82,689 matches
-
administrațiilor De la gulag la glocalizare EDITURA JUNIMEA IAȘI 2010 CUVÎNT ÎNAINTE Lucrarea de față se adresează studenților și masteranzilor în științe administrative, economie, drept, științe politice, practicienilor din administrația publică, precum și tuturor celor interesați în problematica sectorului public al economiei: producerea și gestiunea bunurilor și serviciilor publice, domeniile intervenției Statului în economie, proporțiile acestei intervenții, instrumentele, obiectivele, actorii ș.a.m.d. Am încercat o tratare cît mai neutră din punct de vedere politic, sau ideologic, deși acesta nu este un lucru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
folosesc unui individ, folosesc de fapt tuturor. Faptul că o navă în plus utilizează farul respectiv nu antrenează o creștere a costului de producție (costul marginal este zero, egal cu prețul de echilibru). Statul trebuie să intervină și să finanțeze producerea de bunuri și servicii colective prin intermediul prelevărilor obligatorii. Efectele externe reprezintă consecințele pozitive sau negative ale activității unui agent economic asupra altor agenți, neluate în seamă de mecanismele de piață. Există efecte pozitive atunci cînd, de exemplu, albinele unui apicultor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a) în sens larg, sectorul public cuprinde toate funcțiile Statu-lui, accepțiune susținută de autori importanți, ca Paul Samuelsom, Richard Lipsey, Stanley Fisher, George Stiegler, Joseph Stiglitz ș.a.; b) în sens restrîns, sectorul public cuprinde totalitatea activităților ce au ca scop producerea de bunuri și servicii publice, abordare caracteristică unor ramuri mai recente ale științei economice. Potrivit acestei abordări există, la rîndul lor, două categorii de între-prinderi publice: o primă categorie este formată din întreprinderile de drept privat, al căror capital este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
decît venitul național". Partea cheltuielilor publice (Stat + colectivități locale + asigurări sociale) în P.I.B. s-a mărit de 5 ori între 1880 și 1980. Creșterea industrializării a antrenat o sporită activitate legislativă a Statului, o mai mare participare a acestuia la producerea și la furnizarea de servicii economice și sociale. 1.3.1.2. Rațiuni istorice Acestea au fost determinante. Secolul al XX-lea, de pildă, a cunoscut două războaie mondiale. La ieșirea din acestea, ponderea economică a Statului a crescut. Pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
impuls, sporind cheltuielile publice, reducînd impozitele sau scăzînd ratele dobîn-zilor. Obiectivul este ocuparea deplină a mîinii de lucru. b) Funcțiile economice ale Statului. Robert Musgrave distinge trei funcții economice ale Statului: o funcție de producție: Statul trebuie să preia în sarcină producerea bunurilor colective (educație, sănătate, apărare, politică ș.a.); o funcție de reglare, de stabilizare a activității economice. Statul trebuie, cu ajutorul politicii sale economice, să asigure creșterea economică, opunîndu-se tendințelor inflaționiste și recesioniste ale conjuncturii; o funcție de redistribuire a veniturilor, cu scopul menținerii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu există atunci cînd producția este asigurată de o intreprindere privată. 1.3.2. Statul producător. Sectorul public Piața nu poate asigura producția optimală a unei categorii particulare de bunuri: bunurile colective. Prin urmare, nu este necesară intervenția Statului pentru producerea acestei categorii de bunuri atunci cînd: 1) consumul unui bun este indivizibil (de exemplu, apărarea națională). Nu poate fi exclus un agent ce n-ar putea plăti, de unde necesitatea unei producții publice finanțate prin impozit ; 2) există efecte externe: dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cuprinde toate funcțiile Statului. Paul Samuelson, Richard Lipsey, Stanley Fisher, George Stiegler, Joseph Stiglitz și mulți alți economiști remarcabili ai perioadei postbelice conferă o accepțiune largă sectorului public; În sens restrictiv, sectorul public constituie totalitatea activităților ce au ca scop producerea bunurilor și serviciilor publice. Această din urmă abordare este caracteristică unor ramuri mai recente ale științei economice, cum ar fi economia serviciilor publice, economia managerială, economia dezvoltării ș.a. Indiferent de modul în care înțelegem sectorul public, apar pro-bleme de proporție
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
autori împart serviciile publice în: Servicii administrative generale (apărarea, ordinea publică, siguranța națională, justiția, protecția mediului ș.a.); Servicii sociale (asistența socială, asigurările sociale, locuințe ș.a.); Servicii intelectuale (învățământul, cultura și arta, cercetarea științifică, asistență medicală, relații publice ș.a.); Servicii economice (producerea și distribuția energiei electrice, a energiei termice, a gazelor naturale, transportul (aerian, urban, feroviar) și telecomunicațiile, alimentare cu apă, canalizare, epurare, poștă ș.a.). Nu există un model imuabil în privința organizării serviciilor publice, mai ales în privința celor economice, situația diferă de la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mult mai utilă încredințarea activităților către sectorul privat, care asigură quat erat demonstrandum și o eficiență superioară. Descentralizarea mai poate prezenta un avantaj major pentru o societate și anume competiția între comunități, pe care o stimulează, cu referință specială la producerea/furnizarea de bunuri și servicii publice. Astfel, autoritățile locale adoptă, vrînd-nevrînd, logica piețelor, în încercarea de a obține costuri cît mai mici și efecte cît mai mari. Această competiție poate stimula acordarea de facilități fiscale și alte elemente de atractivitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
