casătorie cu altul l-a îndurerat profund pe Andersen. Celei din urmă iubite a sa, cântăreața Jenny Lind, supranumită "privighetoarea Nordului“, H.C. Andersen i-a consacrat basmul “Privighetoarea“. Cum ajunge însă Bastian să însănătoșească ambele lumi? Reușește acest lucru aducându-i tatălui său din apa vieții, aducând cu alte cuvinte ineditul, feeria, povestea, bucuria în viața lui, povestindu-i întâmplările
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
vălmășagul capitalei. ”Mica sirenă “reflecta dragostea sa profundă pentru Luise Collin, a cărei casătorie cu altul l-a îndurerat profund pe Andersen. Celei din urmă iubite a sa, cântăreața Jenny Lind, supranumită "privighetoarea Nordului“, H.C. Andersen i-a consacrat basmul “Privighetoarea“. Cum ajunge însă Bastian să însănătoșească ambele lumi? Reușește acest lucru aducându-i tatălui său din apa vieții, aducând cu alte cuvinte ineditul, feeria, povestea, bucuria în viața lui, povestindu-i întâmplările din Fantazia, reușind să compenseze astfel pierderea suferită
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare neagră ("Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
(n. 7 noiembrie 1911, Bălcești, Gorj — d. 27 septembrie 1972, Românești, județul Botoșani) a fost o cântăreață română de muzică tradițională și muzică populară. A fost una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind numită pe rând: "Privighetoarea Gorjului", "Crăiasa cântecului românesc", "Prințesa cântecului popular românesc" sau "Ella Fitzgerald a României". În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și
Maria Lătărețu () [Corola-website/Science/306376_a_307705]
-
pajiști, tufărișuri (afin, ienupăr, smârdar, jneapăn) și plante de stâncărie (rogoz verde, floare de colț). În trăiesc numeroase animale sălbatice: urs, mistreț, cerb, râs, vulpe, jder, veveriță, pisică sălbatică, capră neagră. Păsările sunt reprezentate prin vultur, acvilă de munte, uliu, privighetoare, cinteză, scatiu, iar reptilele prin vipera comună și șopârla de munte (Lacerta vivipara).
Masivul Ciucaș () [Corola-website/Science/306403_a_307732]
-
țâșnește lirica de inspirație socială, protestatară, a poetului în "Cântice țigănești". Ele veneau să celebreze o populație care, la data respectivă, era supusă exterminării rasiale. Miron Radu Paraschivescu își lua ca model vestitul "Romancero gitan" al poetului Federico García Lorca, „privighetoarea Spaniei“, asasinat mișelește de falangiștii lui Franco. Cum existența nomadă a țiganilor a fost considerată mereu un simbol al libertății, gestul autorului căpăta o și mai accentuată semnificație politică antifascistă. Balada "Cântic de poterași" înfățișează chiar o urgie criminală dezlănțuită
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
libertății, gestul autorului căpăta o și mai accentuată semnificație politică antifascistă. Balada "Cântic de poterași" înfățișează chiar o urgie criminală dezlănțuită din senin asupra șatrei» (CrohL, II, 543); poemul "Cântic de poterași" este chiar dedicat «memoriei lui Federico García Lorca, privighetoarea Spaniei»: (PScr, I, 252 sqq.). "Țigănia / șatra" - ca "topos" - cunoaște tensionarea între "roșu (Eros)" și "negru (Thanatos)" ca limite „tragic-spectrale / existențiale“. În balada "Rică", „obiectivul mironparaschivesc“ țintit, din „periferie“, din Țigănia de Obor, se relevă de fapt în „opusul pol
Miron Radu Paraschivescu () [Corola-website/Science/305876_a_307205]
-
Popina reprezintă un loc de popas important pentru păsările migratoare. Primăvara, în această zonă cu vegetație xerofilă și joasă poposesc, venind din alte zone mai calde, păsări de mlaștină (codobaturi venite din Congo), precum și păsări de pădure cum ar fi privighetoarea roșcată ("Luscinia megarhynchos"), presura cu cap negru ("Emberiza melanocephala"), ciocârlia de Bărăgan ("Melanocorypha calandra") ș. a. De asemenea, Insula Popina este un loc important de cuibărit pentru călifarii albi ("Tadorna tadorna") și roșii ("Asarca feruginea"). În afară de păsări, s-a mai consemnat
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
frumoasă ca și jadul“ - proverb chinezesc; - „Trebuie să sufere cine vrea să știe și să învingă“ - proverb german; - „Rădăcinile învățăturii sunt amare, dar fructele ei sunt dulci“ - proverb rusesc; - „Învățătura superficială aduce multe primejdii“ - proverb bengalez; - „Nu faci din cioară, privighetoare“ - proverb turcesc; - „Cu meșteșugul nu mori de foame“ - proverb românesc; - „Ai carte, ai parte“ - proverb românesc; - „Pomul când e mic se îndreptează“ - proverb românesc; - „Voința inimii dă aripi picioarelor“ - proverb românesc. Analiza activității - Când citești acest proverb, la ce te
