11,153 matches
-
prezenței legi nu beneficiază persoanele care au organizat, instigat sau au luptat, prin orice mod, împotriva Revoluției din decembrie 1989, precum și urmașii acestora. 17. Articolul 12 se completează cu următorul text: "De asemenea, va asigura răniților revoluției resursele valutare pentru procurarea de proteze necesare acestei categorii de persoane." 18. La litera A, alineatul 1 din anexă, după liniuța a doua se introduce următorul text: "- cîte un reprezentant al asociațiilor revoluționarilor și urmașilor acestora, legal constituite pînă la data de 30 aprilie
LEGE Nr. 43 din 20 iunie 1991 privind modificarea şi completarea Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, precum şi răniţilor din timpul Revoluţiei din decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107557_a_108886]
-
Ministerului Sănătății constituirea, pentru anul 1991, a unui fond special în suma de 9,9 miliarde lei, pentru completarea resurselor bugetare care au fost majorate cu suma de 3,0 miliarde lei prin indexare, în vederea acoperirii integrale a cheltuielilor necesare procurării medicamentelor și materialelor sanitare, întreținerii și funcționarii unităților, inclusiv cheltuieli de personal, reparațiilor curente și capitale, achiziționării de echipament și obiecte de inventar, dotări, precum și finanțarea altor cheltuieli ale unităților sanitare. Articolul 2 Fondul special se constituie din excedentul de
LEGE Nr. 66 din 1 noiembrie 1991 pentru constituirea şi utilizarea fondului special, pe anul 1991, la Ministerul Sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107596_a_108925]
-
de a săvârși oricare din aceste fapte; c) trădarea prin ajutarea inamicului; ... d) acțiunile armate sau orice alte acțiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat; ... e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, procurarea ori deținerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum și divulgarea secretelor de stat sau neglijența în păstrarea acestora; ... f
LEGE nr. 51 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind securitatea naţională a României**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107569_a_108898]
-
coordonarea proiectului, supervizare și implementare, inclusiv furnizarea de computere și materiale adiacente. * Proiectul se estimează a fi terminat pînă în luna iunie (30) 1994. Anexă 3 Schemă de amortizare La 15 septembrie 2006 9.000.000 Anexă 4 Servicii de procurare și consultanță Secțiunea 1 Procurarea de bunuri Partea A: Licitația internațională competitivă 1. Exceptînd cele prevăzute în partea B a acestui text, bunurile vor fi procurate prin contractele adjudecate în concordanță cu procedurile stabilite în secțiunile 1 și 2 din
LEGE Nr. 57 din 1 august 1991 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107580_a_108909]
-
inclusiv furnizarea de computere și materiale adiacente. * Proiectul se estimează a fi terminat pînă în luna iunie (30) 1994. Anexă 3 Schemă de amortizare La 15 septembrie 2006 9.000.000 Anexă 4 Servicii de procurare și consultanță Secțiunea 1 Procurarea de bunuri Partea A: Licitația internațională competitivă 1. Exceptînd cele prevăzute în partea B a acestui text, bunurile vor fi procurate prin contractele adjudecate în concordanță cu procedurile stabilite în secțiunile 1 și 2 din "Ghidul pentru achiziții de bunuri
LEGE Nr. 57 din 1 august 1991 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107580_a_108909]
-
AID", publicat de Bancă în luna mai 1985. 2. Pe masura posibilităților practice, contractele pentru bunuri vor fi grupate pe pachete de licitații estimate la un cost echivalînd cu 300.000 $ sau mai mult, fiecare. Partea B: Alte proceduri de procurare 1. Contractele pentru bunuri estimate la un cost echivalent cu 300.000 $ sau mai puțin pe contract, pînă la o sumă globală ce nu va depăși echivalentul de 33.000.000 $, pot fi procurate prin contracte adjudecate pe baza comparării
LEGE Nr. 57 din 1 august 1991 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107580_a_108909]
-
