1,932 matches
-
parte Bosch era deosebit de bine struc‑ turată și era implicată în majoritatea activităților culturale din oraș. Lucrările lui Bosch au fost foar‑ te apreciate în timpul vieții sale; ele reprezentau obiectul unei admirații ieșite din comun în Spania, CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 134 unde se află și astăzi câteva dintre lucrările sale. Picturile lui Bosch alcătuiesc o lume în sine: scenele lor de un fantastic grotesc, sunt lucrate până la cel mai amănunțit detaliu și abundă în creaturi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
artistul studiase la Veneția. Cei patru ucenici sunt reprezentanții a patru vârste și temperamente diferite. În ei se împletesc tradi‑ 32 Salvador Dali - pictor spaniol, originar din provincia Catalonia, reprezentant de seamă al curentului suprarealist din artă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 135 ția artistică de la Nord de Alpi cu grandioasa tradiție clasică a antichității și a Renașterii italiene. Artiștii pe care i‑am amintit în această lu‑ crare se caracterizează prin patos și grandoare. După ei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și de sărăcie, Rembrandt nu a fost geniul solitar și de neînțeles al epocii sale. 33 Agostino Carracci (1557‑1602) - pictor și artist grafic italian. 34 Jacques Élie Faure - istoric de artă și eseist de origine franceză. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 136 În atelierul său pictează numeroase tablouri dintre care, de departe se re‑ marcă tabloul care reprezintă Întoarcerea fiului risipitor: este unul dintre ulti‑ mele tablouri realizate de maestru și poate opera cea mai cunoscută
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
este și cazul lui Bellini Giovanni (1431‑1516), unde se vede clar că atitudinea lui față de culoare era foarte di‑ ferită de cea a florentinilor. 35 Muzeul Muzeelor, Editura Litera, București 2009, 30‑31. Întoarcerea fiului risipitor CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 137 5. Obiectivitatea frumosului și definiții noi ale artei secolului al XI‑lea Estetica modernă susține că frumosul este o creație liberă, ficțională și subiectivă. Împotriva acestor determinări false se poate arăta că frumosul în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
să fie văzută după cum afirmă Heidegger în pura sa subzistență de sine ca operă 37. 36 p. Balahur, Problematologie și comunicare, Ed. Performantica, Iași 2006, 251. 37 m: heiDegger, Originea operei de artă, Ed. Univers, 1982, 54. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 138 Mulți creștini cu nostalgii ale creștinismului originar susțin că Renașterea a fost începutul decadenței. La fel există și teoreticieni ai artei care văd mo‑ dernitatea începând paradoxal cu Renașterea. Situația pare foarte similară cu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o interpretează și o traduce în materia sensibilă proprie fiecărei arte (auditive, vizuale sau tactile). Formula este însă înșelă‑ 38 Clement Greenberg (1909‑1994) - eseist american, în principal un critic de artă strâns legat de arta modernă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 139 toare - în realitate imaginația este aici vicariantă 39, nu spontană. Ceea ce elogiem este erupția prin imaginație a inspirației nu spontaneitatea asocia‑ tiv‑recombinativă a imaginației pentru ea însăși. Crearea lui Adam spre exemplu, pentru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
ecoul acestui mister al creației la care Dum‑ nezeu, singurul creator al tuturor lucrurilor a voit într‑un oarecare mod să vă asocieze. 39 Vicariantă - care poate fi substituită. 40 Gen 1,28. 41 Gen 1,31. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 140 Prin această scrisoare Sfântul Părinte a voit să se plaseze pe calea dialogu‑ lui bisericii cu artiștii care în cei două mii de ani de istorie nu s‑a întrerupt niciodată: este vorba despre un
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dezvăluie și propria personalitate. În artă el își găsește o nouă dimensiune și o posibilitate de exprimare pentru creșterea spirituală. Prin lucrările realizate, artistul vorbește și comunică cu ceilalți din jur. De aceea, istoria artei nu este CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 141 numai istoria lucrărilor dar și istoria oamenilor și exprimarea frumosului. Tema frumosului este definitorie pentru un discurs despre artă. Ea a apărut deja când am evidențiat privirea plină de satisfacție a lui Dumnezeu în fața
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
profane, Paris 1965, trad. rom. Sacrul și profanul, tr. R. Chi‑ ra, Ed. Humanitas, București 1992, 12‑13. 47 Hierofanie - act prin care se manifestă sacrul; relevare a unei entități sacre în tradiția spirituală a unui popor. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 142 cosmică; cosmosul în totalitate poate să devină hierofanie 48. De fapt, sacrul și profanul constituie două modalități existențiale asumate de către om de‑a lun‑ gul istoriei. Ca și spațiul, există și un timp sacru