consideră că așa cum concurența între firme produce eficiență și descentralizarea și competiția între unități descentralizate are rezultate pozitive, mai ales în condițiile mobilității crescînde a capitalurilor, informațiilor și persoanelor. Descentralizarea crește responsabilitatea autorităților locale și obligă la inovații în organizarea producerii și furnizării bunurilor publice, la performanțe manageriale superioare, la stăpînirea costurilor, profita-bilizarea activităților și efectuarea investițiilor necesare în infrastructură. Astfel, crește rolul regiunilor în organizarea economico socială și se produc mutații semnificative ale frontierelor economice în mai toate zonele lumii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
prețuri, ocupare, economii, investiții, venituri etc. În termenii lui Keynes și Pareto, eficiența se referă la funcționarea alocativă a unei economii, ca întreg, și a piețelor specifice. Ea se ocupă de alocarea factorilor de producție insuficienți (munca, capitalul, pămîntul), pentru producerea de bunuri necesare satisfacerii consumatorilor. Conceptul de eficiență alocativă își are originea în noțiunea de utilitarism prezentată mai sus, căpătînd un caracter formal elaborat mai întîi în școala neoclasică (Pareto) și apoi la Keynes. 5) Diagrama lui Pareto. Este un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
plătească un impozit egal cu beneficiul marginal adus lui de bunul finanțat prin intermediul sectorului public. Există foarte multe cazuri de finanțări mixte, public-privat. În astfel de situații apar alte întrebări: Care ar trebui să fie ponderea fondurilor guvernamentale în finanțarea producerii de bunuri publice sau mixte? Cine ar trebui să furnizeze bunurile publice sau mixte: guvernul, sectorul privat, asociațiile voluntare, sau toate împreună? Nu există răspunsuri tip la aceste întrebări, soluții aplicabile erga omnes, ci o întreagă paletă de variante posibile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
întreprinderile publice au cunoscut un avînt deosebit după al Doilea Război Mondial, pe fondul dominației doctrinei keynesiane și au avut ca scop declarat protejarea ramurilor strategice, ocuparea cvasideplină a mîinii de lucru, stabilitatea macroeconomică, eficiența economică și echitatea socială, prin producerea și furnizarea de bunuri și servicii publice de calitate. Atît în țările occidentale distruse de război cît și în țările în curs de dezvoltare, emergența sectorului public a avut drept scop principal realizarea unui demaraj global al mașinii economice, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
nu trebuie și nu pot fi integral și sistematic eliminate. Cum a arătat autorul american, un cost social poate într-adevăr să fie compensat, deci suprimat, dacă drepturile de proprietate sunt respectate. Chiar în absența compensării, activitatea aflată la originea producerii efectelor externe poate de asemenea să procure un venit adițional comunității, iar acesta poate fi superior pierderii produse unora. Dacă, de pildă, dezvoltarea unui mod de transport conduce la degradarea cifrei de afaceri a agricultorilor, datorită incendiilor provocate de scînteile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
importanță descrescătoare. Astfel, atunci cînd ne propunem să luptăm împotriva conducerii automobilului sub influența alcoolului, ne vom confrunta cu diferite criterii, cum ar fi: mai întîi, știm că 40% dintre accidente sunt făcute de șoferi aflați sub influența alcoolului. Dar producerea de băuturi alcoolizate creează locuri de muncă și posibilități de export. A interzice pur și simplu producerea și consumul de alcool ar avea efecte directe catastrofale, fără a mai socoti efectele indirecte, cum au fost cele constatate în Statele Unite sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
confrunta cu diferite criterii, cum ar fi: mai întîi, știm că 40% dintre accidente sunt făcute de șoferi aflați sub influența alcoolului. Dar producerea de băuturi alcoolizate creează locuri de muncă și posibilități de export. A interzice pur și simplu producerea și consumul de alcool ar avea efecte directe catastrofale, fără a mai socoti efectele indirecte, cum au fost cele constatate în Statele Unite sau în Rusia în perioadele de prohibiție. Piața neagră va prinde avînt, îmbogățindu-I pe infractori, iar un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este lipsit de grave insuficiențe, mai cu seamă cel hiperdezvoltat. În plus, obiectivele firmelor private nu sunt în mod necesar în conflict cu cele ale politicilor economice ale Statului sau ale comunităților locale. Apoi, trebuie operată și înțeleasă distincția dintre producerea bunurilor și serviciilor publice, furnizarea acestora și finanțarea lor. Guvernul poate și trebuie să acționeze preponderent prin mijloace indirecte (politici fiscale, monetare, vamale etc.), corectînd imperfecțiunile pieței fără a introduce alte imperfecțiuni, uneori mai grave. În baza acestor considerații, tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