7.500.000 $ - pot fi procurate prin contracte pe baza comparării cotațiilor de preț obținute de la cel puțin trei furnizori din cel puțin două țări eligibile diferite, în concordanță cu ghidul și cu procedurile acceptabile pentru Bancă. 3. Contractele pentru procurarea de piese originale sau articole solicitate pentru standardizare pot fi adjudecate după negocieri cu furnizorii, cu aprobarea prealabilă a Băncii, în conformitate cu procedura uzitata. Partea C: Analiza de către Bancă a deciziilor de procurare 1. Revederea invitațiilor la licitație și a adjudecărilor
LEGE Nr. 57 din 1 august 1991 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107580_a_108909]
-
cu procedurile acceptabile pentru Bancă. 3. Contractele pentru procurarea de piese originale sau articole solicitate pentru standardizare pot fi adjudecate după negocieri cu furnizorii, cu aprobarea prealabilă a Băncii, în conformitate cu procedura uzitata. Partea C: Analiza de către Bancă a deciziilor de procurare 1. Revederea invitațiilor la licitație și a adjudecărilor propuse, precum și a contractelor finale: (a) În privința fiecărui contract estimat la 300.000 $ sau mai mult, vor fi aplicate procedurile stabilite în paragrafele 2 și 4 din Apendixul 1 al ghidului. Acolo
LEGE Nr. 57 din 1 august 1991 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107580_a_108909]
-
complex de acțiuni, îmbinate între ele, dar cu caracteristici specifice: paza publică, prevenire, restabilirea ordinii, reprimare și informare. Eugen Bianu a considerat că funcția polițienească cuprinde „supravegherea și menținerea ordinei și siguranței publice, ocrotirea drepturilor individuale și ale grupărilor sociale, procurarea, descoperirea și instrumentarea infracțiunilor, înlăturarea stărilor sau faptelor polițial-potrivnice, restabilind ordinea legală”. Paza publică reprezenta o activitate zilnică și consta în paza ordinei publice, ocrotirea drepturilor individuale și ale grupărilor sociale. Acțiunea de prevenire era „adevărata higienă a ordinei publice
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe categorii; d) tehnica controlului capacității și fidelității informatorilor; e) tehnica transmiterii informațiilor în general și în cazuri speciale; f) tehnica supravegherii și observării. 5. Tehnica educației și instruirii profesionale a funcționarilor. Activitatea de informare, cu tot ce cuprinde aceasta - procurarea informației, verificarea și exploatarea ei, modul de recrutare a informatorilor, calitățile polițistului ș.a. - sunt analizate de Eugen Bianu într-un capitol separat, intitulat Orientarea. El a apreciat că „valoarea informației variază și depinde de măsura în care ea corespunde condițiilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
c) totalitatea - măsura în care informația este completă sau incompletă; d) oportunitatea - furnizarea la timp a informației pentru a fi de un real folos. Fiecare autoritate polițienească era datoare să aibă un serviciu informativ cât mai bine organizat, în scopul procurării unor date de interes în domeniul activității preventive și represive a Poliției. Un serviciu informativ avea două direcții principale de acțiune: culegerea de informații privitoare la interesul spectrului de activitate specific, respectiv informațiile care interesează alte ramuri de serviciu și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
statului. Ministerul Apărării Naționale, Marele Stat Major, Secția a II-a, a emis Noțiuni generale asupra activității informative și subversive, în care se prezentau activitățile nocive depuse de spioni, propagandiști, teroriști și agenți de sabotaj. Spionajul era definit ca fiind „procurarea de informații privitoare la situația militară, politică și economică” și, lucru interesant, se executa permanent pe timp de pace, lua amploare pe timpul tensiunilor diplomatice și „se dezvoltă la maximum cu începere din ziua mobilizării”. În continuare, normele prevedeau mijloacele folosite
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