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dificile ale persecuțiilor: peștele, pâinile, păstorul evocau misterul devenind aproape pe nesimțite schi‑ țele unei arte noi. 48 Cf. M. eliade, o.c., 13‑14. 49 Ibidem, 15. 50 Ibidem, 16‑17. 51 Fap. 17,24‑29. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 143 Atunci când prin Edictul lui Constantin li s‑a permis creștinilor să se expri‑ me în libertate deplină, arta a devenit un canal privilegiat de manifestare a credinței. Au început să apară bazilicile mărețe în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Napoli, unde a scris poezii în cinstea sfân tului Felix și a corespondat cu liderii creștini din tot Imperiul Roman. 53 Paul Alexandrovici Florensky (1882‑1937) - teolog, preot, filozof, matematician, fizi‑ cian și inginer de origine rusă. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 144 Sfântul Părinte în continuare face referință la perioada frumoasă a umanis‑ mului și Renașterii care vrea să devină glasul celor mai mari artiști care și‑au revărsat aici bogățiile geniului pătruns de o mare
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sului pentru timpul nostru și răspunsuri adecvate la exigențele proprii ale co‑ munității creștine. Răspunsul vine din partea Conciliul Vatican al II‑lea care a pus bazele unui raport reînnoit între biserică și cultură cu reflexe imediate și CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 145 asupra domeniului artelor. Este un raport - răspuns care se propune sub sem‑ nul prieteniei, deschiderii și al dialogului. Ca atare în constituția pastorală Gaudium et Spes, părinții conciliari au subliniat importanța literaturii și arte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
amintim de arta din antichitate mai ales cea greacă și romană precum și cea a civilizațiilor foarte vechi din Orient: totuși rămâne adevărat că, în virtutea dogmei centrale a întrupării cuvântului lui Dumnezeu 54 GS 62. 55 GS 79. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 146 creștinismul oferă artistului un orizont deosebit de bogat în motive de inspi‑ rație. În finalul acestei scrisori Sfântul Părinte recomandă artiștilor să contribuie la reînnodarea unei cooperări mai benefice între artă și biserică. Invitația Sanctității
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
care a caracterizat în orice timp arta în cele mai nobile forme de expresie. Intrând în contact cu lucrările de artă, omenirea din toate timpurile așteaptă să fie lumi‑ nată pe drumul său și în ceea ce privește destinul propriu. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... CONCLUZIE În concluzia acestei lucrări vreau să rezum unele constatări în urma cerce‑ tărilor făcute: ‑ lucrarea este o prezentare a parcursului artei creștine de la începuturi până în zilele noastre; ‑ punctul central al lucrării este fenomenul și omul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
multe partide 14. O altă problemă gravă pentru democrația creștină este dificultatea de a se afirma în țările Europei sovietizate. Forțele religioase au jucat totuși un rol fundamental în înlăturarea dictaturilor comuniste, iar revoluția europeană din 1989-1991 a confirmat analiza profetică a lui Adenauer, care n-a renunțat la CDU, afirmînd că RDG-ul nu este decît o creație artificială a URSS și că unificarea se va face prin revenirea regiunilor de Est în cadrul RFG, după ce acestea vor fi acceptat instituțiile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
guvernelor de coaliție și acționau în interiorul sistemelor politice fondate pe democrația parlamentară, făcînd apel la dezbatere și la necesitatea de a convinge aliați și parteneri. După cum remarca Edgar Morin, social-democrații au jucat și ei un rol important, cunoscută fiind acțiunea profetică a lui Jean Monnet 11. Mai mult, unanimitatea și absența dezbaterilor nu sînt caracteristici ale partidelor creștin-democrate. În Franța, în cadrul Mișcării Republicane Populare (MRP), curentele erau diverse. Dacă procesele verbale scrise la întrunirile secrete de la Geneva între conducătorii partidelor creștin-democrate
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
