3,972 matches
-
al doilea model pune și mai mult accentul pe evenimentele interne în funcție de patru concepte: afecte, senzații, imagerie mentală și cogniție. El este primul model care propune în mod clar o strategie terapeutică multimodală. Grila SECCA Grila SECCA este elaborată pentru problematici anxioase și depresive: fobii, atacuri de panică, depresie și disfuncții sexuale. Ea are drept țintă stimulul (S), emoția (E), cogniția (C), comportamentul (C) și anticiparea (A). Didactică și practică în special, ea este subdivizată în două părți: o parte sincronică
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Modelul inițial In anul 1981, Fontaine și Ylieff au propus un model de analiză funcțională care să permită observarea interacțiunilor dintre comportamentele studiate și variabilele capabile să le explice. Acest model reia în schema S-R-C ansamblul faptelor observate relativ la comportamentele problematice (R) cât și studiul evenimentelor antecedente (S) și ale celor consecutive (C). Modelul integrează, însă, variabilele organismice și evenimentele trecutului (O) dezvoltate de către Bandura în schema S-O-R-C. In planul ipotezelor explicative, el sugerează unele raporturi de cauzalitate bio-psihosociali, multifactoriali și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să se bazeze pe un raționament explicit și pe cunoștințe științifice precise. Acestea nu au decât statutul de ipoteze de control. Pertinența și valoarea lor nu se stabilește adesea decât pe parcursul tratamentului. Literatura științifică abundă de modele teoretice ale unor problematici globale sau specifice. Este imposibil să prezentăm în lucrare o sinteză exhaustivă a acestora. Le vom poziționa pe scurt în raport cu determinanții privilegiați. Provenite din behaviorism, modelele comportamentaliste pun accentul mai ales pe rolul determinanților externi ai mediului fizic și social
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se neliniști și de a deveni intolerantă la incertitudine: - ea a putut să învețe aceste comportamente prin intermediul observației/modelării mamei sale; - faptul că s-a ocupat de surorile sale și de fratele său a putut duce la dezvoltarea comportamentelor sale problematice și a intoleranței sale la incertitudine; - este posibil ca întăririle provocate de către părinții săi și de către frații și surorile sale să o fi condiționat să se îngrijoreze în mod constant în legătură cu pericolele, să controleze tot ceea ce se întâmplă în jurul său
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
plătit casa, simțeam că vor apare probleme financiare. Terapeutul - Este bine, reușiți să vă identificați temerile, lucru care vă va fi util pentru a reuși să le schimbați. Ce părere aveți, consecințele de care vă temeți decurg dintr-o situație problematică prezentă în acest moment în viața dumneavoastră? Marie - Nu, era vorba despre o eventualitate. Am tendința să-mi fac griji în legătură cu lucruri care ar putea să se întâmple. Este aceasta o neliniște de tip 2? Terapeutul - Exact! Observați că a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Valori personale? Trebuințe fundamentale? - Sensul vieții? „Misiune” pe Pământ? Spiritualitate? - Hobbyuri (trecute, prezente, viitoare)? E. Evenimente de viață și experiențe semnificative - Povestea vieții? Bucurii? Lovituri dure? Regrete? Speranțe? - Probleme psihosociale și de mediu (Axa IV a DSM) F. Alte comportamente problematice (DSM) - Axa 1 (depresie, ESPT, TAG, TOC, abuz de alcool...) - Axa II (personalități patologice) - Axa III (afecțiuni medicale generale și legate de bulimie; tratamente; medicație) Analiza și sinteza rezultatelor Este util să sintetizăm principalele informații obținute pe un document unic
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de mortalitate prin sinucidere la persoanele suferind de TPEL este de 10%, adică de cincizeci de ori mai ridicat decât la populația generală. Conceptualizarea tulburării de personalitate de limită Abordată dintr-o perspectivă biopsihosocială, TPEL ar constitui rezultatul unei interacțiuni problematice dintre un copil al cărui sistem emoțional prezintă fragilități de origine biologică și un mediu invalidant, care prezintă dificultăți în a răspunde adecvat trebuințelor crescânde ale copilului. Cu cât mediul este disfuncțional, cu atât răspunsurile pe care le oferă acesta
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Bandura, 1977. Vezi capitolul 1. Janet, 1929. Lang, 1977. Fontaine, 1983. Natura acestor interacțiuni trebuie să fie stabilită pentru fiecare caz individual. De exemplu, o cerere motivată prin consecințele negative (conflicte cu anturajul) ale conduitelor compulsive evoluează în funcție de recunoașterea caracterului problematic al acestor conduite. De exemplu, constatarea: “Nu mai reușesc să-mi spăl mâinile” este insuficientă. Trebuie să știm cum se efectuează această spălare, de cât timp are nevoie și de câte ori se realizează în fiecare zi. De exemplu, să noteze frecvența