??COALA P?RIN?ILOR? by Ani R?ducu,Ana Maria Murgu, Siminica ?ova [Corola-other/Science/84373_a_85698]
-
de stejar ("Dendrocopos medius"), șoim de iarnă ("Falco columbarius"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar-mic ("Ficedula parva"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), cinteză ("Fringilla coelebs"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), grelușelul de stuf ("Locustella luscinioides"), grelușelul de zăvoi ("Locustella fluviatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), codobatură galbenă ("Motacilla flava"), codobatură vânătă ("Motacilla cinerea"), codobatură albă ("Motacilla alba"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
Sumac este în fapt numele de scenă al unei evreice din Brooklyn pe nume Amy Camus (pseudonimul fiind astfel obținut prin citirea în oglindă a presupusului nume). Cântăreața a fost poreclită de către iubitorii muzicii ei „pasărea cântătoare din Peru” și „privighetoarea Anzilor”. Căsnicia Ymei Sumac cu Moises Vivanco a durat din 1942 până în 1957. În același an, cei doi s-au recăsătorit, dar au divorțat din nou în 1965. Cântăreața a murit în dimineața zilei de 1 noiembrie 2008, la vârsta
Yma Sumac () [Corola-website/Science/314128_a_315457]
-
îi este 1983). Cartea de debut individual `n volum “Fericit precum mirele” ia premiul CC al UTC pentru poezie pe anul 1984. Cea de-a treia apari]ie editorial\ se produce tot la Editură "Junimea", `n anul 1989, cu volumul "Privighetoarea" (titlu ini]ial "Privighetoarea ars\", dar neacceptat de cenzur\). Despre poezia lui Nicolae Sava au scris criticii literări Al. C\linescu, Val Condurache, Nicolae Ciobanu, Lucian Alexa, Dan Silviu Boerescu, Daniel Dimitriu, Mircea A. Diaconu, Dumitru Ion Denciu, Gheorghe Grigurcu
Nicolae Sava () [Corola-website/Science/314272_a_315601]
-
de debut individual `n volum “Fericit precum mirele” ia premiul CC al UTC pentru poezie pe anul 1984. Cea de-a treia apari]ie editorial\ se produce tot la Editură "Junimea", `n anul 1989, cu volumul "Privighetoarea" (titlu ini]ial "Privighetoarea ars\", dar neacceptat de cenzur\). Despre poezia lui Nicolae Sava au scris criticii literări Al. C\linescu, Val Condurache, Nicolae Ciobanu, Lucian Alexa, Dan Silviu Boerescu, Daniel Dimitriu, Mircea A. Diaconu, Dumitru Ion Denciu, Gheorghe Grigurcu, Cristian Livescu, Romul Munteanu
Nicolae Sava () [Corola-website/Science/314272_a_315601]
-
ob]inut Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Ia[i pentru poezie pe anul 2004.În anul 2010 i se decerneaz\ Premiul de Excelent\ al Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor. Alte volume publicate: "În aripi de gală", Editura "Dacia XXI", Cluj Napoca, 2011; "Privighetoarea arsă", Editura "TipoMoldova", Iași, 2011. A publicat poeme `n majoritatea revistelor literare din ]ar\. Textele sale au fost traduse [i publicate `n limbile italian\, francez\ [i german\, fiind prezent `n antologiile “Appoggiato ad un libro fiorito” (Italia, Genova, 2001), “Poesie
Nicolae Sava () [Corola-website/Science/314272_a_315601]
-
peregrinus"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), muscar mic ("Ficedula parva"), muscar gulerat ("Ficedula albicollis"), cocor ("Grus grus"), codalb ("Haliaeetus albicilla"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), filomelă ("Luscinia luscinia"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaie neagră ("Milvus migrans"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), muscar sur ("Muscicapa striata"), presură sură ("Miliaria calandra"), mierlă de piatră ("Monticola saxatilis"), grangur ("Oriolus oriolus"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pelican comun
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
parva"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar negru ("Ficedula hypoleuca"), cinteză ("Fringilla coelebs"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), frunzăriță-galbenă ("Hippolais icterina"), rândunică roșcată ("Hirundo daurica"), rândunică de hambar ("Hirundo rustica"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrâncioc mare ("Lanius excubitor"), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), presură sură ("Miliaria calandra"), codobatura albă ("Motacilla alba"), codobatura galbenă ("Motacilla flava"), codobatură-de-munte ("Motacilla cinerea"), ciuf-pitic ("Otus scops"), viespar ("Pernis apivorus"), codroș de munte ("Phoenicurus ochruros"), pitulice de munte ("Phylloscopus collybita"), pitulice sfârâitoare ("Phylloscopus sibilatrix"), pitulice-fluierătoare ("Phylloscopus trochilus
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