reorganizat și s-a mai deschis o filială la Adrianopol. Cei doi șefi - Mann și Koiluko - se subordonau filialei locale a G.P.U. și acționau împotriva Greciei și Bulgariei. În plus, ei aveau în sarcini desfășurarea acțiunilor de propagandă și procurarea de arme pentru comuniștii din Bulgaria, România și Grecia. La acestea se adăugau promovarea legăturilor cu comitetul turco-rus din Constantinopol și cu comitetul trac, condus de Fuad-Pașa, îndreptat contra guvernelor de la Sofia și Atena. Ultimul birou al secțiunii se afla
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Propaganda D.R.O. trebuia să producă în România ample mișcări sociale, chiar anarhie dacă era posibil, scopul fiind „să grăbească prăbușirea sistemului social în ființă” și odată cu aceasta să anexeze Dobrogea la statul bulgar. A doua secțiune se ocupa cu procurarea de informații politico-militare, agenții recrutați din Cadrilater fiind dirijați să acționeze pentru a forma rețele informative pe întreg teritoriul românesc (o astfel de organizație a fost descoperită în 1932 la Poșta Centrală din București). Deși oficial ilegală în Bulgaria, D.R.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
care l-a numit în fruntea grupei de spionaj din Brăila, punându-l în contact cu alți agenți pe care îi avea în zonă. Informatorul a primit numele conspirativ Crot și a devenit șeful grupului comunist „Iaceica”, obiectivele sale fiind procurarea de informații militare din județele Brăila și Galați, precum și propaganda printre locuitori, mai ales în mediul rural și muncitoresc. În perioada 5-19 decembrie 1926, Ceadar a fost plecat la Chișinău, pentru a aduce instrucțiuni, bani și materiale de propagandă. La
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
împiedicarea serviciului de informații și spionaj practicat de armatele străine” pe teritoriul național. Din punct de vedere al organizării, Biroul 1 se ocupa cu studiul armatelor străine și al obținerii de informații directe, în timp ce Biroul 2 avea misiuni legate de procurarea de informații secrete din străinătate și studiul teatrelor de operații, precum și de desfășurarea acțiunilor de contraspionaj. Nu în ultimul rând, pregătirea profesională a personalului care să activeze, în caz de nevoie, în comunitatea informativă era o altă misiune importantă a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
menținerea lanțului evolutiv al acestora, bazat pe axul căutare - transmitere - interpretare - exploatare - difuzare. Importanța obținerii datelor de interes prin organe speciale a schimbat ierarhia de până atunci, acestea devenind „elemente de conducere” cu următoare însărcinări: - organizarea și conducerea acțiunilor de procurare a informațiilor necesare comandamentului; - studiul și interpretarea informațiilor primite; - exploatarea și difuzarea informațiilor. Principala sursă de obținere de date pe teren era Centrul de Informații, alcătuit din „reunirea” vectorilor informativi militari (diviziune, secție, birou) cu reprezentanți din celelalte organe de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
condus de căpitan Gaspar Iosif, cu sarcina de a recruta, iniția și trimite oameni „pentru culegeri de informații”. Aceștia trebuiau să găsească corespondenți și oameni de legătură din România care să-i pună în contact cu surse umane pretabile la procurarea de materiale informative. - Biroul D (defensiv), condus de căpitanul Nagel Iosif, avea menirea de a cerceta, investiga și descoperi persoanele care veneau din România în Ungaria, fie cu misiuni informative, fie ca posibile ținte de recrutat în atingerea obiectivelor trasate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
larg, fapt pentru care s-a ordonat confiscarea acesteia „de oriunde s-ar găsi” pe teritoriul rural; ziaristul Ioan Vlad, proprietarul revistei „Globul Pământesc”, corespondent al unor reviste maghiare și apropiat de Frontul Românesc, „tratează” cu partidul „Totul pentru Țară” procurarea de arme cu aer comprimat și arme de foc, fapt care trebuia documentat; în urma unei percheziții domiciliare la un legionar a fost descoperit un alfabet morse și un cifru convențional utilizat în corespondența cu alți membri ai mișcării. Serviciul Jandarmeriei