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și al., 2002. Agras și al., 1994. Binge Eating Disorder sau BED. Dingemans și al., 2002. Pull, 2004. Molinaro și al., 2005. Grilo și al., 2005. Fava și al., 2005. Efficacy. Effectiveness. Outcome. Coping. Pentru o discuție aprofundată asupra aceste problematici, cititorul va putea consulta capitolul 2 al prezentei lucrări. ∗ Annie Gruyer Fondatoare și președinte al asociației MȘdiagora-Paris, administrator al FNAP-PSY și ASM 13. Club house... Asociația franceză contra miopatiilor. Asociația franceză a persoanelor suferind de tulburări obsesionale și compulsive. Federația
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
înlocuiește cu o simplitate mai convenabilă. Noua teorie nu conține în mod necesar cunoștințe sporite. Și nici nu e absolut necesar ca aceste cunoștințe să fie mai avansate. Totuși, în înlocuirea unei paradigme științifice cu o alta, lucrurile care păreau problematice și deranjante în vechea concepție pot fi acum înțelese mai ușor, devenind astfel mai puțin problematice. Ceea ce în vechea paradigmă conducea la completări dificile, capătă acum o poziție centrală, iar problemele anterioare sunt rezolvate complet. Ca rezultat al acestei transformări
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nici nu e absolut necesar ca aceste cunoștințe să fie mai avansate. Totuși, în înlocuirea unei paradigme științifice cu o alta, lucrurile care păreau problematice și deranjante în vechea concepție pot fi acum înțelese mai ușor, devenind astfel mai puțin problematice. Ceea ce în vechea paradigmă conducea la completări dificile, capătă acum o poziție centrală, iar problemele anterioare sunt rezolvate complet. Ca rezultat al acestei transformări, știința dobândește un model nou și diferit de a interpreta lucrurile, precum și o nouă gamă de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
există puteri efective egale la nivelul grupurilor și indivizilor; ipoteza este că influența grupurilor de interese nu se cumulează în scopul de a produce o elită conducătoare; a fost testată prin raportarea activității politice la rezultatele politicilor din diverse domenii problematice în diferite contexte guvernamentale și la momente diferite de timp. Domeniul și metoda științelor sociale sunt puternic integrate. Nu putem separa ceea ce știm de modul cum aflăm ceea ce știm. Subiectul nostru este comunitatea publică - instituțiile sale, regulile, modelele esențiale de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Din nefericire, în nucleul central există adesea mai mult decât o singură atribuire și aceasta are drept rezultat incertitudinea, căci nu se știe care dintre rezultatele stabile se va realiza în urma jocului rațional. Poate exista însă și o situație mai problematică, fiindcă uneori nu există nici o atribuire în nucleul central - ca și în cazul jocului de n persoane cu sumă zero și cu regula majorității prezentat mai sus, unde oricare dintre atribuirile posibile putea fi depășită de cel puțin încă una
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dummy - prin care femeile sunt codificate cu 0 și bărbații cu 1, ca și cum o schimbare de o unitate la nivelul unei variabile ar produce o schimbare de la un sex la celălalt -, dar interpretarea coeficienților rezultați trebuie făcută cu prudență. Mai problematice sunt situațiile în care avem o variabilă dihotomică dependentă. Cercetătorul ar putea fi interesat de factorii cauzali care fac astfel ca o anumită persoană să voteze pentru un partid politic naționalist, sau o oarecare națiune să se alăture unei alianțe
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
observate și să căutăm aranjamente neobișnuite. S-ar putea să fie vizibil faptul că relația dintre X și Y nu este de formă liniară, sau că există efecte non-aditive între variabile, ceea ce ne-ar obliga să ne regândim modelul. Mai problematică însă este situația în care factorii reziduali dintr-o regresie liniară corect conceptualizată apar cu un tipar nealeatoriu. Aceștia ar putea să nu aibă o variație constantă (cunoscută și sub numele de heteroscedasticitate, având de exemplu tendința să crească sau
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
subiectivă: păreri, atitudini, reprezentări sociale. Un loc aparte ocupă În cadrul lucrării analiza relațiilor dintre femei și bărbați, atât În sfera privată, familială, cât și În cadrul formal al locurilor de muncă. Astfel, abordarea care se Înscrie În mai larga tematică a „problematicii gender” devine un domeniu de interes major pentru William Parish, care semnează capitole referitoare la caracterul genizat al vieții private Împreună cu alți doi autori, Sarah Busse, și respectiv James Farrer (Tang și Parish, 2000, 209-272). Motivul pentru care autorii ajung