(n. 4 martie 1904, Davideni, lângă Cernăuți, Bucovina, Austro-Ungaria, azi Ucraina - d. 16 noiembrie 1942, Elveția) a fost un tenor român și cantor evreu de faimă internațională. El a fost supranumit Privighetoarea din Cernăuți și Caruso al evreilor. După primul război mondial a urmat cursurile unei școli comerciale și în același timp a luat lecții particulare de canto. După Unirea Bucovinei cu România din 1918, a primit cetățenia română. La vârsta de
Joseph Schmidt () [Corola-website/Science/314459_a_315788]
-
de 8 oficii poștale, hotel, restaurant, cafenele, magazin universal, librărie, magazine de mărfuri industriale și produse alimentare ș.a. De numele orașului Cahul sunt legate și numele unor personalități contemporane: poetul Robert Cahuleanu, dansatorul Spiridon Mocanu, cântăreața de operă Svetlana Strezev, privighetoarea sudului, interpreta de muzică populară Maria Sarabaș, conducătorul artistic al formației de muzică populară „Lăutarii” Nicolae Botgros, filologul și pedagogul Ion Osadcenco, Dragoș Vicol prozator de mare talent, romancier și publicist, doctor în filologie, șef de catedră la ULIM, nominalizat
Cahul () [Corola-website/Science/297402_a_298731]
-
fi doar a ta Tu, visul meu, ce te-ai făcut acum scrum. Lumina cerească cade asupra mea Și toată vina e numai a mea Că te vreau și totuși te refuz Cu buze dulci, cuvintele ți le gust. Fii privighetoarea mea la geam în zori Fă-mi cărări de rouă până-n câmpia cu flori Maci să-mi dărui de ziua mea, iubite Sărută-mă cu buze tremurânde. Gând aiurea de Violeta L. Scriu despre toate și totuși despre nimic Încerc
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
1 amfibian, 12 pești, 1 chișcar, 37 insecte, 1 crustaceu și 3 moluște. În pădurile Moldovei se pot distinge unele specii de animale ca: "căprioara, mistrețul, vulpea, bursucul, veveriță, jderul" sau pisica sălbatică și specii de păsări ca "coțofana, pupăza, privighetoarea, mierla." În zonele de stepă se găsesc și următoarele specii de rozătoare: "șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, popândăul", de păsări: "ciocârlia, prepelița, potârnichea, și mai rar, dropia" și alte animale precum "bursucul "și" vulpea". Lacurile și bălțile sunt populate mai
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului se pierde
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
baltă cuprinde: plopul, salcia pletoasă, salcâmul alb și cel ornamental, răchita, tuia, papura, stuful, pipirigul, nufărul, nuca de baltă, izma. Fauna de pădure cuprinde: căprioara, mistrețul, iepurele, dihorul, nevăstuica, bursucul, lupul de pădure, vulpea, broasca țestoasă de câmp, bizamul, șacalul, privighetoarea, fazanul, potârnichea, prepelița, coțofana, mierla, pupăza, ciocârlanul, cinteza, pițigoiul, prigoria, corbul, șoimul, buha, acvila de câmp, vulturul șerpar. Fauna de baltă cuprinde: lupul de stuf, vidra, nurca, câinele enot, broasca țestoasă de apă, pescărușul, cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
gloria pe marile scene ale lumii, revenind adeseori la Scala din Milano. A cântat până în 1918 încă în deplinătatea mijloacelor sale vocale. Dorința ei de a cânta în România era mare. Românii o iubeau, spectacolele ei erau adevărate sărbători. “Trăiască privighetoarea Carpaților”, îi striga publicul. Regele Carol i-a oferit ordinul “Bene Merente clasa I”, iar poeții îi compuneau versuri. Unul din cele mai importante momente pentru Hariclea a fost în 1900, când Puccini a văzut în ea soprana care putea
Hariclea Darclée () [Corola-website/Science/298389_a_299718]
-
atât de apreciată de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cântase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno și care apăruse de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini, a trăit în țară într-un trist anonimat. “Măiastra pasăre de basm”, “privighetoarea adorată” a murit în sărăcie la București datorită faptului că viile sale de la Cotnari (sursa existenței sale după încheierea carierei) au fost distruse de o teribilă grindină iar boala care i-a marcat sfârșitul (sarcom hepatic) nu i-a mai
Hariclea Darclée () [Corola-website/Science/298389_a_299718]
-
Multe din aceste texte arată o evidentă afinitate spre proverbe și au o construcție antitetică („Nu vorbești despre ceea ce găsești; dar despre ce ai pierdut zici la toată lumea.“). Totuși, acestea nu au niciodată o morală explicită. Prima fabulă cunoscută este „Privighetoarea și eretele“, pe care o povestește Hesiod, în jurul secolului VIII î.Hr., în „Munci și zile“. Este vorba de o biată privighetoare prinsă în ghearele unui erete (sau șoim) care, în plus, îi face morală. Această fabulă are rolul de a
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]