2,857 matches
-
1935, a cerut partidelor comuniste afiliate să aibă ca obiectiv principal constituirea unui larg front popular, menit să stăvilească expansiunea fascismului. Nucleul frontului urma să-l constituie alianța dintre partidele muncitorești, comuniste și social-democrate, între care existau diferențe ideologice și programatice. Dacă în Franța și în Spania, unde partidele comuniste erau în legalitate, s-a realizat frontul popular antifascist, în jurul unor revendicări comune ca apărarea libertăților democratice, menținerea păcii, combaterea inflației etc., în România majoritatea liderilor social-democrați erau împotriva colaborării cu
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
unor demnitari ai regimului (Petre Andrei, ministru al Învățământului, Armand Călinescu, ministrul Apărării naționale, Victor Iamandi, ministrul Justiției ș.a.) de a construi un sistem mult mai bine conceput de pregătire, de promovare și de recompensare a cadrelor. Înscrierea în documentele programatice ale F.R.N. a ideii spiritualității creștine, a respectului familiei ca celulă de bază a societății, cinstirea muncii, adeziunea la regimul carlist care considera biserica o instituție, au reprezentat argumente în plus pentru numeroase organizații de femei de a-și dovedi
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fie rostit pentru apărarea vieții, a pruncilor, pentru salvarea tuturor bunurilor artistice, a patrimoniului spiritual, ce este zestrea omenirii întregi și al cărui străjer a fost de-a lungul veacurilor, Femeia. Cum noi care am cerut drepturi, care am luptat programatic pentru atâtea înfăptuiri, care am ținut o uriașă adunare la Geneva pentru dezarmare, care ne-am străduit să împiedicăm acest grozav război, deodată amuțim și nu mai găsim un cuvânt pentru a înfiera lucruri ce ne-ar fi cutremurat odinioară
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
În presă. Analiza a luat În considerare evoluția acestor partide până În anul 2000. Studiul este structurat În trei părți. Prima parte prezintă date statistice referitoare la regruparea politică a nomenclaturii În diverse partide politice. Cea de-a doua analizează documentele programatice ale formațiunilor constituite și conduse de foști membri ai nomenclaturii, pentru a ilustra diversitatea conversiei politice antamate după 1989. În cea de-a treia parte vom Încerca să stabilim caracteristicile celor trei categorii de partide pe care le-am enunțat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
spui În plus? De ce să nu privim spre viitor” - sublinia Ion Iliescu În 2005. Sub semnul acestei reconcilieri naționale, FSN a evitat În mod constant o condamnare explicită a regimului comunist. Chiar dacă afirma opoziția față de orice formă de totalitarism, documentele programatice ale partidului nu făceau referire nici la o condamnare simbolică a comunismului, nici la politici punitive sau reparatorii care să disocieze statul democratic de cel totalitar. Această politică a uitării, promovată de FSN și de moștenitorii săi, a implicat și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
a principiilor democrației moderne de tip occidental și a reformei economice. „Sunt Înainte de toate liberal și apoi socialist”, declara Petre Roman În 1992, citându-l pe socialistul spaniol Pieto. Începând cu 1993, odată cu schimbarea titulaturii partidului În Partidul Democrat, documentele programatice făceau referire la valorizarea principiilor social-democrației europene, la reforma instituțională și economică ca principală prioritate, subliniind refuzul „restaurării dreptei anarhice și a stângii comuniste”. Spre deosebire de FDSN/PDSR, partidul condus de Petre Roman a inițiat Încă de la mijlocul anilor ’90 negocieri
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
anilor ’70. Tom Gallagher, Democrație și naționalism În România 1989-1998, Editura GlobAll, București, 1999, p. 194. Sorina Soare, op. cit., pp. 118-119. Ibidem. Interviu cu Vasile Secăreș, realizat de Raluca Grosescu, București, 15 noiembrie 2005, arhivă personală. „Proclamația către Națiune” (document programatic al FSN), Azi, 9 aprilie 1990, p. 1. Declarația lui Ion Iliescu, preluată de Dimineața, 4 aprilie 1990, p. 2. Apud Andrei Stoiciu, Énigmes de la séduction politique. Les élites roumaines entre 1989 et 1999, Humanitas - Libra, București-Montréal, 2000, p. 70
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
138. „Comunicat de presă referitor la constituirea Partidului România Mare”, România Mare, nr. 49, 17 mai 1991, pp. 1, 3. Corneliu Vadim Tudor, Discursuri, vol. I, Editura Fundației România Mare, București, 2001, p. 6. Ibidem, p. 436. „Strategia Fulger” (document programatic al PRM), În România Mare, nr. 306 / 17 mai 1996, pp. 12-13. „Strategia Fulger”; „Doctrina Națională-1996; „Programul Anticriza - ianuarie 1999”. Corneliu Vadim Tudor, op. cit., p. 8. „Documentele Consiliului Național al PRM din 16 septembrie 1995”, România Mare, nr. 272, 22