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mod diferit datorită caracteristicilor personale ale copiilor și experiențelor vieții de zi cu zi. Pe de altă parte, violența media „satisface următoarele nevoi”: „compensează propriile frustrări și deficite În zonele cu probleme, le dau fiori copiilor din mediile mai puțin problematice” (Groebel, 1998a). Pentru băieți, ea creează modele atractive care pot fi urmate În viața zilnică. Rezultatele, de altfel, ,,demonstrează omniprezența televiziunii În mediul urban, semiurban și În zonele rurale electrificate ale lumii. Majoritatea copiilor de pe glob par să petreacă o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reclamă (...) un apel la memoria colectivă” (p. 7). Și, desigur, subiectivismul este inerent percepției și memoriei imediate, cu atât mai mult memoriei istorice. S-a spus, desigur, că, dacă victimele au dreptul la memorie, agresorii au obligația la aceasta. Partea problematică a unui asemenea tablou constă În faptul că, oarecum la fel ca În cazul asumării reușitei și eșecului, suportarea agresiunii (mai ales când aceasta are proporțiile Holocaustului) Își cunoaște mai degrabă „părinții” decât agresiunea propriu-zisă. Știm cine au fost victimele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
efracție, Într-un spațiu care nu-i este destinat, obstrucționând și Împiedicând funcționarea unui organism, blocându-l În evoluția sa. Grupurile de discuție, animate de un analist exterior, sunt organizate pentru a examina evoluția unei misiuni instituționale, elucidarea unor situații problematice și se organizează cu participarea benevolă a unor membri dintr-o instituție. În asemenea spații sociale de analiză constructivă se pot lansa persoane care pun sub semnul Îndoielii orice inițiativă, care seamănă Îndoială, provoacă suspiciune, dezbină, induc sentimente de insecuritate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
operei istratiene se constituie într-un demers critic circular, care, pornind de la comentariul de sorginte structuralistă - concretizat în identificarea de „structuri textuale” și „extratextuale” - și ajungând la viziuni critice de ansamblu, urmărește să descifreze „sensurile interioare” ale operei, acel „nucleu problematic” ce se regăsește în toate scrierile lui Istrati, indiferent de tematica abordată. Iar acest nucleu este inadaptarea, incapacitatea eroilor istratieni, fie că este vorba de Moș Anghel sau de personajele din ciclul haiducilor, de a se înscrie cu succes în
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
prezență - absență”, precum în versul „Nu e nimic și totuși e...”. Tentativa autoarei este una rară, încercată de puțini cercetători, de a descrie poetica implicită ca proiecție verbală a intuiției ireprezentabilului. Volumul Jurnal hermeneutic (1997) continuă cercetarea eminescologică din perspectiva problematicii poetice și socio-politice, căutând o înțelegere a lui Eminescu nu pe principii estetice sau retorice, ci prin „comprehensiune”, cum consideră P.-M. să opereze cu „sentimentul participativ”, adică printr-o aprofundare empatică. Pentru autoare, a-l înțelege pe Eminescu înseamnă
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
, Else (24.I.1889, Praga - 18.XII.1983, Ottmaring, Germania), traducătoare. K. a publicat în 1972 un volum de amintiri, Kindheit und Jugend im alten Prag, conținând relatări despre familia sa (tatăl, o fire problematică, se ocupa cu tranzacțiuni comerciale, iar mama ținuse un atelier de modă pentru copii), despre formația ei (a urmat cursurile unei școli de comerț), ca și despre participarea ei, ca novice, cu sfiala caracteristică și deplin entuziasm, la viața literară
KORNIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287721_a_289050]
-
congruentă cu ea; e) pentru a da seamă de noua tranziție din spațiul modernității, sociologia însăși trebuie să-și înnoiască aparatul conceptual și interpretativ pentru a redeveni o componentă importantă a reflexivității modernității actuale. Abordarea propusă Abordarea teoretică a acestei problematici este una de macrosociologie istorică și microsociologie centrată pe individualizare. Este orientată macrosociologic în măsura în care referința analitică principală este reprezentată de „societate” ca întreg; este istorică întrucât are în vedere schimbări sau transformări de durată lungă. La intersecția dintre societate și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
insecuritatea și riscurile subiective asociate au instituit noua „stare existențială” de a fi individual ca individualitate. Valorile și regulile considerate ca fiind date, de la sine înțelese și probate „tradițional” devin „virtualizate”, cum ar spune Habermas, adică validitatea lor implicită devine problematică și chestionată, solicită permanent reflecția pentru fundamentarea unui curs al acțiunii. Solicitând tot mai mult reflecțiile individuale, modernitatea a devenit astfel tot mai reflexivă. Să considerăm și cum se referă cei doi autori la ideea iluministă a „cuceririi și stăpânirii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
structurile sociale și capabilă de revelarea unui sistem integrat de valori. Dimpotrivă, fiecare individ poartă propriul stoc de memorie socială și manifestă propriul sistem de interpretare subiectivă prin care conferă un sens evenimentelor trăite sau asistate. Ceea ce este și rămâne problematic este modul de generare a acestui sens în condiții de confruntare a sinelui individual cu incertitudini ale socialului și ale vieții. În căutarea sensului mișcării sociale exterioare, individul se caută și pe sine, se interoghează cu privire la propria identitate, se confruntă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]