-se fără să-și piardă identitatea. Se conta deci pe reconcilierea franco-germană prin adevărate legături de solidaritate, făurind o adevărată comunitate a destinelor. Nu se putea vorbi doar de o simplă zonă economică liberă. Acesta era mesajul declarației fondatoare și profetice a lui Robert Schuman din 9 mai 1950, inspirată de Jean Monnet. Ministrul francez al Afacerilor Externe propunea așezarea sub o autoritate comună a producțiilor de cărbune și de oțel, alegere simbolică, fiindcă privea două tipuri de industrie indispensabile în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de mizerie și, prin aceasta, angoasa, frustrarea și amărăciunea", fie de Dives in misericordia (1980), de Sollicitudo rei socialis (1987) sau de Centesimus annus (1991). În timpul numeroaselor sale călătorii, unele dintre ele în țările subdezvoltate, el a dat o dimensiune profetică analizelor sale privind mizeria dintr-o anumită parte a lumii și a indicat măsurile ce trebuiesc luate pentru a remedia ceea ce era considerat drept scandalos. Creștin-democrații au introdus aceste aspecte în programele lor. În septembrie 1980, în timpul celui de-al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ministru, lider sindical (...) este imoral". Dar el a fost redus la un fel de nou exil interior, ce a constat într-o pioasă și respectuoasă tăcere creată în jurul lui. Într-un discurs rostit în Senat la 20 februarie 1954, rechizitoriu profetic împotriva derivelor deja perceptibile în tînăra Republică Italiană, el se prezenta ca o "Casandră neascultată", dar adăuga imediat: Dacă aș tăcea, aș avea sentimentul de a nu-mi fi făcut datoria". El reproșa partidelor faptul că își depășesc limitele competențelor
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
împărțit, iar formarea unui "nou" Znak a fost favorizată. Presiunile contradictorii ale Bisericii și ale guvernului nu aveau menirea de a favoriza unitatea politică a catolicilor. Totuși, în faza finală a regimului, această unitate a putut fi reprezentată de acțiunea profetică a lui Lech Walesa și a sindicatului Solidarității și a lui Tadeusz Mazowiecki. Alegerile din mai-iunie 1989 au dus la victoria Solidarității. Dar foarte curînd, după ce o nouă legislație, foarte favorabilă Bisericii, era introdusă, iar Mazowiecki devenea prim ministru al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ale Bisericii lor, creștin-democrații, după război, au dat dovadă de o luciditate rară față de Uniunea Sovietică și de comunism. Într-o perioadă în care cultura europeană era marcată de marxism, fermitatea ideologiei lui Étienne Borne este remarcabilă, ca și aspectul profetic al analizelor lui Adenauer asupra destinului Germaniei de Est. În fața ascensiunii curentelor populiste și extremiste, mai mult sau mai puțin fascizante, creștin-democrații dau dovadă, chiar și azi, de cea mai mare fermitate: este suficient să amintim CDS-ul din Franța
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
aici se inserează proiectele divine. Inclusiv în literatura apocaliptică, unde perspectiva unei coborâri pe pământ a împărăției cerești atenuează suferința din prezent. Poeții creează un cadru liturgic al Plângerilor pentru a ritualiza tragedia și a face suferința suportabilă, iar autorii profetici caută să schițeze un viitor după catastrofă. Inserând destinul lui Israel în programul cosmic divin, dând un sens șederii lui Dumnezeu printre oameni, precum și ispășirii omenești în încercarea deșertului, mitul Legământului le permite autorilor biblici să construiască un model cu ajutorul
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
Avraam și Isaac, este de asemenea un motiv curent. Iar Midrash-ul evocă frecvent poveștile profeților-martiri biblici, veritabile arhetipuri, ca Ieremia, Urie, Daniel și adepții săi18. Fiecare profet suferea sau murea, iar fiecare martir se găsea astfel în posesia unor puteri profetice, și unul, și celălalt fiind ridicați la rangul de figuri angelice. Creștinismul a adoptat modelul evreiesc, idealul martiriului creștin exprimând aspirația către o imitatio Christi. Pietatea populară, care atribuia martirului caracteristicile figurilor divine, eroilor și îngerilor, a influențat cele două
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
este în secret, poți călca legea ca să nu mori. Dacă este în public, mai bine să mori decât să calci legea"33. Dar el continuă: "Celui care vine să ne întrebe dacă să se lase ucis ori să recunoască [misiunea profetică a lui Mahomed], îi răspundem: să recunoască [pe Mahomed] și să nu se lase ucis; dar să nu rămână în regatul acelui rege și să stea în casa lui până la plecare. În cuvintele învățătorilor noștri, de binecuvântată amintire, nu se
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din valea Acor pentru a-l duce la poarta Speranței", "valea Acor" fiind "valea nenorocirii". Calamitatea din prezent îndeamnă la reflecție asupra calamităților din trecut și croiește drum spre un viitor al speranței. Prin urmare, scrisul lui capătă o valoare profetică. În încercare, el face să apară o memorie a speranței pe care o sprijină pe o exegeză încrucișată a textelor mesianice din Biblie și a evenimentelor istorice la care este martor. Abravanel se referă la episoade biblice cu puternică valoare
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]