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cu spaima de limitare. Definirea poetului, ca „un senzitiv al modului doric”, închide și ea o tensiune nerezolvată între creator și opera sa, cel dintâi fiind simultan „sacrificat” și „învingător”. În volumul Eulalii, tendința transcenderii realului ia aspectul unei dereificări programatice a limbajului. B. este, la rândul lui, victima ermetismului, „vițiu” rafinat, incriminat, ca exercițiu în sine, la Mallarmé și Valéry. Din „sunete-crin”, poetul conturează arabescuri, evocând o lume de curății virginale. Opalul, ametistul, aurul, safirul, diamantul, fildeșul, apele „fosforoase”, eterul
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
e antibalzacian - o „lume ficțională” coerentă și consecvent ilustrată, guvernată de câteva obsesii personale, dar cu pretenții - și cu șanse - de a deveni un loc de comuniune. Interesantă e, de aceea, mai mult decât eposul - de altfel deseori evanescent ori programatic destructurat, deși păstrează aparențele extremei vigori -, recurența temelor, motivelor, tipurilor. Una dintre temele privilegiate este cea a puterii: puterea nu propriu-zis social-politică, ci puterea lăuntrică, văzută într-o marcată perspectivă nietzscheană. Tema seducției - seducție improbabilă, „nerușinată”, irezistibilă - e la fel de frecventă
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
hotărât să transmită, prin artă, ceea ce s-ar putea numi un „mesaj umanist”. E vorba de un umanism la fel de personal - și de „nou”, la noi - ca și modalitățile în care scriitorul mânuiește tehnicile narative, un umanism diferit de orice optimism programatic sau triumfalist complezent. Reprezentant al modernității (în sensul istoric precis al termenului, opus atât tradiționalismului, cât și avangardei ori postmodernismului), dar deloc reticent față de tradiție, și nici față de cuceririle avangardei și ale postmodernismului (descoperite pe cont propriu, însușite nu prin
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
din 1993 redactor coordonator la Editura Uniunii Scriitorilor, din 1996 redactor-șef la „Moldova”, iar din 1997 secretar al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. I s-au acordat numeroase premii în Republica Moldova și România. Poezia sa nu urmează programatic o anumită orientare (tradiționalistă, modernistă, postmodernistă), deși fragmentarismul este o trăsătură a viziunii moderne asupra lumii. B. scrie un jurnal liric „în fărâme” aforistice, pendulând între haiku și concetti. Glacial-intelectualizată, poezia înclină spre definiții lapidare în stil gnomic („Doar un
BUTNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285967_a_287296]
-
culturale. Tentației atitudinilor în travesti i se va adăuga apetitul rostirii travestite. De aici, cu precădere în volumele de până la Ploi de piatră (1979), secvențele bacoviene turnate în carcase argheziene. Ele nu abundă nicidecum și sunt, oricum, la antipodul intertextualității programatic practicate în poezia optzeciștilor, dar semnifică, în anumite momente, o stare de criză a limbajului (de aici și asidua interogare a „cuvintelor ca material” pentru inefabil) observată, la vremea ei, de Eugen Simion, stare ce traduce mai puțin vidul interior
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
experiența Israelului și nu neg nici o secundă acest lucru, Îl spun și mulți dintre prietenii mei, Îl spune și l-a spus Michael Shafir. Există o stângă și o dreaptă israeliene, dar mi se pare o parte a antiamericanismului antisionismul programatic, denunțarea statului Israel ca fiind o dictatură polițienească, echivalarea tot mai frecventă - nu doar În presa arabă, ci și În anumite sectoare nu tocmai marginale, Însă demente - cu Germania nazistă, punerea pe același plan a acțiunilor teroriste homicide, punitive ale
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
1935 director este și colonel Ion Stănescu. Din 1937 publicația se mută la București, apare trimestrial și se subintitulează „Revista învățământului liceelor militare”, fiind condusă de un comitet format din Ion Ionescu Bujor, N. Pandelea, P. Marinescu, M. Moldovan. Urmărind programatic să facă din școală „un factor de cultură cu o rază de acțiune mai cuprinzătoare”, A. acordă o atenție specială mișcării ideologice, literare și științifice din țară și din străinătate. Dacă nu publică deloc literatură propriu-zisă, în schimb studiile de
ATHENEUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285491_a_286820]
-
naționale. Cu toate diferențele existente, specifice fiecărei regiuni, literații, istoricii, filosofii își însușesc, în linii mari, expresii asemănătoare, idei și convingeri relativ apropiate. În unele cazuri avem de-a face cu apropierea de natură afectivă, în general însă întâlnim opțiuni programatice. Climatul Luminilor favorizează o nemaiântâlnită mișcare a ideilor pe fondul căreia sporește considerabil încrederea în progres. Europa îmbracă o nouă haină spirituală, și aceasta se datorează Luminii, mai exact Luminilor, pentru că - așa cum bine observa Paul Hazard - „nu era vorba de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Mă gândeam, la Început, să redactez un Prolog mai amplu, intitulat „Portretul unui ortodox fără barbă și sutană”, dar am renunțat din două motive, foarte simple. Primo, consider inutilă orice justificare de ordin metodologic și ridicol din start orice manifest programatic. Fiecare cititor are discernământul, inteligența, capacitatea