important în generarea și creșterea lor următoarele: 1) Modificările în cererea de bunuri și servicii. La rîndul lor, acestea pot fi determinate, de prețurile bunurilor și serviciilor din sectorul privat, venitul contribuabililor, rata fiscalității ș.a. 2) Modificările în acțiunile de producere a bunurilor și serviciilor publice. Se referă, în principal, la modificările tehnologice, care produc modificări sub aspectul eficienței, ca și în raportul dintre bunurile private și cele publice; 3) Modificările în numărul, structura și densitatea populației; 4) Modificări în calitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ele vor servi tuturor, atît celor care plătesc cît și celor care nu plătesc. În consecință, un producător privat neavînd puterea de a cons-trînge alți agenți prin forță, toată lumea va declina pretențiile sale și va aștepta ca alții să plătească producerea serviciului respectiv. Astfel, de exemplu, deși majoritatea indivizilor preferă să locuiască într-o țară care dispune de o bună apărare națională și nu într-una slabă sau lipsită de apărare, fiecare se declară antimilitarist și refuză să plătească atunci cînd
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
optimizarea spațială a dezvoltării regionale și creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene. Obiectivele unui astfel de demers ar fi: diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate și pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întîrziată) și preîntîmpinarea producerii de noi dezechilibre; îndeplinirea criteriilor de integrare în structurile Uniunii Europene și de acces la instrumentele financiare de asistență pentru țările membre (fondurile structurale și de coeziune): Principiile ce trebuie să stea la baza elaborării și aplicării politicilor de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Choice, Monetarismul, Libert arianismul, Economia ofertei), care au produs o puternică undă de liberalizare a economiei, dezetatizare și dereglementare. Sectorul public a început să-și inspire gestiunea din cea a firmelor private, iar concurența și-a făcut loc și în producerea și furnizarea serviciilor publice. Astfel, s-au redefinit politicile publice, resursele financiare au că-pătat alte orientări, iar descentralizata structură fiscală trebuie să cu-prindă venituri ușor previzibile. Cu ea, și autonomia locală și-a reintrat în drepturi. Finanțele publice locale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
vor elibera cărți electronice de identitate, acestea devenind unul dintre documentele de călătorie pe baza căruia cetățenii români se pot deplasa în statele membre ale Uniunii Europene. În preambulul OUG, Guvernul menționează ca această măsură este necesara întrucât se impune producerea unor acte de identitate sigure, evitându-se, în acest fel, utilizarea de documente de identitate false sau falsificate. Concret, datele personale care se înscriu pe cartea electronică de identitate, în format tipărit, vor fi cele care apar și în cărțile
Românii vor utiliza un nou act de identitate din 2013 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80533_a_81858]
-
La articolul 1, după litera b) se introduce litera b^1), cu următorul cuprins: "b^1) Centrală pentru legume și fructe, cu sediul în municipiul București, în subordinea Ministerului Industriei Alimentare și al Achiziționării Produselor Agricole, prin preluarea activității de producere, contractare și achiziționare a legumelor și fructelor, de producere a semiconservelor și sucurilor de la Ministerul Comerțului Interior;" 2. Anexă nr. 1 prevăzută la art. 2 se completează potrivit anexei nr. 1. 3. Anexă nr. 2 prevăzută la art. 2 va
DECRET nr. 115 din 8 aprilie 1986 privind îmbunătăţirea activităţii de contractare, achizitionare şi desfacere a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106697_a_108026]
-
b^1), cu următorul cuprins: "b^1) Centrală pentru legume și fructe, cu sediul în municipiul București, în subordinea Ministerului Industriei Alimentare și al Achiziționării Produselor Agricole, prin preluarea activității de producere, contractare și achiziționare a legumelor și fructelor, de producere a semiconservelor și sucurilor de la Ministerul Comerțului Interior;" 2. Anexă nr. 1 prevăzută la art. 2 se completează potrivit anexei nr. 1. 3. Anexă nr. 2 prevăzută la art. 2 va avea cuprinsul prevăzut în anexa nr. 2 *. 4. După
DECRET nr. 115 din 8 aprilie 1986 privind îmbunătăţirea activităţii de contractare, achizitionare şi desfacere a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106697_a_108026]
-
Anexele nr. 1-17 fac parte integrantă din prezentul decret. Articolul 14 Prevederile prezentului decret, cu excepția celor de la art. V, se aplică începînd cu data de 31 martie 1986. Anexă 1 OBIECTUL DE ACTIVITATE al centralelor industriale și al Trustului pentru producerea conservelor și sucurilor Anexă 4 LISTA unităților din subordinea Centralei pentru legume și fructe Anexă 7 LISTA întreprinderilor pentru legume și fructe care trec la Ministerul Industriei Alimentare și al Achiziționării Produselor Agricole Anexă 9 ÎNTREPRINDERILE COMERCIALE DE STAT PENTRU
DECRET nr. 115 din 8 aprilie 1986 privind îmbunătăţirea activităţii de contractare, achizitionare şi desfacere a legumelor şi fructelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106697_a_108026]