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
fost intrarea în vigoare a primului Regulament de organizare și funcționare, la 20 aprilie 1934. Articolul 1 a precizat că Serviciul Secret reprezintă organul tehnic al Secției a II-a Informații, iar articolul următor a menționat obiectivul primordial al instituției: procurarea de informații interne și externe cu caracter general pentru Ministerul Apărării Naționale „atât în timp de război, cât și în timp de pace”. Actul normativ a permis organizarea și încadrarea cu personal civil și militar, pe care avea dreptul să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
este interesat să obțină anumite date „neprecupețind” nici eforturi financiare și nici numărul de agenți pierduți în asemenea acțiuni. Interesul Moscovei s-a manifestat asupra cunoașterii topografiei centrelor urbane din Dobrogea, identificarea depozitelor de muniții, a infrastructurii feroviare și a procurării de epoleți cu grade inferioare și superioare din toate categoriile de forțe armate române. La 25 iunie 1940 Secția a II-a a informat Marele Stat Major despre „ferma convingere” că unul din punctele Pactului de neagresiune germano-sovietic îl reprezintă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a II-a către Corpul de Jandarmi, întrucât cererile adresate de comandamentele militare la formațiunile de jandarmi „îngreunează” activitatea acestora „absorbindu-le” într-o muncă birocratică. Pentru remedierea acestei probleme Marele Stat Major a propus introducerea unei matrici simple pentru procurarea datelor utile din teritoriul marilor unități: - direct, de la organul de poliție sau jandarmerie aflat în aria comandamentului militar respectiv; - indirect, prin Biroul Statistic Militar răspunzător de întreaga zonă contrainformativă și prin Buletinul Informativ zilnic al Marelui Stat Major. Pentru o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ungar la adresa unor obiective din România. Centrele informative ungare din teritoriul cedat au angrenat refugiații maghiari din România sau au constrâns diverși cetățeni români cu funcții în administrația locală să furnizeze date necesare Centralei de la Budapesta. Obiectivele principale au fost procurarea de date/schițe referitoare la organizarea armatei, depozite militare, măsuri și echipamente de apărare antiaeriană, identificarea aerodromurilor, înzestrarea și dispozitivul unităților de artilerie, evenimentele de la granița româno-bulgară și româno-sovietică etc. Prin măsurile contrainformative derulate la jumătatea anului 1941, au fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
multe birouri la nivel de secție, astfel încât numărul acestora a ajuns la 12, toate fiind coordonate de un aparat central. Într-un material remis Cabinetului Militar al Conducătorului Statului (30 septembrie 1942), au fost punctate principalele misiuni ale organelor S.S.I.: procurarea de informații, acțiuni contrainformative și comunicarea datelor informative către beneficiari. Alături de directorul general a apărut și funcția de director general adjunct, ocupată succesiv de locotenent-colonel Gh. Ștefănescu (1940-1941), colonel Radu Korne (1942), colonel Ioan Lissievici (din septembrie 1943) și maior
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
studii politico-economico-financiare) - V. Scărlătescu; -Secția III (cultură, propagandă, contrapropagandă) - Gh. Popa; -Biroul IV (adjuntatura) - cpt. Fortunescu. Sarcinile noii structuri au fost rezumate astfel: 1. Coordonează și centralizează acțiunea informativă de Stat asupra problemelor interne și externe. 2. Coordonează acțiunea de procurare a materialului documentar și a studiilor privitoare la problemele ce interesează conducerea Statului. 3. Coordonează acțiunea contrainformativă a organelor de Stat cu privire la ordinea internă și siguranța Statului. La conducere a fost numit generalul Traian Teofil Grigorescu, fiul generalului Eremia Grigorescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]