de a descoperi singur validitatea sau invaliditatea analizelor mele. Secundo, orice explicație se dovedește sterilă În fața ideologiei și a parti pris-urilor bine cimentate. Volumul se justifică prin sine Însuși, altfel nu și-ar avea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Însuși”. Munca patrologului „angajat” constă În a reciti, Într-un mod cinstit și simpatetic, „câteva pagini din jurnalul intim pe care Biserica l-a scris când avea șaptesprezece ani”. Aprilie 1946. Jean Daniélou publică, În revista iezuită Etudes, un articol programatic, „Les orientations présentes de la pensée religieuse”. Acest text va declanșa reacții polemice foarte virulente, mai ales din partea dominicanilor grupați În jurul Revue thomiste, care s-au simțit vizați de unele remarci. Părintele Garrigou-Lagrange, Într-o replică plină ochi de citate latinești
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
mi se pare extrem de sugestiv, pentru că el citează toate numele iezuiților importanți, socotiți ca făcând parte din „tabăra modernistă”. Inutil să spunem că teologii respectivi nu se reclamau de la nici o mișcare specifică, dotată cu un „șef” sau cu o direcție programatică. Singura scriere cu caracter „programatic” (În realitate, un diagnostic al teologiei contemporane, urmat de câteva soluții) Îl reprezintă articolul lui Daniélou. În plus, termenul „dialog” e total nepotrivit, Întrucât imediat după reacția violentă a „tomiștilor”, Vaticanul a intervenit și le-
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pentru că el citează toate numele iezuiților importanți, socotiți ca făcând parte din „tabăra modernistă”. Inutil să spunem că teologii respectivi nu se reclamau de la nici o mișcare specifică, dotată cu un „șef” sau cu o direcție programatică. Singura scriere cu caracter „programatic” (În realitate, un diagnostic al teologiei contemporane, urmat de câteva soluții) Îl reprezintă articolul lui Daniélou. În plus, termenul „dialog” e total nepotrivit, Întrucât imediat după reacția violentă a „tomiștilor”, Vaticanul a intervenit și le-a interzis „moderniștilor patrologizanți” dreptul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
rezultate din aceste decizii referitor la cheltuielile din anii următori. În cazul procesului clasic de bugetare, o reducere a bugetului se reflecta În reduceri ale bugetelor structurilor subordonate proporțional cu cota lor parte din bugetul total. Nu exista o reducere programatică a resurselor, bazată pe prioritățile existente la nivelul ordonatorului principal de credite: categoriile de forțe ale armatei „așteptau” În anul următor nivelul de resurse avute În anul anterior sau un procent „corect” din totalul cheltuielilor, indiferent de schimbările survenite În
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
de a uimi prin simbolistica sublimată a experienței anodine și, uneori, chiar de a descoperi sensul tragic al existenței umane într-o lume profană, care trăiește doar în prezentul imediat. Debutând în atmosfera negativistă și iconoclastă a avangardei, cu poeme programatic banale, dar cu violențe de limbaj - pe care, mai târziu, le va renega, iar critica le va respinge: G. Călinescu le taxează drept „brutal priapice” -, B. se înscrie de fapt într-o căutare mai generală, care fusese inaugurată la noi
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
decât despre un segment din evoluția literaturii, anume despre „întâii poeți munteni” (Istoria literaturii române moderne. Întâii poeți munteni, 1923), unde sunt studiați Iancu Văcărescu, I. Heliade-Rădulescu, V. Cârlova, C. Faca, Gr. Alexandrescu, C. A. Rosetti, C. Bolliac. Situându-se, programatic, pe o poziție marcat istoristă, pentru el chestiunea principală este aflarea sistemului de valori care domină o anume perioadă literară și includerea scriitorilor în ramele acelui sistem, după criteriile epocii. Adept ferm al „valorilor istorice”, B.-D. a fost un
BOGDAN-DUICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
de limbă, aplecându-se asupra versurilor populare, în care găsește, de altfel, și o sursă de inspirație, B. contează ca un precursor al criticii literare românești. În treacăt, s-a ocupat și de unele manifestări muzicale. A fost, în linia programatică a „Daciei literare”, unul dintre animatorii teatrului din Muntenia. Pentru el, poezia, se poate spune, este o altă formă de oratorie. Convențional în mărturisirile erotice, și-a investit temperamentul în epistola în versuri, în satiră, în stihuirea cu pretenții de
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
lume fi-vor: cuvinte, ritm, culori / Să nu fi prins rugină, scăzând sub timp lumina?” (Cuvintele, culorile). Temele, subiectele, motivele poeziei sale sunt dintre cele mai diverse: mitologice, istorice, livrești-culturale, individual-erotice, impresii din real etc., poetul ilustrând (chiar la modul programatic) concepția goetheană asupra inspirației „poeziei ocazionale”: „Fiecare poem are punctul de pornire legat de ceva în viață, de ceva din tine.” De altfel, în volumele antologice de scrieri, este indicată în câteva „note” sursa inițială a unor poeme. Autorul crede
BOUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285844_a_287173]